Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Industria auto și digitalizarea

Ideea unor vehicule complet digitalizate și autonome nu mai este o chestiune de posibilitate, ci mai degrabă o chestiune de timp până când acestea vor fi produse în serie și utilizate la scară largă.

Ultimii ani au avut un impact uriaș asupra industriei auto, care, în locul livrării instrumentelor de mobilitate, a început să furnizeze terminale de date multifuncționale, produse cu scopul de a satisface nevoile clienților.

Asadar, mașinile, care în trecut erau în principal produse din așa numita gamă “hardware”, au început să devină produse care azi îmbină cu succes atât componenta hardware cât și cea software, partea software având un rol tot mai important în funcționarea cât mai eficientă a automobilului.

Într-un spațiu digital aflat într-o continuă schimbare, unde cantități imense de date transferă o varietate de tipuri de informații din lumea reală în lumea binară printr-o metamorfoză continuă, în industria auto, oamenii, mașinile și mediul lor reprezintă cele mai importante elemente ale conceptului “Internet of Things” (IoT). Cu alte cuvinte, digitalizarea a forțat industria auto să experimenteze o sumedenie de transformări, unele disruptive chiar, cu scopul de a se dobândi fie un avantaj competitiv, o poziționare specială pe o piață, sau doar o funcționalitate nouă, dorită de clientul final.

Deși alternativele produse la scară largă pentru binecunoscutul motor cu combustie internă au început să apară acum câțiva ani, sau chiar acum câteva decenii, istoria demonstrează totuși că industria auto funcționează într-o buclă repetitivă a timpului. Această buclă este dată de competiția strânsă de la începutul secolului al XIX-lea între autovehiculele cu motor electric și cele pe combustie; plus, o versiune timpurie a unui automobil cu acționare hibridă, creată în Boemia de Nord (parte a Republicii Cehe de astăzi). Diferențele tehnice sunt desigur incontestabile dacă se compară tehnologiile utilizate azi, cu opțiunile anterioare.

Una dintre cele mai cunoscute caracteristici care a apărut în urma unor eforturi și investiții persistente în cercetare și dezvoltare este opțiunea controlării asistate a vitezei, care a devenit obligatorie în zilele noastre pentru aproape toate mașinile noi. Chiar dacă posibilitatea de a asista șoferul în timpul accelerarii și decelerării vitezei a fost disponibilă încă din anii 1950, aceasta a fost tratată ca o necesitate doar în ultimele decenii. De asemenea, se poate face referire și la binecunoscutul sistem de prevenire a blocării roților în timpul frânării (ABS), la programul electronic de stabilitate (ESP), sistemul de monitorizare a presiunii aerului din anvelope (TPMS) etc. Opțiunile menționate anterior, la care se mai pot adăuga încă o mulțime de alte sisteme de siguranță, au apărut sub forma unui răspuns la nevoia de sporire a siguranței și a confortului participanților în trafic, respectiv a scăderii nivelului de deteriorare a mediului înconjurător și prin urmare, au contribuit la bazele digitalizării automobilelor.

Așadar, ideea unor vehicule complet digitalizate și autonome (AV) nu mai este o chestiune de posibilitate, ci mai degrabă o chestiune de timp până când acestea vor fi produse în serie și utilizate la scară largă și în conditii de maximă siguranță pe drumurile publice. Desigur, confortul sporit de a nu conduce o mașină în timp ce călătorești, de a-ți dedica acest timp altor activități, are în mod evident și câteva aspecte mai puțin plăcute, mai ales dacă luăm în considerare persoanele care își câștigă salariul din activitatea de șofat. O astfel de schimbare, oarecum disruptivă, ar putea impacta într-un sens negativ viața a peste 150.000 de șoferi români de taxi și camioane generând astfel o necesitate severă pentru existența unor programe menite să sprijine reconversia profesională.

În plus, nivelul maxim necesar de securitate cibernetică pentru a putea susține o funcționare perfectă ale acestor AV-uri încă reprezintă o provocare importantă și necesită procese complexe de monitorizare și îmbunătățire continuă în gestionarea eficientă a datelor, care creează în mod continuu seturi imense de cantitate informațională reprezentând: o posibilă prognoză meteo, condiții actuale ale părții carosabile, date personale ale șoferilor, preferințele și nevoile acestora, etc. Toate acestea fiind prelucrate prin cloud computing, data mining sau alte procese complexe.

Putem spune deci că o integrare și o utilizare fără probleme a AV-urilor la scară globală este încă o chestiune de conectivitate și infrastructură necesară pentru a sprijini o comunicație de tip Car-2-Car într-o rețea de mobilitate dinamică a viitorului.

În același timp, dacă stăm să ne gândim la modul în care sunt și vor fi produse automobilele, merită să subliniem faptul că această “conectivitate inteligentă” este deja utilizată în cadrul mai multor etape de producție, prin interconectarea diferitelor dispozitive ca și componente ale unor etape de fabricație; toate acestea fiind posibile prin utilizarea unei multitudini de senzori și algoritmi, care pot influența nivelurile de cost și de complexitate. Totuși, există și concepte mai simple și eficiente care sunt preferat a fi utilizate la scară largă, cum ar fi Karakuri, o variantă simplistă și foarte posibil mai puțin costisitoare decât o alternativă electrificată sau digitalizată.

Acest megatrend al digitalizării, pe lângă faptul ca are un rol important în modificarea proceselor de producție din întreaga industrie auto, are un impact consistent și asupra modelului de business al mai multor producători. Prin urmare, se poate observa deja un nivel mai ridicat de atenție dedicat segmentului “car-sharing”, prin care se accentuează presiunea și asupra administrațiilor locale, în special în zonele cu o densitate mare de autovehicule, unde dreptul și posibilitatea de a parca vor trebui să fie facilitate, pentru a putea susține funcționarea optimă a unui sistem de tipul car-sharing. De asemenea, în cazul companiilor de car-sharing, se observă utilizarea unor strategii de abordare a pieței prin care avantajele unui brand global sunt adaptate conform nevoilor și contextelor locale, aplicând așa numitul “glocal strategic approach”.

Cert este că automobilele sunt și vor fi mijloace utilizate la scară largă pentru a satisface o nevoie importantă, și anume deplasarea din punctul A în punctul B, într-un mod cât mai sigur, confortabil și rapid, rezultând astfel o provocare omniprezentă a flexibilității și a capacității de adaptare a producătorilor auto într-un astfel de mediu, aflat într-o continuă schimbare.

de Ștefan MESAROȘ

Articolul a fost publicat pentru prima dată pe dimeon.ro
**Ștefan Mesaroș este consultant în logistică și masterand în cadrul programului Hull Executive MBA.

(Transilvania Business nr. 102, mai-iunie 2021)

Total
1
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Noul mod de lucru. Duelul predicțiilor și ofertelor (I)

Articolul următor

Societatea Kimball Electronics România plănuiește dublarea capacității fabricii de la Timișoara

Citește si:
Citeste mai mult

Untold își caută 2.000 de voluntari

Organizatorii Untold au declanșat o campanie de recrutare de voluntari, necesarul estimat pentru cele patru zile de festival…
Total
1
Share