Analize Comunitate Digitalizare Economie IMM IT&C Slider Ultimele stiri

RODIH: PNRR ocolește IMM-urile, clusterele și Centrele de Inovare Digitală din România?

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), menit să ofere sprijin financiar statelor membre pentru a asigura o revenire economică rapidă, nu cuprinde acțiuni pentru sprijinirea digitalizării IMM-urilor și a dezvoltării Centrelor de Inovare Digitală din România. Principalele finanțări au fost direcționate către sectorul public. Deși digitalizarea trebuie să fie o prioritate pentru România, pentru sectorul privat nu a fost propusă o reformă în acest sens prin PNRR. Digitalizarea și adoptarea soluțiilor de transformare digitală și inovare sunt printre principalele subiecte dezbătute în ultima perioadă în UE și România. Oportunitățile create prin utilizarea de tehnologii digitale noi s-au văzut mai ales în acest ultim an, când am fost nevoiți să ne adaptăm unor condiții diferite și să ne bazăm pe unelte digitale de diverse feluri pentru a ne continua activitatea socială, economică și administrativă.

RODIH dorește să evite situația în care, prin lipsa unei asumări politice a susținerii acestui mecanism de sprijin pentru transformarea digitală a economiei, România să piardă finanțarea alocată de Comisia Europeană in cadrul programului Europa Digitală (2021 – 2027) și lansează către autoritățile statului câteva teme de reflecție:

 De ce  IMM-urile, DIH-urile și clusterele nu au fost incluse în programul de finanțare PNRR și nu sunt susținute prin nicio altă formă de finanțare? Doar sectorul public a fost afectat de această criză?

Reprezentanții statului român propun mediului privat să împrumute bani pentru redresare și reziliență de la Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. Lipsa de politici publice care să accelereze digitalizarea în mediul privat este principalul motiv pentru care România ocupă astăzi unul din ultimele locuri în clasamentele europene pe aceasta temă. Este îngrijorător că România nu își stabilește nici de aceasta dată o prioritate în acest sens, ceea ce ne va conserva poziția codașă în aceste clasamente.

Centrele de Inovare Digitală și clusterele  sunt organizații non-profit, cu un rol foarte important în digitalizarea țărilor membre UE,  și vor fi sprijinite prin programul Digital Europe. Statul român nu a alocat resursa financiară potrivită pentru a acoperi nevoia de cofinanțare de 50% până în acest moment. Am vrea sa credem ca aceste structuri, care funcționează de mai mulți ani din resurse proprii, nu sunt neglijate, iar România nu pierde șansa de a accesa fonduri dedicate digitalizării pentru că nu s-au găsit banii necesari pentru cofinanțare, aproximativ 35 de milioane de euro pentru perioada 2021 – 2027.

De ce este mediul privat direcționat către împrumuturi bancare, când PNRR are scopul final de a susține redresarea și reziliența tuturor celor afectați de criza pandemică?

România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui Mecanism, primind o alocare consistentă de granturi și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde euro. Conform documentului, PNRR va conține cele mai mari investiții făcute în România de după 1990 în școli, spitale, autostrăzi și protecția mediului, în special pentru păduri, sistemul de apă și protecția aerului. Aceste tipuri de reforme și investiții subsidiare sunt propuse prin PNRR, deși sectorul public a mai avut alocate resurse de finanțare pentru aceste tipologii de investiții, fără ca acestea să poată fi în fapt implementate. Astfel, suntem rezervați cu privire la capacitatea statului român de a implementa un buget atât de mare, într-un timp atât de scurt. Pentru a ne asigura că acest lucru este posibil și bugetul propus este pus la lucru pentru România, credem ca este nevoie ca și mediul privat, direct sau prin organizații facilitatoare, să fie implicat în reformele propuse prin PNRR.

 De ce majoritatea pârghiilor de ajutor sunt îndreptate doar către sectorul public?

România este recunoscută la nivel european pentru clusterele inovative și Centrele de Inovare Digitală, care susțin digitalizarea în țara noastră de câțiva ani buni deja. Sunt instituții crescute organic, fără sprijin politic, fără susținere financiară dedicată. Sute de specialiști au lucrat full time pentru aceste organizații, care aduc recunoaștere europeană. Mulți oameni politici menționează aceste organizații în discursurile lor.  Avem organizații certificate și recunoscute la nivel european și de cele mai multe ori incluse la categoria „exemplu de bună practică”.

De ce pot alte state ale UE să finanțeze clusterele și Centrele de Inovare Digitală și România nu poate?

Mai multe clustere și Centre de Inovare Digitală, membre ale Asociației reprezentative a DIH-urilor românești (RODIH), s-au implicat activ în consultări pentru realizarea acestui plan și au transmis sugestii, fără ca documentul PNRR să cuprindă punctele transmise, deși acestea sunt considerate extrem de importante și relevante pentru activitatea Centrelor de Inovare Digitală  și a IMM-urilor din România.

Acest demers este susținut de 19 organizații din toate zonele țării, care reprezintă peste 24.000 de IMM-uri cu peste 300.000 de angajați, din toate sectoarele economice.

Cum se vor descurca aceste IMM-uri, angajații lor, precum și angajații acestor structuri suport?

Centrele de Inovare Digitală sunt, conform Comisiei Europene, pilonul digitalizării pentru perioada 2021-2027 și au obiectivul de a sprijini atât companiile și industria cât și administrațiile publice pentru o bună înțelegere a digitalizării, o adopție accelerată a acesteia cât și pentru creșterea competitivității lor. Aceste acțiuni nu vor putea fi concretizate dacă Centrele de Inovare Digitală nu beneficiază de sprijin din partea Statului Român.

În cazul în care se consideră că acest lucru este tardiv, solicităm alocarea acestui buget prin intermediul POCIDIF și confirmarea de urgență a alocării financiare către Comisia Europeană, pentru a ne asigura că România va beneficia de fondurile alocate prin programul Europa Digitală/Digital Europe 2021-2027.

Ce se va întâmpla cu sectorul privat din România?

Conform datelor în România sunt 76 de clustere dintre care 47 membri Clustero (Organismul reprezentativ al clusterelor din România), care acoperă toate sectoarele de activitate (producție, agricultură, energie, industrii creative, tehnologie ș.a.). De asemenea sunt 18 Centre de Inovare Digitală dintre care 12 admise de către Autoritatea pentru Digitalizarea României pentru aplicarea la apelul destinat rețelei europene a Centrelor de Inovare Digitală (EDIH NETWORK).

Despre RODIH

RODIH este asociația reprezentativă a DIH-urilor românești, care acționează ca un catalizator pentru inovare, dar și platformă pentru agenda de politici comune în rândul DIH-urilor regionale din țară în relație cu organismele publice locale, regionale, naționale și europene.

Contact: bianca.muntean@transilvaniait.ro

Related posts

Vara spre toamnă la Popasul din Deal

Gruita Ienasoiu

Romgaz și-a îndeplinit obligația de stocare gaze naturale

Ligia Voro

Veniturile din vânzări ale Antibiotice Iași au depășit 70 de milioane lei în primele 3 luni: mai mult cu 8 milioane de lei față de T1 din 2019

Papuc Irina

Fonduri de până la 150 de mil. euro pentru încurajarea investiţiilor

redactia

Vive la France!

Silcotub mizează pe studenți la uzina sa din Sălaj

Nora Dumitrescu

Oameni valoroși și tehnologie performantă la Wessling România

Stefana Muresan

Inaugurare TRC Park

Ionut Oprea

Turismul rural poate ajuta România să fie competitivă cu orice țară europeană dezvoltată turistic

Ion Surdu

Argon Dental aduce sistemul german de implant dentar K3PRO în România

A. I.

SMARTREE: Peste 75% dintre companiile mari oferă beneficii extrasalarile propriilor angajați

Stefana Muresan

Estimare: Numărul magazinelor cu peste 1.000 de comenzi pe zi se va tripla în urmatorii 3 ani

Ion Surdu

POZITIV TB – Renate Popescu: „Îi sfătuiesc pe colegii mei să apeleze cât mai mult la procedee digitale”

Traian Dan

MHP – A Porsche Company își extinde prezența internațională cu ocazia inaugurării celui de-al doilea birou din România, la Timișoara

Ligia Voro

Timișoara vrea SF pentru metrou

Stefana Muresan

Oameni de afaceri chinezi, cu ochii pe oportunitățile de afaceri din Cluj

Stefana Muresan

ExxonMobil a confirmat zăcământul uriaș din Marea Neagră

Stefana Muresan

Lucrările de transformare a râului Bega în curs navigabil până la granița cu Serbia încep în acest an. Investiție totală de 14 mil. euro

redactia

ITALTEXTIL Sărata, afaceri de 61,8 mil. euro din mătăsuri pentru Louis Vuitton și Hermes

Stefana Muresan

Noua descoperire de zăcământ a Romgaz de la Caragele, pusă în exploatare în 2020-2021

redactia

World premiere: Globalworth inaugurates the biggest kinetic floor in an office building worldwide

Ionut Oprea

Auchan și-a deschis primul său supermarket din Transilvania

Nora Dumitrescu

Supeco a deschis un magazin la Oradea

Traian Dan

Cluj-Napoca, primul loc în clasamentul celor mai mari preţuri pe metru pătrat pentru apartamente

Stefana Muresan

Leave a Comment