Rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB), Daniel David, a găzduit o întâlnire strategică între mediul academic clujean și reprezentanți ai conducerii țării, temele abordate vizând sistemul de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) din România.
În componenta executivă au fost analizate implementarea programului de guvernare pe partea de cercetare și situația Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ținta de a atinge 1% finanțare publică pentru cercetare în 2024 nu pare credibilă, probabil și ca urmare a pandemiei, de aceea e nevoie de noi analize și angajamente, au avertizat universitarii clujeni.
“Finanțarea cercetării științifice în PNRR este subdimensionată, iar acest lucru trebuie corectat sau completat prin mecanisme diferite. Reformele angajate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) care nu vor fi prinse în PNRR vor trebui să primească ferm finanțare prin alte mecanisme sigure”, conform UBB.
Evaluarea unităților de cercetare trebuie făcută transparent și predictibil, cu criterii anunțate și gestionate din timp, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Ciprian Teleman, afirmând că această etapă de pregătire nu poate fi mai scurtă de doi ani.
Mediul academic a salutat focalizarea reformelor MCID pe componenta de resursă umană după modele internaționale și angajamentul de a organiza predictibil și sustenabil competiții pentru finanțarea cercetării științifice. Formarea resursei umane va permite dezvoltarea unor infrastructuri CDI care să aducă avantaje competitive, atragerea de fonduri din programe europene ca Horizon Europe.
În contextul pandemiei, relaxările țintite vor permite revenirea la scenariile clasice în educație, acest lucru fiind condiționat de continuarea implementării cu succes a procesului de vaccinare și de neapariția unor variabile majore noi, greu de anticipat. Aducerea „românilor de pretutindeni” pentru a studia în țară este un lucru bun, dar universitățile românești trebuie să aibă o prezență activă și acolo unde se află aceștia, au remarcat reprezentanții universităților,
„Raportând populația academică la populația orașului, Cluj-Napoca este municipiul cel mai colorat academic din România. Sistemul public de CDI din Cluj-Napoca funcționează destul de bine, cooperarea între universități și institute (naționale sau ale Academiei) depășind competiția.
Acest lucru concentrează resursele academice și dă forță mediului academic clujean de a fi contributor la bune practici, care, dacă se dorește, pot fi apoi generalizate în România prin intermediul celor care conduc politic țara.
Mă bucur să văd focalizarea reformelor în cercetare în PNRR pe componenta de resursă umană – nu pot avea loc dezvoltări inovative majore fără a avea cele două componente: resursă umană de calitate și stoc dinamic de cunoaștere avansată, generată practic tot de resursa umană de calitate”, a declarat rectorul UBB.
La dezbateri au participat, din partea mediului academic, rectorii (reprezentanții) universităților publice din Cluj-Napoca reunite în Uniunea Universităților Clujene, directorii de institute naționale de cercetare și președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române (ca reprezentant al institutelor Academiei Române).
Partea legislativă a fost reprezentată de Anca Dragu, președintele Senatului României, iar partea executivă, de Ciprian Teleman, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, respectiv Sergiu Hossu, șeful Cancelariei Primului Ministru.
Au participat secretari de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – Irina Alexe, Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării – Cristian Litan și reprezentanta Departamentului pentru Românii de Pretutindeni – Oana Ursache.
