Clasamentul a fost realizat de UrbanizeHub, care în 2017, a elaborat„Îndrumar pentru Primari”. Documentul prezintă o serie de priorități ce ar trebui să fie pe agenda fiecărui primar din România. Aceste priorități rămân de actualitate și acum, patru ani mai târziu. La finalul „Îndrumarului”, UrbanizeHub a prezentat un top cu cele mai eficiente 10 primării din țară.
La distanță de patru ani, topul a fost refăcut, adăugându-se criterii noi.
Primul indicator luat în considerare a fost capacitatea de a mobiliza fonduri europene. La acest indicator au mai fost adăugați: PIB per cap de locuitor; Rata de promovabilitate la Bacalaureat; Ponderea veniturilor din taxe locale în total venituri; Populația la fiecare angajat din primărie; Cheltuieli de capital.
Locul I – Cluj Napoca
„Iubiți-i, urâți-i, lăudați-i, criticați-i, nu prea poți vorbi despre dezvoltare urbană în România, fără a include Clujul în această discuție. Dacă ar fi să luăm un oraș din România pe care să îl aruncăm într-o competiție cu orașe din Vest, Clujul ar fi prima noastră opțiune. De la bugetarea participativă, ce a inspirat cel puțin 60 alte orașe din România să facă același lucru, la Centrul de Inovare și Imaginație Civică, unde se discută în format deschis proiectele strategice ale orașului, la bateria de concursuri de soluții elaborate pentru a schimba fața orașului, Clujul inovează și dă tonul într-o multitudine de domenii. O fi ardelenii mai înceți de felul lor, dar Primăria Cluj s-a transformat în ultimii ani într-o Turbo-Primărie și nu trece săptămână fără ca ceva important să se întâmple. Mai mult, Clujul este printre puținele primării din țară cu un portofoliu mare de proiecte mature – în timp ce alții așteaptă să vadă ce se va finanța din programele operaționale europene, Clujul pregătește proiectele și face după lobby să fie incluse la finanțare. Întodeauna e mai bine să definești universul decât să te ajustezi la universul altora”, precizează reprezentanții UrbanizeHub.
Locul II – Oradea – campioana de acum patru ani
„Fostul nostru campion, Oradea pare să aibe mult cox în instalație. Între 2007 și 2015, Oradea a înregistrat cea mai mare absorbție de fonduri europene a unei localități din România – aproximativ 140 mil. Euro. Pentru această perioadă de programare, valoarea proiectelor europene contractate s-a dublat, la 284 mil. Euro. Oradea scoate proiecte pe bandă rulantă, este una din puținele primării ce are o unitate dedicată, și eficientă, pe relația cu sectorul privat (ADLO – Agenția de Dezvoltare Locală Oradea), și au atât viziune cât și curaj. Sunt primii ce au încercat o fuziune a două localități, sunt primii ce au dezvoltat drumuri metropolitane de la zero, sunt primii ce au elaborat documentații tehnice pentru CNAIR pentru proiecte rutiere majore, au fost printre primii ce au folosit exproprierile pentru caz de utilitate publică la nivel local, sunt printre primii ce au elaborat un pachet comprehensiv de reabilitare a clădirilor patrimoniu istoric, sunt printre puținii ce au construit poduri noi, sunt printre foarte puținii (din păcate) cu o rețea proprie de parcuri industriale, și sunt printre puținele orașe mari ce administrează aproape integral infrastructura de sănătate din oraș”, explică reprezentanții UrbanizeHub. În analiză se arată că odată cu trecerea Ilie Bolojan la Consiliul Județean Bihor, Oradea are niște atuuri ce îi vor permite să spargă gura târgului în anii ce urmează.
Oradea, cele mai multe fonduri europene accesate FOTO: URBANIZEHUB
„Ne-au obișnuit cu superlativul în ultimii ani, și sperăm să cotinue în aceiași notă. Oradea este probabil cel mai eficient și mai prolific Laborator de Inovare Urbană din România în acest moment”,sunt de părere reprezentanții UrbanizeHub.
Locul III – Reșița
„Pentru un primar este greu să facă performanță în primul mandat, dar primarul din Reșița a reușit să facă din rahat bici, în scurt timp. Meritul lui este că a știut să ceară din timp sfaturile unor experți buni, a adus pe lângă el profesioniști în administrație publică, și a știut să fure meserie de la alte administrații performante, gen Oradea și Alba Iulia. Rezultatele se văd clar. În momentul de față, Reșița este top-performer clar la absorbția de fonduri europene între reședințele de județ. La o populație de aproximativ 84.000, Reșița are un portofoliu de proiecte de aproximativ 140 milioane Euro. Mai mult, administrația este nelipsită de la evenimente organizate de camerele de comerț din România. Primarul Reșiței a făcut cunoștiință și a început un dialog cu un mare investitor privat din România. Dintr-una într-alta, investitorul a decis că Reșița este un loc propice pentru a investi, și pregătește acum o investiție mamut de aproximativ 150 milioane Euro, ce va schimba fața Reșiței. Deci, o sumă mai mare decât fondurile europene mobilizate asiduu și cu multă muncă, și totul se trage de la o simplă participare la un eveniment cu investitori. Asta da eficiență administrativă, și model de urmat pentru restul primarilor din România. Pe lângă atragerea fondurilor europene și a investitorilor privați, administrația reșițeană a adus la Reșița Universitatea Babeș-Bolyai, pentru a oferi cetățenilor acces la servicii academice de calitate, pregătește câteva proiecte ambițioase de regenerare urbană, precum și câteva intervenții strategice (de ex. linie tren-tram către Timișoara) ce vor schimba fața, și, sperăm noi, soarta orașului”, explică reprezentanții UrbanizeHub.
Locul V – Turda
Pe locul cinci un alt oraș din Ardeal, Turda, pe care UrbanizeHub o consideră marea revelație a ultimilor ani. „Periodic, ei ies cu câte un proiect ce rupe gura târgului. Inițial a fost Salina Turda, ce a devenit între timp una din principalele atracții turistice ale României. A urmat apoi reabilitarea centrului vechi la standarde ce orașe mari din România nu le-au atins încă. După aceea au făcut unul din primele ghiduri de regenerare urbană din țară. După aceea au pregătit un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă beton, ce, surpriză-surpriză, a fost votat la European Mobility Week cel mai bun PMUD din Europa, câștigând în finală în fața Manchesterului și a Milanului. Și, acum, colac peste pupăză, sunt campioni și la fonduri europene, cu portofoliu de proiecte europene de aproximativ 74 milioane Euro, la o populație de aproximativ 55.000 – una din cele mai bune performanțe ale unui oraș din România. Nu știm ce naiba beau turdenii, dar este clar că are efect. Nu ne rămâne decât să ne plecăm în fața rezultatelor obținute de ei și să sperăm că vor cotinua să ne uimească cu realizări la superlativ. Sperăm de asemenea să fie copiați de cât mai multe orașe din România”, motivează reprezentanții UrbanizeHub alegerea făcută.
Locul VII – Brașov
„Brașovul continuă să aibe cea mai bună infrastructură publică urbană din țară și portofoliul de proiecte cu finanțare europeană a crescut substanțial față de fosta perioadă de programare. Ce este surprinzător este faptul că Brașovul reușește să facă performanță cu o echipă scheletală. Dacă vă uitați la toate cele 3.181 administrații publice locale din România și raportați populația totală la numărul de angajați ai Primăriei, veți vedea că Brașovul este campion detașat – adică are cel mai mic număr de angajați la primărie raportat la populația localității. Mai mult, Brașovul este una din localitățile cu cea mai mare pondere a veniturilor generate din taxe și impozite locale”, precizează reprezentanții UrbanizeHub.
Aceștia adaugă că mai sunt multe de făcut la Brașov. Pe reabilitarea clădirilor istorice, Brașovul este în urma altor orașe, pe partea de cultură mai are de lucrat, și pe partea de inovare este abia la începuturi. „Brașovul este însă un exemplu pentru toate orașele din România în ceea ce privește Abecedarul unei administrații eficiente – servicii publice de calitate (recent, Brașovul și-a pus la punct toată flota de transport public) și infrastructură publică la standarde europene livrate la unul din cele mai scăzute costuri. Mai mult, Brașovul reușește să genereze o pondere mare din venituri la nivel local, ceea ce îi permite o mai mare independență și capacitate de a planifica pe termen lung”, subliniază reprezentanții UrbanizeHub.
Locul X – Dej
Top zece este încheiat de orașul Dej. „Dej este orașul din această listă despre care știm cel mai puțin. Ne-a sărit în ochi pentru că are un portofoliu de proiecte europene de 67 milioane Euro, la o populație de numai 38.000 – adică a fost mai harnic în accesarea de fonduri europene decât 22 reședințe județene și decât 4 sectoare ale Bucureștiului (1, 2, 5 și 6). Având în vedere că în top avem și Clujul și Turda, din același județ, prima noastră idee a fost că acolo s-a creat un ecosistem performant. Mai exact, performanța pare să fie contagioasă. Oricât ar zice lumea că, Clujul e umflat cu aer cald, când te uiți pe cifre și realizări îți dai seama rapid că performanța asta nu e numai vorbă în vânt. Mai mult, când în topul 30 al celor mai performante orașe din România la atragerea de fonduri europene, trei sunt din același județ, e clar că ceva se întâmplă acolo. Nu credem că performanța remarcabilă a Clujului, Turdei sau Dejului este întâmplătoare, și nu credem că se datorează unor capacități ieșite din comun ale clujenilor, ci sunt rezultatul unui ecosistem pozitiv, unde ideile circulă, oamenii colaborează unii cu alții, și focusul este pe proiecte și ținte clare nu pe certuri, văicăreli și scuze pentru lipsa de acțiune. Asta este poate una din lecțile cele mai importante ce sperăm să o luați din acest articol”, conchid reprezentanții UrbanizeHub.
