Chirurgia Orală şi Maxilo-Facială este adesea percepută, de fericiţii care n-au trecut în postura de pacienţi prin această secţie, ca fiind specialitatea care rezolvă problema extracției dentare complicate, ce nu poate fi finalizată cu succes de către medicul stomatolog, sau se ocupă cu tratamentul complicaţiilor dentare ce necesită rezolvare chirurgicală. Inexact şi incomplet.
Acestea sunt cele mai banale intervenţii, dar partea mai importantă a specializării o constituie tratamentul traumatismelor majore ale feței și oaselor maxilare, tumorile benigne și maligne ale capului și gâtului, malformațiile și diformitățile cranio-faciale, infecțiile majore ale sferei cervico-faciale etc. Despre această specialitate, am stat de vorbă cu Conf. Univ. Dr. Horaţiu Rotar, de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, un medic ce semnează pe hârtie indescifrabil, dar adevărata semnătură e cea pe care o lasă, la propriu, în viața pacienţilor.
Domnule doctor, care este imaginea obișnuită pentru dumneavoastră în sala de operație?
Conf. Univ. Dr. Horaţiu Rotar: Suntem obișnuiți să vedem oameni desfigurați de diversele afecțiuni din sfera specialității noastre, zdrobiți, afectați în adevăratul sens al cuvântului. Dar această imagine o păstram doar pentru noi, oamenii obișnuiți percepând aceste imagini ca fiind foarte traumatice. De aceea, cei care iubim profesia medicală nu trimitem în eter, pe canale media, astfel de imagini sau povești de viață. Respectăm secretul profesional și intimitatea pacienților noștri.
Cum se desfășoară lucrurile în sala de operație?
Conf. Univ. Dr. Horaţiu Rotar: Totul începe cu pregătirea preanesteziologică, cu administrarea anesteziei generale, când toate funcţiile biologice – respiraţia, circulaţia, analgezia – sunt controlate şi asistate, iar apoi se trece la abordarea ţesuturilor.
E chiar poetică exprimarea aceasta, „abordarea ţesuturilor”. În ce constă, de fapt?
Conf. Univ. Dr. Horaţiu Rotar: Este vorba de accesarea focarelor de fractură, a tumorilor sau a celorlalte procese patologice prin incizia pielii și disecția țesuturilor din jur. În specialitatea noastră abordurile ajung frecvent de la claviculă până la baza craniului. Ele se pot extinde și în alte arii, atunci când recoltăm țesuturi de la distanță pentru a realiza plastia defectelor rămase după rezecțiile oncologice sau traumatismele cu pierderi de substanță. Așa se întâmplă în situațiile în care recoltăm lambourile microchirugicale de fibulă (pentru reconstrucția mandibulei), anterolateral de coapsă sau antebrahial radial (pentru reconstrucția părților moi orale sau faciale), totul depinzând de complexitatea defectului postoperator. În orice caz, în intervenţiile majore şi abordurile sunt pe măsură. Desigur, nu toate cazurile necesită astfel de abordări. Din fericire, Chirurgia Orală şi Maxilo-Facială este o specialitate foarte versatilă şi complexă în acelaşi timp.
Din ce aţi relatat, se ajunge la a desface o jumătate de faţă sau chiar mai mult?
Conf. Univ. Dr. Horaţiu Rotar: Desigur, astfel de situații sunt ceva absolut obişnuit. În ciuda percepției laice despre noi, aceea că am fi cei ce practicăm cu succes extracția dentară dificilă, fapt de altfel real, ne ocupăm de intervenții mult mai complexe. Acestea, pe lângă îndepărtarea procesului patologic, au rolul de a restaura atât funcția normală cât și estetica cervico-facială.
Odată ajuns medic specialist, pregătirea profesională continuă. Este o realitate a fiecărei zile. Pe de altă parte, vă găsim muncind şi în sistemul de stat şi în clinica privată.
Conf. Univ. Dr. Horaţiu Rotar: Fugim în practica privată pentru a ne câştiga onest existența, dar puțină lume se gândeşte că asta scade performanţa sistemului sanitar de stat. Dacă plecăm la ora 15 din spital ca să mergem în instituțiile medicale private, deoarece de acolo ne câștigăm real existența, nu reușim să ne pregătim teoretic atât cât ar trebui, pentru că toată ziua ne este ocupată de muncă. Seara, nu întotdeuna mai reuşim să citim literatura de specialitate și să ne pregătim așa cum am dori. Lasăm multe lucruri pentru sfârşitul de săptămână. Când pentru a ne pregăti, ne neglijăm viața privată și familia.
Citim, ne pregătim pentru cazurile din fiecare zi, dar când mai facem cercetarea medicală? Ne uităm la colegii din străinătate şi ne întrebăm de ce au atât de multe articole publicate? De ce au atâtea cercetări clinice? De ce au asemenea baze de date? Răspunsul e simplu: de la ora 8 la ora 18, cu un salariu decent, într-un sistem sanitar funcţional se pot face multe. Dar la noi, de la 7 dimineaţa până la ora 15 trebuie să dai randament, iar apoi, de multe ori epuizat deja, să mergi la cabinetul privat, ca să-ţi câştigi existenţa. Astăzi, în ciuda măririlor salariale nu se poate trăi prea ușor, pentru poziția și cerințele socio-profesionale ale medicului, doar din sistemul sanitar de stat. Nu ne dorim să trăim din mila pacienţilor, stând cu buzunarul deschis. De aceea, marea majoritate a doctorilor merg în privat pentru a-şi întreţine familiile şi viaţa personală, dar asta scade semnificativ performanţa sistemului public. Din păcate, lumea închide ochii la aceste probleme, guvernanţii o fac mai abitir: „Lasă-i pe doctori, că se descurcă ei!” O atitudine contraproductivă pentru sistemul public. Cei mai mulți dintre colegi chiar nu se limitează la veniturile publice și lucrează și în sistemul privat pentru a-și câștiga onest existența.
Tehnica şi instrumentarul răspund complexităţii afecţiunilor?
Conf. Univ. Dr. Horaţiu Rotaru: Medicina progresează constant. Noi, în România, în specialitatea noastră, nu suntem asemenea colegilor noştri din străinătate, adică nu suntem neapărat în vârf, dar nici departe. Ținem trena, încercăm să fim aproape. Dar pentru a reuşi aşa ceva avem nevoie de eforturi semnificative. Încercăm, cel puţin în ceea ce priveşte rezolvarea patologiei existente, să nu stăm departe de performanţele europene şi internaţionale în domeniu. Efortul presupune atingerea mai multor paliere, de la infrastructură la cunoștințe, la pregătirea noastră profesională continuă. Cazuri sunt foarte multe, atât de oncologie, prezentă prea des şi la vârste tot mai tinere, cât şi de traumatologie sau aparținând altor subdomenii ale chirurgiei orale și maxilo-faciale. Patologia oncologică din sfera oro-maxilo-facială, malformaţiile, diformităţile precum şi traumatologia și, în general, patologia oro-maxilo-facială, este, practic, rezolvată în totalitatea ei în clinicile de la Cluj. Clujul are o echipă de profesionişti în Chirurgia Orală și Maxilo-Facială, grație înaintașilor noștri și calității școlii medicale clujene. De aceea ne bucurăm de atractivitate și respect din partea pacienţilor. Ei vin din toate colţurile ţării, de la nord la sud şi de la est la vest.
(TB nr. 102, mai-iunie 2021)
