Monica Negulescu, șef serviciu Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Cluj, explică, pentru Transilvania Business, cum a reușit instituția ca, într-un an plin de restricții, să aibă încasări în creștere.
Cum a afectat pandemia piața imobiliară a Clujului?
Contrar a ceea ce s-ar putea crede, dacă vorbim despre 2020 față de anul precedent, a fost o scădere nesemnificativă, de 0,1%. Dacă vorbim însă despre începutul lui 2021, volumul de activitate la noi a crescut foarte mult; de-abia reușim să facem față, sunt foarte multe solicitări mai ales în Cluj-Napoca, dar și în Florești, Apahida, Turda. Trebuie să spunem că, raportat la numărul ridicat de cereri înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, se poate întâmpla să existe restanțe, însă ne străduim să asigurăm solicitanții serviciilor noastre de întreaga noastră disponibilitate și suntem în permanență preocupați de îmbunătățirea serviciilor pe care le oferim acestora.
Se poate spune că au fost investitori care și-au amânat proiectele?
Cine a avut de realizat operațiuni de cadastru le-a făcut. Clujul are o piață imobiliară foarte dinamică, iar această tendință s-a păstrat.
La modul concret, cum s-a prezentat anul 2020 la OCPI Cluj?
Numărul de cereri a scăzut de la 395.456 la 391.305, în schimb cel de operațiuni a crescut de la 441.331 la 442.762. Tranzacții realizate de persoanele fizice s-au diminuat de la 49.827 la 47.742, cele ale persoanelor juridice, de la 4.900 la 4.572. Dacă ne referim la numărul de ipoteci, acesta a coborât de la 12.218 la 11.154.
Cum ați gestionat activitatea în condițiile în care au fost atâtea restricții?
Pentru a preveni și a limita răspândirea coronavirusului, în perioada 12 martie – 25 mai 2020 noi am sistat activitatea de relații cu publicul. Acesta nu a avut acces în incinta oficiului, primirea sesizărilor, petițiilor și memoriilor realizându-se prin corespondență – comunicare electronică sau prin poștă. Informațiile solicitate au fost primite prin e-mail, accesând website-ul instituției și prin call-center. Audiențele le-am acordat doar telefonic sau prin e-mail.
Dar când s-au mai relaxat restricțiile?
Din 25 mai 2020 a fost permis accesul persoanelor interesate în incinta instituției și a birourilor teritoriale pentru consultarea cărților funciare vechi. Pentru cărțile funciare noi, informațiile, transpuse în format electronic, au putut fi obținute tot online, prin intermediul platformei Epay.ancpi.ro. Decizia a venit ca urmare a numărului mare de solicitări din ultima perioadă. Persoanele autorizate, notarii publici și executorii judecătorești, care dețin user și parolă pentru aplicația integrată de cadastru și carte funciară, au avut acces în sediul instituțiilor și al birourilor teritoriale, cu respectarea legislației privind instituirea unor măsuri de protecție socială în contextul situației epidemiologice. Programul pentru studierea cărților funciare a fost de luni până vineri, între 09:00 și 14:00, cu un timp maxim alocat de o jumătate de oră de persoană, doar pe bază de programare.
Relația cu publicul când a fost reluată?
Acest lucru s-a petrecut din 15 iunie 2020, când ghișeele pentru înregistrarea cererilor au început să funcționeze după programul normal de lucru. Totuși, persoanele fizice și juridice autorizate să execute lucrări de specialitate, notarii publici și celelalte categorii de persoane care au acces, cu parolă, la sistemele noastre informatice au continuat să utilizeze serviciile online. De asemenea, am programat și am susținut audiențe, în regim normal, la nivelul conducerii instituției. Acum sesizările, petițiile și memoriile se pot transmite, în continuare, prin e-mail sau poștă. Datorită îmbunătățirii sistemelor informatice, o parte a angajaților oficiului și-au desfășurat activitatea în regim de telemuncă.
Este suficient numărul actual de angajați, la volumul de muncă pe care îl aveți?
La nivel de oficiu județean suntem în general acoperiți, la fel și la majoritatea birourilor teritoriale. În municipiile Dej și Gherla avem însă un deficit de personal.
Ce măsuri de digitalizare ați aplicat în pandemie?
În primul rând, îmbunătățirea aplicației e-Terra prin adăugarea de funcționalități noi în vederea creșterii calității serviciilor oferite cetățenilor și partenerilor noștri care pot să își desfășoare activitatea 100% online, dar și accesul pe bază de user și parolă la aplicația informatică a persoanelor autorizate, notarilor publici, experți tehnici judiciari. Nu în ultimul rând, posibilitatea de obținere a extraselor de carte funciară, planurile cadastrale pe ortofotoplan și înregistrări de la stațiile permanente – prin intermediul platformei Epay.ancpi.ro, dar și utilizarea cardurilor bancare pentru plata serviciilor atât la sediile birourilor teritoriale, cât și online, din noiembrie 2020, pentru persoanele care au cont în e-Terra.
Clujul a fost prins într-un proiect pilot pentru e-Terra.
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a continuat procesul de digitalizare și eficientizare a activității, iar din 12 noiembrie 2020 partenerii săi care au acces cu user și parolă în sistemul său informatic au putut achita prin card bancar tarifele pentru serviciile prestate de OCPI Cluj.
Este proiectul de la Cluj unul de succes?
Feedback-ul de la utilizatori este unul încurajator. Raportându-ne la încasările cu numerar, din martie 2021, cele online au crescut cu 20%. Utilizarea cardului bancar pentru achitarea serviciilor furnizate partenerilor noștri este disponibilă, deocamdată, în sistem pilot în județul Cluj, spunea directorul general al ANCPI din acea perioadă, Laurențiu Blaga. Acesta menționa că plata cu cardul în e-Terra va fi extinsă la toate oficiile de cadastru din țară, pe măsură ce acestea definitivează contractele cu procesatorul de plăți, activitatea ANCPI fiind deja digitalizată în proporție de 100%.
În Cluj se derulează un program de cadastrare gratuită la sate. În ce stadiu se află?
Dacă ne referim la Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), ca unități administrativ teritoriale (UAT) recepționate figurează Aghireșu, Borșa, Chinteni, Iclod, Vultureni și Jucu – la care urma să primim acceptanță, respectiv 86.494 de imobile, iar pe sectoare cadastrale, ca lucrări de înregistrare sistematică, 27 de UAT-uri sunt în lucru. Avem 201 de sectoare finalizate și 157 în lucru. Sunt 219 imobile în curs de recepție și 14.030 recepționate.
Sunteți prinși și într-un proiect pe fonduri europene. În ce stadiu a ajuns?
Proiectul vizează creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România, prin Programul Operațional Regional (POR). Acesta completează PNCCF 2015-2023 prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5,7 milioane ha din 660 de unități administrativ teritoriale din zonele rurale. Valoarea proiectului, la nivel național, se ridică la 312 milioane de euro, dintre care 265 de milioane fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46 de milioane cofinanțare de la bugetul de stat. Prin POR au fost licitate la Cluj 12 UAT-uri (Ciurila, Cojocna, Cuzdrioara, Gârbău, Gilău, Mărgău, Moldovenești, Petreștii de Jos, Poieni, Sânpaul, Tureni, Vad). În județ urmează să fie licitate alte 14 UAT-uri: Apahida, Bonțida, Călărași, Cășeiu, Câțcău, Chiuiești, Feleacu, Iara, Luna, Mihai Viteazu, Mintiu Gherlii, Ploscoș, Săndulești, Săvădisla). În total sunt 100.524 de imobile recepționate.
Cum se desfășoară un asemenea proiect?
ANCPI a alocat peste 300 de milioane de lei, în cadrul finanțării VII, pentru primăriile care doresc să înceapă sau să continue lucrările de cadastru, gratuit pentru cetățeni. Fiecare UAT poate primi 160.000 de lei pentru înregistrarea proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Primarii celor 2.041 de comune eligibile pot solicita finanțare în maximum 60 de zile de la data la care primesc înștiințările privind sumele alocate și modelul contractului de finanțare din partea oficiului de cadastru pe raza căruia se află.
Cât de receptive sunt primăriile?
De câțiva ani deja ne asaltează cu solicitări. O cadastrare corectă este necesară pentru accesarea fondurilor europene, de asemenea e foarte importantă pentru atragerea de investitori în aceste localități.
de Călin POENARU
