Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Alin Chipăilă, președintele Alianței pentru Turism: „Turismul se adaptează foarte repede, dar trebuie lăsat să funcționeze”

Alin Chipăilă conduce în prezent Asociația Județeană pentru Turism Sibiu, Federația Asociațiilor de Promovare Turistică (FAPT), dar și Alianța pentru Turism, o platformă care își propune să unească pozițiile organizațiilor membre și ale altor organizații interesate de sectorul de turism din România, pentru a oferi o bază coerentă de consultare cu autoritățile române pe teme care au impact asupra turismului. I-am solicitat un interviu pentru a discuta despre situația din industrie.

Cum va fi vacanța în această vară pentru români? Unde și-o pot petrece în siguranță?

Există foarte multe destinații în România în care vor putea, la fel ca anul trecut, să-și petreacă vacanța în siguranță. Mă gândesc la arealul Transilvaniei, la Delta Dunării, la Moldova și deja acoperim o bună parte din teritoriul țării în care avem și distanțare, și natură pe deplin, și posibilități de a petrece vacanța într-un mod sănătos și activ. Inclusiv domeniul balnear, cu partea de recuperarea post-COVID, mi se pare foarte important în condițiile în care avem totuși peste un milion de oameni care au trecut prin boală, iar unii dintre ei încă se recuperează.

Dvs. în ce categorie ați plasa situația actuală a turismului românesc: „riscă falimentul”, „poate fi relansat” sau „există soluții de organizare”?

Aș spune că sunt optimist precaut, în sensul în care posibilități pentru relansare ar exista. Din păcate, la momentul de față nu avem un calendar cu ceea ce urmează să se întâmple după marea deschidere din 1 iunie. Nu avem condiții de primire clare a turiștilor străini în țară. Și aici cred că trebuie subliniat faptul că noi suntem într-o situație delicată în ceea ce privește balanța comercială. Cheltuielile pe care le fac românii în afară sunt net superioare cheltuielilor pe care le fac turiștii străini care vin în România. La nivelul anului 2018 deficitul balanței comerciale în turism era de 1,6 miliarde de euro, ceea ce e foarte mult.

Multe țări cu tradiții în turism au anunțat deja: Bulgaria se deschide, Cipru se deschide etc. Noi încă nu avem niciun mesaj pentru piața externă. Ne bazăm pe piața internă și, în același timp, aici nu mai avem voucher-ele de vacanță, care să stimuleze consumul de turism intern. O familie care avea tichete de vacanță se gândea să le consume prima dată pe acelea și după aceea să facă un city break sau o excursie în afară. Pe când acum destinațiile românești vor fi la egalitate cu cele din afară, bugetul fiind cel care va face diferența.

Chiar voiam să vă întreb cum apreciați modul în care autoritățile gestionează situația și măsurile impuse în ceea ce privește sectorul turismului: de la sistarea de activități la carantinarea turiștilor care vin din anumite zone etc.

Există un paradox, și anume faptul că nu reușim să capitalizăm situația relativ bună prin care a trecut România, în ceea ce privește pandemia. Cu toate neajunsurile ei, cu toate problemele care au existat, România nu a fost în situația unor țări din vestul Europei în care să fie un hard lock-down permanent și în care să existe foarte multe cazuri. La noi a existat o gestionare a situației medicale care s-a desfășurat în mod bun, am putea spune. Și am putea să capitalizăm pe asta, dând imaginea unei țări sigure, din punct de vedere sanitar, creând premisele pentru a atrage turiști străini. Or, lucrurile acestea nu se întâmplă – cel puțin, nu deocamdată. Așa că suntem în situația când „un ochi râde, un ochi plânge” din punctul acesta de vedere, iar în ceea ce privește situația particulară în turism, aceasta are accente tragice: multe firme s-au închis, mulți oameni au ajuns în șomaj, mulți oameni calificați au plecat din domeniu, când oricum eram confruntați cu un deficit de forță de muncă în turism și mai ales de forță de muncă calificată. Și acum, Ordonanța [privind sprijinul financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului] 20%: foarte probabil oamenii o să vadă banii către sfârșitul anului sau începutul anului viitor. Or, pierderile au fost suferite în 2020.

Constatăm o lipsă de maleabilitate în ceea ce privește criteriile de stabilire a „țărilor galbene”, cu niște situații care sunt mai mult decât paradoxale. Adică într-un mall ai dreptul să fii 4.000 de persoane în același timp, iar în ceea ce privește activitățile care se desfășoară în afară, de tip drumeție, ghidaj outdoor, nu ai voie să fii mai mult de zece oameni. Sau situația când o familie cu un copil pleacă în Grecia: părinții sunt vaccinați, copilul nu e vaccinat. La întoarcere copilul trebuie să intre în carantină; automat și unul din părinți intră în carantină, cu toate că el e vaccinat. Deci, sunt foarte multe exemple de genul acesta care creează sincope și presiuni suplimentare unde n-ar trebui să existe.

Ați spus că „un ochi râde, un ochi plânge”. De ce nu se iau măsurile specifice, ca ambii ochii să râdă? Aveți vreun mesaj din direcția oficială?

Mesaje avem, dar un răspuns la această întrebare nu am, atâta timp cât nu avem întâlniri în mod regulat. Alianța pentru Turism și-a adus aportul de a contribui cu experți în toate domeniile în creionarea unor măsuri. Anul trecut am formulat împreună cu colegii din Alianță un set de 60 de măsuri pentru salvarea și repornirea turismului românesc pe care le-am înaintat guvernanților și care, din păcate, foarte puține dintre ele sunt implementate. Or, lipsa acestei conlucrări în care specialiștii în turism să fie implicați cot la cot cu autoritățile în creionarea și implementarea de soluții pentru revenire face să existe toate aceste sincope.

În 2017 a fost aprobată o ordonanță despre înființarea Organizațiilor de Magament al Destinațiilor (OMD). Acum se discută iarăși despre importanța lor. Cât de active au fost acestea până acum și care sunt șansele ca ele să ajute la revigorarea turismului?

În 2017 a fost creat un așa-zis cadru legislativ pentru crearea OMD-urilor, dar nu au apărut norme la el. Rigiditatea exprimărilor și normelor a dus la apariția unei singure organizații undeva pe litoral și care are un număr relativ mic de membri și a cărei activitate nu poate fi trasată.

În spate există totuși 14 asociații, parteneriate public-private cu autorități județene sau locale, care funcționează încă din 2003-2009 în destinații consacrate cum este Sibiul, Oradea, Brașovul, Prahova, Timiș, Suceava, Tulcea și care nu au așteptat acest cadru legislativ. Expertiza acestor structuri, reunite în FAPT, nu a fost capitalizată sub niciun fel în momentul în care a fost creat noul cadru legislativ. După 2017 a existat o misiune a OECD la solicitarea Ministerului Turismului, care a făcut un studiu pentru operaționalizarea acestor OMD-uri. Și în care exemplele de bună practică de care am pomenit se regăsesc și sperăm că acum în dialogul pe care îl avem cu Guvernul și cu ministerele să putem să reluăm de la zero cadrul legislativ, punând niște baze sănătoase: parteneriat public-privat autentic, axat pe dezvoltarea destinațiilor, pe viziune, misiune și obiective, și nu pe principiul „cine plătește, acela comandă muzica”.

Când credeți că va fi adoptat și mai ales implementat noul cadru legislativ?

Eu sunt optimist, pentru că lucrăm de ceva vreme la propuneri concrete. În același timp, prin activitatea de lucru pe care am avut-o cu Ministerul Economiei și cu Guvernul României, am reușit să introducem posibilitatea de a finanța activitatea OMD-urilor existente sau nou create prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Eu sper să avem un cadru legislativ funcțional până la sfârșitul anului și că în orizontul 2026, cât este prevăzut în PNRR, să avem în jur de 20 OMD-uri funcționale în țară.

Care e bugetul total solicitat?

30 de milioane de euro.

Probabil că România a fost descoperită mai mult în acest an de către propriii cetățeni decât în alți ani, chiar și în pofida restricțiilor și măsurilor locale. Cât de pregătiți sunt operatorii să facă față cererilor, dar și să solicite prețuri corecte?

Eu cred că turismul este o industrie care întotdeauna a dat dovadă și de reziliență. Oamenii au știut să se adapteze cererii care există în piață. Am constatat adaptări care s-au produs cu o viteză foarte mare în ceea ce privește operatorii din turism. Cred că a fost un an de vârf 2020 pentru turismul intern. Ne-am dori ca și anul acesta să avem la fel o compensare a lipsei turiștilor străini prin turiștii români, dar absența instrumentelor cum sunt voucher-ele de vacanță riscă să nu confirme trendul de anul trecut. Ne dorim ca totul să se petreacă în siguranță și respectând normele sanitare, dar nu cred că se pune problema neapărat de a avea fluxuri mai mari – poate în anumite destinații care au o capacitate mai mică de cazare sau o infrastructură mai limitată.

Eu zic că turismul se adaptează foarte repede, dar trebuie lăsat să funcționeze.

Care e cea mai mare nevoie a antreprenorilor din industrie?

Crearea unui cadru predictibil de desfășurare a activității. Nu ne așteptăm să știm rata incidenței cu exactitate peste 2 sau 3 săptămâni, dar să existe un calendar foarte clar că, începând din luna iunie sau din luna iulie putem să primim turiști străini în condițiile respective, că persoanele vaccinate, testate sau care fac dovada că au trecut prin boală pot să beneficieze de servicii turistice fără restricții etc.

Ce mesaje aveți din Sibiu, unde înainte de pandemie orașul practic avea două sezoane turistice – vara și iarna, datorită Târgului de Crăciun?

Scăderea per ansamblu a fost de 55% a numărului de turiști. Problema a fost la structura lor și anume faptul că absența turiștilor străini a creat un vid foarte mare din punct de vedere economic.

Speranța noastră e că vom putea relua, începând cu a doua jumătate a acestui an, primirea turiștilor străini. În Sibiu am încercat dintotdeauna să folosim vectori de dezvoltare turistică aflați poate cu un pas înaintea celorlalte destinații: fie că ne gândim la turismul cultural, la folosirea gastronomiei ca un vector de dezvoltare turistică sau la turismul verde, așa cum pentru perioada 2021-2022 la inițiativa CJ Sibiu a fost dezvoltat programul tematic Anii Drumeției.

Care sunt așteptările județului Sibiu de la programul Anii Drumeției? Care e bugetul programului?

Bugetul alocat de CJ Sibiu este unul consistent, de 1,4 milioane lei. Așteptările noastre sunt în primul rând legate de investițiile în infrastructura verde pentru a putea primi turiști în siguranță, pe trasee de calitate, pe trasee etalon pentru drumeția din România. Respectiv, prin prisma acestor investiții în infrastructură și a promovării consecvente, atragerea de turiști prietenoși cu mediul, cu activitățile în natură.

(TB nr.102, mai-iunie 2021)

Total
12
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Zborurile spre Marea Neagră, declanșate la Cluj

Articolul următor

Specialitățile „Miro”, soluția ideală pentru segmentul Delivery

Citește și:
Citeste mai mult

2.9 billion people still offline

New data from ITU suggest ‘COVID connectivity boost’ – but world’s poorest being left far behind An estimated…
Zi de Zi știri ecoomice:
Total
12
Share