Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) pentru Cluj-Napoca prevede ca orașul să ajungă zona urbană cu cea mai ridicată calitate a vieții dintre orașele secundare aflate în Europa Centrală și de Est (ECE).
La dezbaterea publică despre Zona Metropolitană Cluj (ZMC), conducerea Centrului de Inovare și Imaginație Civică al Primăriei Cluj-Napoca (CIIC-PCN) a menționat că noua strategie e gândită până în 2030. Conceptul principal care va sta la baza documentului programatic este calitatea vieții la nivelul ZMC.
Viziunea de ansamblu a SIDU arată că, în 2050, Cluj-Napoca, inclusiv zona metropolitană, va fi zona urbană cu cea mai ridicată calitate a vieții dintre orașele secundare aflate în ECE, și o platformă de importanță europeană pentru dezvoltarea și testarea noilor tehnologii, care să răspundă provocărilor viitorului.
Colaborarea între localitățile din ZMC e instrumentul cheie în punerea în practică a viziunii gândite de experții Băncii Mondiale. Pe termen mediu și lung, mobilitatea alternativă, punerea la dispoziția cetățenilor a facilităților necesare unui trai decent la maximum 20 de minute de mers pe jos se numără printre prioritățile ZMC.
„În fiecare zi avem presiuni economice, imobiliare, de mobilitate în oraș ca urmare a dezvoltării ZMC. Am decis să ne asociem cu guvernul pentru a realiza marile proiecte care vizează ZMC și am obținut acordul acestuia de a pregăti proiecte pe zona de mobilitate și dezvoltare economică.
Am început și am instituționalizat colaborarea cu primarii din aria metropolitană, în primul rând cu cei din inelul 1 al Clujului. Pe pe zona de transport avem asociația metropolitană, dar lucrăm împreună și pentru a pune în practică proiecte de anvergură precum trenul metropolitan sau metroul.
Voi propune un acord de parteneriat primarilor pentru culoarul de mobilitate alternativă de-a lungul Someșului, de la Gilău până la Bonțida. În Cluj-Napoca, pe 16 km, avem etapizată amenajarea malurilor Someșului, dar toți primarii din ZMC trebuie să rezerve spațiul aferent prin planurile lor urbanistice generale pentru finalizarea acestui coridor de mobilitate”, a declarat edilul Emil Boc.
“Piramida în vârful căreia se află nevoile cetățenilor e compusă dintr-o administrație eficace și eficientă, conectivitate (autostrăzi, aeroporturi, cale ferată), locuințe, infrastructura de bază, oportunități (locuri de muncă, acces la piețe, sănătate, educație). Viziunea ZMC arată că educația este la fel de importantă ca și cultura, sănătatea și locurile de muncă pentru punerea la dispoziția cetățenilor a instrumentelor care să ducă la o calitate a vieții la fel de crescută în toate localitățile componente”, conform SIDU.
Administrația locală susține că toate marile proiecte de infrastructură ale Clujului (trenul metropolitan, metroul, centura metropolitană, conectarea Clujului la autostradă, electrificarea căii ferate Cluj-Bihor) vor duce la îmbunătățirea conectivității în zona metropolitană Cluj și la o dezvoltare economică accelerată.
În proiectul centurii au fost incluse piste de biciclete 19 km, de la barajul din Florești până aproape de ieșirea din Cluj-Napoca. Pistele vor avea o lățime de 1,5 m pe sens, fiind prevăzută și o zonă de siguranță de 1 m pe fiecare parte. Au fost prevăzute piste de biciclete și pe drumurile de legătură ale centurii, pe 9 km.
O altă noutate este un proiect privind realizarea unui Master Plan în Bd. Muncii pentru crearea unei viziuni integrate în zonă în materie de locuire, circulații și dezvoltare economică, după modelul planul urbanistic zonal Sopor. SIDU este realizată de PCN, BM și ZMC.
„Odată ce va fi finalizat primul draft al SIDU 2021-2030 va urma o nouă perioadă de dezbatere publică; apoi vom trece la dezbaterea din consiliul local și aprobarea documentului final. Ne dorim să fim pregătiți pentru absorbția fondurilor europene prin Programul Național de Redresare și Reziliență sau prin programele din cadrul exercițiului financiar 2021-2027”, a declarat Ovidiu Cîmpean, coordonatorul CIIC.
CIIC a organizat șapte dezbateri publice pe marginea viitoarei SIDU, fiecare dedicată unui capitol specific, de la regenerare urbană, la educație și infrastructură urbană până la Clujul verde, mobilitate și locuire.
