Clădirea se află la Săldăbagiu de Munte, la 3 kilometri de Oradea, și este noul sediu al Flipsnack, o firmă de IT. Compania Flipsnack s-a mutat în clădire în acest an, când a aniversat 10 ani.
Proiectarea clădirii a început în anul 2019 și a fost finalizată în anul 2020. Structura din CLT este realizată precum un puzzle uriaș. Fiecare piesă din care e formată clădirea, a fost proiectată individual, ținându-se cont de toate caracteristicile ei: grosime, calitate față și finisaj, mod de fixare, ordine montaj, găuri pentru instalații, până la cel mai mic detaliu, astfel încât execuția să se poată realiza într-un timp record.
Construcția a fost realizată de o echipă de 10 oameni și este formată din 820 panouri cu o suprafață totală de CLT de peste 7.200 metri pătrați. Timpul de realizare a panourilor a fost de 4 zile de producție în fabrică și de 44 de zile de montaj a structurii unde s-au folosit peste 60.000 de șuruburi.
Despre proiectarea și construcția clădirii și despre provocările cu care s-au confruntat proiectanții și constructorii pe parcursul înălțării acesteia ne-a vorbit Marius Șoflete, creierul acestui proiect.
Casă low energie
Inginerul și proiectantul construcției spune că este cea mai mare clădire de birouri din țară și din estul Europei construită după principiile de casă pasivă. Nu îndeplinește 100% cerințele de casă pasivă, dar îndeplinește cerințele unei clădiri cu consum redus de energie (low energie) după standardul de casă pasivă.
„Standardul de casă pasivă este cel mai ridicat standard de eficiență energetică al construcțiilor. Pentru că nu toate construcțiile pot ajunge la acest standard ridicat, Institutul de Case Pasive a făcut o treaptă inferioară, cu criterii mai permisive. Din filosofia de casă pasivă avem umătoarele criterii: un anumit consum de energie pentru înălzire și răcire, care e foarte mic – 15 kWh mp/an. O casă normală are un consum mediu de 200 – 220 kWh/mp/an. Casa are un anumit grad de etanșeitate la aer și o anumită cantitate de energie totală primară consumată. Pentru o casă pasivă această energie este undeva la 120 kWh/mp/an. Pentru o casă normală consumul este în jur de 400 kWh/mp/an. Ăștia sunt kilowații plătiți pe factura de gaz, curent, termoficare, etc. Prin filosofia de casă pasivă se reduce de cel puțin 10 ori necesarul de energie pentru funcționarea unei clădiri în așa fel încât această clădire să ne poată oferi confortul”, explică specialistul.
Confort maxim
Beneficiarii nu au cerut în mod expres să li se construiască o casă pasivă. Aveau nevoie de o clădire de birouri pentru 250 de persoane, cât mai repede posibil și cât mai confortabilă.
„Pentru a atinge elementele de confort am aplicat principiile constructive de standardul de casă pasivă: să termoizolăm bine toate elementele construcției, și fundațiile, și pereții și acoperișul, totul să fie continuu, fără întreruperi; să folosim tâmplării performante; să asigurăm un grad de etanșeitate la aer; să nu lăsăm aerul să iasă din clădire în mod necontrolat și să avem o ventilare mecanizată cu recuperare de căldură. Aplicând practic aceste principii din proiectare și având și o execuție bună, am reușit să scoatem o clădire foarte bine izolată. Actualizând calculele energetice după terminarea șantierului, ne-am dat seama că intrăm în standardul low energie – casă eficientă energetic”, spune Marius Șoflete.
Casa putea fi adusă și la standardul de casă pasivă, dacă se ținea cont de impactul serverelor. „La casă pasivă necesarul este de 15 kWh/mp/an energie, la casă low energie – 30 kWh/mp/an energie. Noi am ieșit la 27 kWh/mp/an energie”, subliniază proiectantul.
Pentru nespecialiști, o astfel de clădire low energie, însemnă o clădire cu un consum extrem de redus de energie, pe care, în viitor, o vor putea produce singuri.
CLT (cross laminated timber)
Clădirea este una de tip parter cu un etaj parțial, 40 m lățime pe 60 m lungime, are șapte terase în trepte și o înălțime medie de 5,5 m. Structura clădirii este din panouri din lemn încleiat în mai multe straturi, de la 6 cm grosime la 30 cm grosime, din 2 în 2 cm. Placa poate avea lățimea până la 3,60 m și lungimea până la 22 m. Pereții au o grosime medie de 14 cm, iar planșeele au o grosime medie de 16 – 20 cm.
„Prin încleiere se obțin niște plăci foarte mari care sunt structurale. Adică, acestea duc greutatea clădirii. Nu-ți mai trebuie zidărie, nu-ți mai trebuie beton, nu-ți mai trebuie fier. Plăcile se taie pe o mașină cu comandă numerică la dimensiunea cerută în proiect. Noi am primit toate plăcile la dimensiunile cerute. Au fost 820 de piese, pe care a trebuit să le verificăm de trei ori. Un imens puzzle”, povestește Marius Șoflete.
Piesele au fost fabricate în Austria de către cel mai mare producător de astfel de panouri.
Toată proiectarea clădirii a fost făcută în 21 de zile de o echipă formată din trei ingineri și trei arhitecți. Montajul a durat 44 de zile și a fost făcut de opt oameni.
La fundație s-a folosit nisip din sticlă reciclată care are atât rol mecanic, cât și rol termoizolator. Nisipul este produs la Debrețin.
„Provocarea noastră cea mai mare a fost timpul foarte scurt pe care l-am avut la dispoziție. A trebuit să proiectăm foarte repede toate cele 820 de piese pentru a intra în fluxul de producție al fabricii din Austria. A doua provocare a fost asamblarea foarte rapidă a plăcilor, pentru că depindeam cumva de vreme, pe de o parte, iar pe de altă parte trebuia să creem front de lucru și celorlalți care montau instalațiile, ferestrele, fațadele, pentru a ne putea încadra în termen”, precizează inginerul.
Altă provocare a fost realizarea celei mai mari clădiri din lemn admisă după normativele din România. „Din păcate, legea din România cu privire la protecția la incendiu a clădirilor din lemn are multe limitări. I-am invitat pe cei de la ISU Oradea să vadă clădirea și au rămas foarte impresionați”, povestește specialistul.
Casele pasive, casele viitorului
„Casele pasive au viitor, pentru că filosofia lor se axează pe reducerea consumului de energie și capacitatea casei de a funcționa exclusiv cu energie regenerabilă. Energiile regenerabile au costuri mult mai mari decât energiile clasice și au randament mult mai mic. Este mult mai ieftin, azi, să arzi gazul decât să te chinui cu pompe de căldură și fotovoltaice. Problema este că Uniunea Europeană și-a impus ca până în 2050 să scoată combustibilii fosili din sectorul construcțiilor. Astfel, aveam această directivă prin care UE obligă toate țăile să reducă gradual consumul de energie provenită din cărbuni, gaze și petrol, astfel încât în 2050 toate clădirile să fie independente din punct de vedere energetic, să-și poată produce singure toată energia de care au nevoie”, subliniază Marius Șoflete.
De la 1 ianuarie 2021, potrivit unei directive europene, toate clădirile care se construiesc trebuie să respecte standardele NZEB (clădiri cu consum de energie aproape zero). „Prin această lege noi trebui să luăm trei măsuri fundamentale: să reducem foarte mult consumul de energie al unei clădiri, să avem o amprentă de dioxid de carbon, măsurată în kilograme de dioxid de carbon emise pe metru pătrat de casă într-o anumită valoare impusă și din această energie pe care trebuie să o consumăm să producem cel puțin 30% din surse regenerabile locale”, explică specialistul.
Inginerie Creativă
Inginerie Creativă, care a realizat proiectarea sediului Flipsnack, este primul birou de proiectare care a făcut o astfel de clădire în România. Biroul firmei este în Cluj și București. Partea de arhitectură a fost realizată de Vertical Studio din Oradea, iar echipa de instalații a fost din Cluj, Terax Egineering.
Inginerie Creativă mai are în portofoliu primul bloc din lemn, o clădire de birouri cu trei etaje, asamblat în Suceava în 13 zile.
Marius Șoflete se mai poate mândri cu primele case pasive certificate din România, în Cluj și București. Asta înseamnă că proiectarea și construcția lor a fost verificată de către Institutul de Case Pasive România.
Prima casă pasivă premium din România și în top 10 din lume, Casa Buhnici, a fost construită tot de Marius Șoflete.
Inițiator de legi, proiecte de viitor
Marius Șoflete a făcut parte din prima echipă a României care a participat la un concurs internațional de case solare în 2012, Solar Decathlon. „Atunci am construit prima casă solară din România, care a stat la baza legii prosumatorului. Este legea prin care, tu, astăzi, ai voie să îți montezi panouri solare pe casă și să vinzi curent în rețea”, spune inginerul.
Marius Șoflete mai are în proiect realizarea unui bloc din lemn de locuințe colective, format din subsol, parter și trei etaje, în București. Pentru el este încă o mare provocare fiind într-o zonă densă urbană și seismică.
Alt proiect este realizarea unui asamblu imobiliar de case pasive premium în zona centrală din Cluj, pentru care PUZ-ul a fost deja aprobat.
În portofoliul să se mai găsește Refugiul montan de la Călțun realizat în munți cu ajutorul elicopterului în 2014. Proiectul a fost realizat cu ajutorul MAI, filmul acestui proiect fiind difuzat pe Discovery.
Marius Șoflete este din Covasna. A făcut școala în București și, ulterior, s-a mutat la Cluj. De profesie este inginer constructor. Are un master în Inginerie Structurală și a urmat un curs de proiectanți case pasive în Ungaria. Este proiectant specializat de case pasive și consultant și a adus în România cursul de proiectanți de case pasive, pe care îl predă la Ordinul Arhitecților din România, unde este lector atașat. A mai avut o bursă de studii la Lousannes în Elveția și a urmat cursuri de Ingineria lemnului și dulgherie în Italia.
Echipa de proiectare de la Inginerie Creativă este formată din asociații săi, Cătălin Caraza și Octavian Timu, care i-au fost colegi și la Solar Decathlon, și care conduc echipa de la București.
Echipa de la Cluj, care se ocupă de comunicare și promovarea pe You Tube, este condusă de Marius Șoflete.
Acesta este optimist de felul său. „Cred foarte mult că se poate face treabă și la noi în România. Clădirile în care locuim ne afectează foarte mult calitatea vieții. Dacă nu ai o clădire performantă, care poate să-ți asigure ție ca om nevoile principale, nu poți funcționa la capacitatea maximă. Nu poți să fii cea mai bună versiune a ta”, este de părere inginerul proiectant de case pasive.
DAN BIRTA
