Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

FOTOREPORTAJ. Gala Presei Mureșene 2021. Viitorul presei locale, între provocări și soluții

Gala Presei Mureșene 2021, eveniment organizat de Asociația Educație pentru Europa Cluj-Napoca, în parteneriat cu Primăria municipiului Târgu Mureș, a debutat luni, 23 august, cu lucrările conferinței ”Presa locală – 1990 – 2021. Evoluție și noile provocări”. Evenimentul s-a desfășurat în sala de conferințe ”Europa” din incinta Hotelului ”Grand” din Târgu Mureș, a fost moderat de jurnalista Luminița Avram (Radio Târgu Mureș) și a avut următorii speakeri din domeniul mass media: Dorina Matiș (Agerpres), Vajda György (Népújság), Ovidiu Ilisan (Europa FM și M9 TV), Lucian Săcălean (M9 TV) și Cristian Teodorescu (Punctul).

 

Cum s-a transformat presa în 30 de ani

 

Prima provocare a conferinței a constituit-o realizarea unei paralele între începuturile presei libere la Târgu Mureș, în anul 1989, și prezent.

”După 89 vizavi de noi era o bodegă, o tejghea pentru presă, unde era coadă după presă, după informații, deci de aici se poate conclude ce nevoie era atunci și cum erau oamenii dornici de o presă adevărată, o presă care să reflecte problemele lor cotidiene”, a rememorat Vajda György, care lucrează la cotidianul Népújság din august 1990.

”Din punctul meu de vedere a fost o foame extraordinară de presă liberă, tarabele de ziare, chioșcurile de ziare era asaltate zilnic, a început să curgă presa liberă, dar concomitent ceea ce am simțit eu, părere personală, a existat o foarte mare manipulare”, a fost de părere Ovidiu Ilisan, care a remarcat apoi apariția unui fenomen îngrijorător în presa națională și implicit în cea locală, respectiv aservirea politică. ”Asta este o realitate a României în 30 de ani”, a punctat corespondentul Europa FM.

”Între 85 și 89 Radio Târgu Mureș a fost închis, tot din motive politice, pentru un control centralizat a ceea ce se spune la radio. Am ajuns în 1996 la Radio cu doi oameni care au lucrat alături de mine, în presa democratică, dar care au făcut parte din cenzura politică”, și-a amintit Luminița Avram.

”Șansa noastră, a celor care au început la 24 ore mureșene a fost o altă viziune. Eram tineri, eram majoritatea studenți, am crescut urmărindu-ne idealurile. Idealul unui jurnalist care este? Dreptatea. Indiferent ce limbă se vorbea, indiferent ce limbă vorbea interlocutorul nostru noi trebuia să tratăm cu foarte mare obiectivitate ceea ce ni se relata. Într-adevăr, 24 ore mureșene a fost o școală de jurnalism fantastică”, și-a amintit Dorina Matiș, care și-a început activitatea în domeniul mass media în anul 1993, la cotidianul 24 ore mureșene.

”Am prins o altă etapă a jurnalismului din Târgu Mureș, un alt fel de pionierat. Mie mi-a plăcut și perioada aceea foarte mult, cu plecări de acasă două săptămâni ca să nu mă găsească ”băieții veseli”, mutat la Timișoara ca să scap de tot felul de amenințări, mi-a fost arsă mașină, dat foc la mașină noaptea și tot felul de asemenea năzbâtii care erau inevitabile ca să zicem așa pentru jurnalismul de investigații. Am deranjat multă lume, cred că a fost una dintre modalitățile prin care am reușit să creăm încredere în media pentru o bună perioadă de timp”, a mărturisit Cristian Teodorescu, jurnalist de 26 de ani, perioadă în care a avut 28 de procese în instanță, toate câștigate.

”Privind așa retrospectiv, chiar dacă nu mi-am propus să fac jurnalism e un microb pe care dacă o dată îl ai nu mai poți să scapi o viață întreagă de el și ai marele avantaj de a ști tot timpul ce se întâmplă, de a fi la curent cu lucrurile bune și cu lucrurile mai puțin bune din comunitatea ta, de a ști să deschizi uși să să pui întrebările potrivite și mai ales de a lucra cu oameni extraordinari”, a afirmat Lucian Săcălean.

 

Calitatea, obiectiv jurnalistic cu mai multe fețe

 

În continuare, jurnaliștii care au avut rolul de speakeri au subliniat importanța credibilității și responsabilității cuvântului scris, rostit sau publicat în mass media.

”Responsabilitatea începe prin responsabilitatea ziaristului, adică eu dacă nu sunt sunt conștient de faptul acela, că ceea ce investighez, ceea ce fac, ceea ce scriu și semnez, pentru că de aceea semnez articolul nu ca să știe lumea ce fain și frumos sunt, pentru că port o responsabilitate foarte mare, eu în primul rând și după aceea redactorul șef”, a menționat Vajda György.

”Astăzi, dacă ne uităm în extrema cealaltă, pe Facebook scrie toată lumea. Unele lucruri da, sunt scrise bine, au conținut, dar astăzi așa cum spunea colegul Vajda lumea zice ”Dar unde ai auzit asta, unde ai citit asta?”. Că dacă era scris în Cuvântul liber sau în Zi de Zi sau s-a auzit la o televiziune importantă care are credibilitate, conta. Acum ai auzit pe Facebook, ai citit pe Facebook, am văzut că a scris nu știu cine. Informațiile nu mai sunt controlate, există așa un haos total, zic eu…”, a fost de părere Luminița Avram.

”Trebuie avertizați și cititorii și ascultătorii ca într-adevăr să aibă încredere în acei oameni care au responsabilitatea instituțională de a prelucra informații și de a le aduce în fața publicului larg”, a punctat Vajda György.

”În 30 de ani, cititorul, privitorul, ascultătorul a dobândit o educație. Exact ca în partea politică sau în partea economică, s-au dobândit experiențe și educație. Cititorii, ascultătorii, privitorii noștri la acest moment au capacitatea de a selecta. Sigur că da, există condiția esențială să fii echidistant, să fii subiectiv, să îți asumi, să ai o responsabilitate în ceea ce propagi, dar e foarte important, lumea știe să discearnă”, a expus Ovidiu Ilisan.

”Informația care apare în presă, pe care o dă jurnalistul, e dată de responsabilitate. Contează foarte mult sursa”, a arătat Dorina Matiș, care a mai fost de părere că până să devină o știre ”informația de pe Facebook trebuie trecută prin foarte multe filtre”.

”Principiul care m-a adus în toate acele procese este că presa începe acolo unde informația publică se termină. În momentul în care vrei să faci presă pe bune, începi de acolo de unde oricine oficial nu mai vrea să se divulge informația. Acolo începe presa reală. Până acolo discutăm despre comunicate de presă, despre campanii publicitare, discutăm despre manipularea maselor, discutăm despre ce vreți dumneavoastră și de acolo începe presa”, a fost de părere Cristian Teodorescu. ”Ce nu vrea X, Y, Z în societate să se afle, aia este presa de fapt. Atenție, până acolo este publicitate”, a adăugat fondatorul ziarului Punctul. ”Nu poți să dai o informație de care nu ești sigur”, a conchis Cristian Teodorescu.

”Indiferent de care parte a presei suntem, cred că cuvintele cheie cu care cu toții suntem de acord cu ele sunt veridicitatea și responsabilitatea”, a intervenit Ovidiu Ilisan.

Tot la tema referitoare la calitatea materialelor de presă, Lucian Săcălean a dezvăluit că în decursul anului 2020 a lucrat, online, în cadrul unei comisii constituită la Bruxelles, pentru reglementarea a tot ce înseamnă presă online: ”O să aflați, să spunem în premieră, niște lucruri noi care vor fi transmise în curând în legislația europeană și România va fi obligată să le adopte”.

Managerul general al postului de televiziune M9 TV a mai arătat că ziarele, televiziunea și radioul sunt îndreptățite să fie considerate surse credibile de informații pentru că ”au niște foruri în spate care verifică activitatea noastră”, precum și faptul că în prezent este nevoie pe piață de ”noi oameni, noi jurnaliști care să se alăture acestei bresle”, care ”să crească în acest simț al responsabilității față de cititor, față de societatea în care trăiesc.”

 

Echilibristică între deontologie, public și publicitate

 

În continuare, invitații au dezbătut subiectul echilibrului dintre ceea ce vrea publicul, ceea ce doresc jurnaliștii să ofere în concordanță cu principiile deontologiei profesionale și ceea ce vrea ”cel care ne plătește”, adică consumatorul de mică sau mare publicitate.

”Aceasta nu este o meserie, ci este un mod de viață”, și-a început răspunsul Vajda György. ”Contează foarte mult educația, de la cei 7 ani de acasă până la o educație multilaterală să zic așa. Contează foarte mult interesul personal, dacă ești deschis la noutăți, te interesezi, întrebi și pui întrebări”, a adăugat jurnalistul de la cotidianul Népújság.

”Niciodată de când sunt în presă nu a venit cineva să spună: ”Vreau subiectul ăsta să îl abordezi sau din punctul ăsta de vedere.” Aici eu decid ce subiecte abordez, există o regulă strictă după care le abordez dat fiind faptul că lucrez la o agenție de știri de anvergură națională, internațională chiar. Deci eu am o responsabilitate imensă. Niciodată niciunul dintre șefi nu va putea să vină să spună: ”Domnule corespondent, tu te duci și îl execuți pe cutărică.” Nu există așa ceva”, a afirmat corespondentul Agenției naționale de știri Agerpres din județul Mureș.

”E foarte greu să faci televiziune locală, în primul rând fără sprijinul administrației locale. Am avut contracte de colaborare cu două administrații locale. E o sumă de compromisuri, ca să poți duce un proiect în cazul nostru un proiect care spun eu că a fost frumos, cu conținut și calitate nu poți să faci decât compromisuri. Acum, totul se rezumă la suma compromisurilor”, a spus, din experiența proprie de la fostul post de televiziune DAReghin TV, Ovidiu Ilisan.

”Din punctul meu de vedere, până când populația nu devine cel mai mare contribuitor la resursele de finanțare ale presei, până atunci nu va exista presă obiectivă, imparțială, nu va exista o presă care să poată scrie despre orice ar vrea să scrie. Aici este marea problemă, fiecare dintre noi trebuie să contribuim cu câte un pic la presă, până atunci puterea va fi în mâna celor care dau banii. E simplu ca bună ziua: firme, partide, interese, instituții, instituțiile sunt conduse de partide, să nu uităm”, a sintetizat Cristian Teodorescu.

”Este foarte greu, am încercat să nu depindem de nimeni și asta să ne permită să abordăm orice emisiune așa cum vrem noi”, a răspuns Lucian Săcălean care a mai dezvăluit că singura presiune făcută colegilor săi de la M9 TV a fost ”ca acea emisiune să nu te adoarmă.”

 

Arta relaționării cu purtătorii de cuvânt

 

Comunicarea dintre mass media și reprezentanții instituțiilor publice locale și ai entităților private a reprezentat un alt subiect dezbătut de speakerii conferinței organizată cu ocazia Galei Presei Mureșene 2021.

”Trebuie să avem o relație de colegialitate, pentru că undeva interesele chiar dacă par oponente sunt aceleași, de a da informații credibile”, a fost de părere Vajda György, fost vicepreședinte al Asociației Ziariștilor Maghiari, potrivit căruia ”ideea de bază” dintre jurnaliști și reprezentanții unor instituții trebuie să se bazeze pe ”o relație continuă, deschisă și onestă”.

”Nu le-ar lipsi purtătorilor de cuvânt din ziua de azi puțin mai mult curaj. Am observat faptul că sunt cam timorați. Și speriați de noi, dar nu ar vrea să iasă cumva din cuvântul cuiva”, a remarcat Dorina Matiș.

”Interesele sunt comune. Un cuvânt care este potrivit pentru aceste vremuri este reticență. În foarte multe situații este reticență”, a expus Ovidiu Ilisan, care a fost de părere că ”e nevoie de colaborare” deoarece ”interesele converg.”

”Eu nu țin foarte multe legături cu sursele oficiale pentru că nu prea mă interesează ce vor ele să zică”, a mărturisit reprezentantul ziarului online Punctul. ”Dacă totuși ar trebui să mă pun în pielea unui purtător de cuvânt cred că aș deveni mult mai proactiv, ca să zic așa, adică aș face mult mai mult decât efectiv comunicate de presă sau să reacționez la ceva ce a apărut în presă”, a adăugat Cristian Teodorescu.

”Să inviți un director de instituție, și aș putea să dau exemple dar nu vreau să supăr, sincer, directori de instituții, șefi de mari instituții din Mureș care îți spun: ”Trebuie să întreb la București, trebuie să întreb la Minister”. Dar în fișa postului unui șef de instituție este și comunicarea”, a remarcat Luminița Avram.

”Da, e nevoie ca purtătorii de cuvânt să se facă cunoscuți, să vină să se întâlnească cu oameni de presă, cu colegi de redacție, e nevoie să învețe să comunice, nu nicio problemă dacă nu știu să comunice bine, se poate învăța și noi am învățat de-a lungul anilor să facem lucrurile mai bine”, și-a spus părerea Lucian Săcălean.

 

Optimism pentru viitorul mass media

 

”Minimaratonul” dezbaterii despre evoluția mass media a continuat cu un alt subiect extrem de incitant, respectiv cum va supraviețui și cum se va manifesta presa locală, și nu numai, peste două-trei decenii.

”Eu zic că toate canalele media vor rămâne pentru generațiile lor. Cei care au crescut cu radio, cu radio, cei care au crescut cu tv, vor rămâne cu tv, cei care au crescut cu presă scrisă vor rămâne cu presă scrisă. După ce se consumă aceste generații, părerea mea e că vor rămâne doar canalele media de calitate. Va rămâne televiziunea de calitate, va rămâne ziarul de calitate, va rămâne radioul de calitate consumat ca un produs oarecum business. Asta e viziunea mea, totul se mută în online”, a precizat Cristian Teodorescu, care s-a declarat impresionat de calitatea publicației germane Bild: ”În România nici nu ne apropiem de talpa celor de la Bild.”

”Problema noastră cea mai mare este că nu mai venim în ajutorul oamenilor. Presa matură din statele mature occidentale ajută oamenii, cu anchete sociale, cu subiecte care interesează, cu subiecte la zi”, a mai spus jurnalistul de la ziarul online Punctul.

”Va exista presă, cu siguranță, întotdeauna trebuie să fim optimiști. Cred că va conta foarte mult calitatea conținutului”, a punctat Ovidiu Ilisan care s-a referit apoi la ”calitate și conținut în presa tradițională” ca vectori ai supraviețuirii mass media peste 30 de ani.

”Așa cum nu a dispărut cartea nu o să dispară nici ziarele, dar așa cum spunea și Cristi, trebuie să oferi calitate. Dacă nu oferi ceva de calitate nu ai cum să pretinzi oamenilor să vină să îți cumpere ce?”, a fost de părere corespondentul din Mureș al Agenției naționale de presă Agerpres, care a pledat pentru o Lege a Presei în România, act normativ deocamdată inexistent.

”Am tot optimismul din lume, și pentru generațiile de astăzi care sunt pe TikTok pe telefon va veni momentul maturizării când se va descoperi presa. Pentru unii mai repede, pentru alții mai târziu, dar cu siguranță vor descoperi și vor deveni consumatori”, a menționat Lucian Săcălean.

”Nu putem să ne plângem că nu avem o paletă foarte largă de publicații sau o paletă foarte largă de radiouri și televiziuni. E foarte important și la ce se uită copii”, a conchis Luminița Avram.

 

”Cavalerii adevărului”, dialog cu invitații

 

La finalul conferinței, invitații din public au fost ”provocați” să își expună public așteptările pe care le au vis a vis de reprezentanții mass media.

”Vă felicit în primul rând, vă mulțumesc pentru că ne-ați dat ocazia să fim astăzi alături, de-a lungul timpului cu majoritatea dintre dumneavoastră am interacționat și sper să interacționăm și mai bine fizic, de ce nu, pe viitor”, a spus Ioana Barbu, responsabilă de comunicare în cadrul companiilor Maviprod și IRUM Reghin.

”Din păcate, oful meu de când am preluat funcția de purtător de cuvânt al CAS Mureș a fost întotdeauna lipsa unui buget pentru publicitate. Este în continuare și susțin alocarea unui buget destinat publicității care nu înseamnă că noi cumpărăm publicitate, ci înseamnă că putem să informăm și să fim mult mai proactivi decât suntem în momentul de față”, a afirmat Alina Aldea, purtător de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate Mureș.

”Societatea civilă vrea adevărul, iar dumneavoastră astăzi v-ați erijat în ”cavalerii adevărului”. E bine să vă uitați puțintel între cei care poartă armuri pentru că nu există pădure fără uscături și ei influențează foarte mult. În al doilea rând, noi, ONG-urile, dorim ce? Acea responsabilitate de care ați vorbit. Responsabilitatea e prima verigă a lanțului la sfârșitul căruia este de fapt formarea de opinii”, a punctat Alexandru Lupșa, reprezentant al Fundației Alpha Transilvană Târgu Mureș, care i-a îndemnat pe jurnaliști să meargă ”înapoi în formare, în educație” pentru a crea ”gustul clientului” după modelul firmelor care reușesc și ca atare creează ”un gust al calității.”

La cuvânt s-a înscris și jurnalistul Julien Tănase, care și-a exprimat neînțelegerea vis a vis de un fenomen oarecum frecvent întâlnit în România: ”Noi tot timpul spuneam despre X că e hoț, cu probe, aveam procese, Teodorescu 35, eu nu vă mai spun, și alții. Ne băgam în toate cele doar ca să spunem lucrurilor pe nume, ca să fie bine pentru toată lumea, să informăm corect. Și totuși, populația deși noi spuneam despre respectivul primar că e bandit, că e hoț, cu acte în regulă, cu documente, îl alegea iar sau alegea aceeași conducere politică mereu, și mereu și mereu. Concluzia finală era că ne merităm soarta, că ne-am ales noi conducătorii.”

”Când am început eu în presă existau mai multe specializări, pentru fiecare reporter, și cred că asta lipsește foarte mult acum, dar am înțeles că există partea financiară care împiedică chestiile acestea”, a mărturisit Ovidiu Maior, purtător de cuvânt al combinatului Azomureș.

”Tot timpul suntem acuzați că stăm numai pe Instagram, pe TikTok, dar dau numai un exemplu, cu tot ce s-a întâmplat acum în Afganistan, eu dintr-un video de pe TikTok și dintr-o postare de pe Insta de câteva rânduri cred că am aflat mai repede șo mai mult decât părinții mei de la televizor. Aici cred că e vina presei”, a expus Ioana Precup, elevă.

 

Workshop marți și gală joi

 

Conferința ”Presa locală – 1990 – 2021. Evoluție și noile provocări” a fost transmisă live, pe pagina de Facebook a revistei Transilvania Business și a cotidianului Zi de Zi. Gala Presei Mureșene 2021 a continuat marți, 24 august, cu workshop-ul ”Presa locală – print, on-line, radio și videojurnalism”, iar gala propriu zisă se va desfășura astăzi, 26 august, de la ora 16.30, în incinta Centrului de evenimente RAB din Sângeorgiu de Mureș, județul Mureș.

În cadrul galei vor fi acordate 30 de premii unor jurnaliști mureșeni care au făcut istorie în domeniul în care activează, de la presă scrisă, la radio, tv, online și social media. Totodată, lista premianților va fi întregită de comunicatori ai unor instituții publice și companii private, precum și de reprezentanți ai administrației locale din județul Mureș.

Gala Presei Mureșene 2021 este organizată cu sprijinul următorilor parteneri: Primăria municipiului Târgu Mureș, CIS Gaz, Ansamblul Rezidențial Concept 9, E.ON România, Crama Liliac, Lavandei Residence, DAFCOCHIM, Astor-Valpet, Hirschmann Automotive TM, Azomureș, Crama Sântu, Gombos Security, Azotrans, Maurer Residence, Schuster Ecosal, Nakita Prod Comimpex, Clini-Lab, Lecoimpex, Durkopp Adler, Centru de Sticlă- Primer Electro, Primăria Sovata, Darina, Florăria Magnolia, Artizan, Profireklam, Editura Edu, MINDTHEGAP, Cabinet Medical Endoartroscopia, Compania Aquaserv și Centrul Medical Ultratest.

Participarea la evenimente se va face în condițiile prevăzute de Hotărârea nr. 580 din 27 mai 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 13 mai 2021.

Text și foto: Alex TOTH

 

 

Total
1
Shares
Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Renasc festivalurile Clujului. Transilvania Fashion, reluat în septembrie

Articolul următor

Prințul de Wales sprijină reabilitarea bisericuțelor de lemn din Sălaj

Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Total
1
Share