Pentru a rămâne competitivă, industria auto românească trebuie să se reinventeze
Industria auto românească poate suferi un șoc puternic, dacă nu se upgradează rapid tendințelor mondiale care converg spre electrificarea transporturilor. Una dintre soluții poate fi dezvoltarea unor capacități de producție de baterii pentru vehicule electrice, mai ales în contextul în care Europa domină încă la acest capitol.
Momentul în care se află industria auto românească, cu cei doi producători de mașini – Dacia și Ford, și cu rețeaua dezvoltată pe orizontală în jurul acestora și a altor mari producători internaționali este unul provocator, care, deși vestește vremuri grele pentru acest sector, conferă tot atâtea oportunități de reinventare a domeniului, unul dintre cele mai dinamice și upgradate revoluției tehnologice pe care o traversăm.
“Industria auto românească trebuie să facă rapid trecerea de la maşinile cu motoare termice şi subansamble către investiţiile în liniile de fabricaţie destinate maşinilor electrice, în contextul în care economia mondială apasă pedala electrificării”, arată o analiză Frames & FACTORY 4.0, în care se mai subliniază că: “Zeci de mii de locuri de muncă din sectorul producţiei de automobile şi subansamble din România sunt în pericol, pe fondul accentului tot mai puternic pus de ţările occidentale pe automobilele electrice şi diferite modele de restructurare a industriei auto globale”.
În acest context, de redefinire a viitorului auto care se îndreaptă, așa cum Transilvania Business subliniază de câțiva ani în proiectul special dedicat industriei automotive pe care îl găzduim, spre fabricarea de vehicule electrice, autonome și conectate. Venind spre Europa, noua configurație politică unională care militează pentru o decarbonare mult mai rapidă, stabilind ținte și mai ambițioase prin Pactul Ecologic European și în strategiile care vizează combaterea schimbărilor climatice, care impactează puternic și asupra transporturilor, și ultimul an de criză sanitară au accentuat această tendință.
,,Pandemia a accelerat puternic planurile companiilor din sectorul auto către robotizare, digitalizare, către tranziţia la propulsia electrică şi energie verde. Pentru a rămâne competitivi pe piaţă, este crucial ca şi firmele româneşti, atât din zona producţiei de maşini cât şi de subansamble, să îşi modernizeze rapid producţia dar mai ales să-şi asigure un loc în lumea autovehiculelor care încorporează un nou tip de valoare adaugată şi chiar noi modele de business, afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0.
Cei producători români au făcut pași concreți înspre fabricarea de vehicule electrice, însă producția în România presupune o reconfigurare de traseu pentru furnizorii care se axau pe producția de componente, subansamble etc. pentru vehiculele echipate cu motoare termice.
Analiza Frames&Factory 4.0 “arată că, în primul rând, vor dispărea cablurile clasice destinate motoarelor termice, alături de cutiile de viteze unde România este unul dintre cel mai importanţi producători europeni”.
De asemenea, ,,chiar dacă producem multe subansamble, am ratat, cel puţin până în prezent, şansa de a atrage producători internaţionali pentru bateriile electrice, o componentă vitală a maşinilor electrice. România practic nu există pe această hartă, în care Suedia, Germania, Austria, Franţa, Marea Britanie şi chiar şi Ungaria au investit semnificativ”, afirmă experţii, citați în analiză.
Cum sprijină statul
Sunt premise care în mod normal ar trebui să pună presiune pe statul român care ar trebui să își apere industria care generează una dintre cele mai mari cote din PIB. Una dintre variantele investiționale văzute de experți era chiar Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aflat acum în negocieri cu Uniunea Europeană.
Însă, dacă aveți răbdare să îl parcurgeți, căutând auto și baterii, spre exemplu, în cele 1.350 de pagini, veți constata că referirile nu sunt dintre cele mai numeroase. Generoase financiar par la o primă vedere pe partea de dezvoltare a producției de baterii.
Actualul guvern propune, astfel: creșterea cu 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020). Ținând cont că în 2020, numărul de vânzări de electrice a fost de 2111, 796 plug-in-uri, iar 4.438 hibride, ținta nu este una spectaculoasă.
De asemenea, o altă propunere se referă la înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020). Nu în cel mai bun an, 2020, Dacia a avut vânzări de 47.380 de vehicule pe piața din România, ceea ce înseamnă însă 25% într-un singur an din propunerea guvernamentală și vorbim de cinci ani.
O a treia intenție vizează realizarea a 6.500 stații noi de încărcare vehicule electrice în total, în toate categoriile de localități (Referitor la infrastructura pentru stații de încărcare a mașinilor electrice, și în cadrul componentei 6 – Energie sustenabilă se propune dublarea numărului până la finalul anului 2022. În prezent, România are doar 400 stații de încărcare pentru mașini electrice din cele cca 200.000 la nivel european). Comparat cu infrastructura de care dispune acum România și raportat la apetitul investițional al sectorului privat pentru dezvoltarea de stații de încărcare vehicule electrice, e un pas înainte.
Pe de altă parte, guvernul pare dispus să sprijine dezvoltarea producției de baterii, inclusiv a segmentului de reciclare a bateriilor, componentele acestora fiind unele dintre cele mai poluante când își ating durata de viață.
Proiectul guvernamental inclus în PNRR, definit ca investiția 4, se referă la un lanț industrial de producție și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor si panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), cercetare – dezvoltare în domeniu și noi capacități de stocaj a energiei electrice.
“Există un singur producător de baterii în România, fiind și singurul din Europa de Sud-Est. Acesta produce anual baterii cu o capacitate de 200 MW. Din punct de vedere al pieței, e așteptată o creștere anuală compusă de 17% până în 2029, datorată creșterilor de 2 cifre așteptate în aceeași perioadă în industriile conexe celei de baterii: automotive, baterii industriale. La nivel de SEN, integrarea unor baterii va însemna flexibilizarea rețelei și posibilitatea integrării unor capacități adiționale de producție a energiei din SRE – lucru care nu mai este posibil în acest moment având în vedere starea rețelei. În acest sens, vor fi finanțate măsuri de susținere a actorilor din piața de stocare a energiei electrice, cu scopul de a-și dezvolta unități de producție a materiilor prime și a bateriilor prin ajutor de stat. Având în vedere rata de creștere a cererii pentru baterii, dar și creșterii exponențiale a capitalului alocat acestei industrii, se poate presupune în mod rezonabil că implementarea proiectelor de producție a bateriilor va fi realizată până în august 2026”, se menționează în PNRR.
Pentru susținerea dezvoltării lanțului industrial, guvernul intenționează să lanseze o schemă de ajutor de stat, în valoare de 167,5 milioane de euro. Această sumă este destinată investițiilor productive în întregul lanț de producție – valorificare (instalare) – eliminare – a bateriilor, a celulelor si panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), urmând ca alocarea să fie făcută în funcție de interesul actorilor din piață.
Un alt proiect, denumit Investiția 3. Investiții inovative în microelectronică (consorțiu IPCEI) merită menționat deoarece ar implica și industria auto, cel puțin marii jucători de pe orizontală. Fondurile alocate pentru acest proiect din PNRR se ridică la o prima rezervare de minim 250 de milioane de euro. Aceste fonduri pot fi considerate ca “seed funding”.
Investițiile private
Din zona privată, investiții în producția de baterii auto este așteptată de la unicul producător de baterii – Rombat, în contextul în care compania bistrițeană a achiziționat un pachet de 35% din Prime Motors Industry, producător român de baterii Li Ion și vehicule electrice. La momentul tranzacției, fostul director general al Rombat, anunța că este “unul din primii pași pe care ROMBAT îl face în dezvoltarea bateriilor pentru vehicule electrice și stocarea energiei, două domenii foarte importante ale viitorului”. Între timp, ștafeta top managementului a fost preluată de Alin Ioaneș, iar compania a anunțat pentru 2021 că linia de producţie celule Litiu-Ion urmează să fie operaţională în a doua parte a anului.
De asemenea, Rombat a acceptat și provocarea momentului: stocarea energiei, un proiect care se mulează pe intențiile anunțate de guvern, prin PNRR.
“Contextul socio-economic actual aduce noi provocări pe care le acceptăm şi le considerăm ca fiind, în fapt, reale oportunităţi. Una dintre ele ne vizează direct şi vorbim aici de stocarea energiei. Ţinând cont de istoricul companiei, de experienţa şi capabilităţile în domeniul cercetării şi dezvoltării, considerăm că Rombat are un potenţial fantastic pentru viitor, având toate premisele pentru a fi vârful de lance al acestei transformări globale”, a declarat Alin Ioaneş, CEO Rombat, pentru Transilvania Business, în ediția anterioară.
Nu sunt singurele proiecte. Anul trecut, compania timișeană Dräxlmaier a solicitat spre aprobare, prin Planul Urbanistic Zonal, o extindere a unității de producție, care prevedea și un centru de cercetare şi dezvoltare, dar şi o fabrică de baterii.
În iunie anul acesta, reprezentanții companiei germane Dräxlmaier Group au anunțat că vor investi peste 200 de milioane de euro, în următorii șase ani, într-o nouă fabrică de componente E-mobility la Timișoara. În urma investiției vor fi create peste o mie de noi locuri de muncă. Începând cu anul 2022 la noua unitate se vor asambla baterii electrice pentru autoturisme hibrid.
Proiectul va fi realizat în mai multe etape și presupune construirea a peste 40.000 de metri pătrați de zone de producție, depozite și clădiri de birouri. Dräxlmaier Timișoara va produce aici componente electronice și de înaltă tensiune. Datorită noilor produse E-mobility, numărul tehnologiilor de producție va crește masiv. Un punct culminant este viitorul sistem de asamblare a bateriilor pentru mașinile hibrid ale unui producător de automobile premium începând cu 2022.
„Prin proiecte inovatoare în domeniul electromobilității, Dräxlmaier Timișoara va crea peste 1.000 de locuri de muncă pentru specialiști în tehnologii de top și procese de producție la cele mai înalte standarde din industria auto. Mizăm pe termen lung pe susținerea și parteneriatul cu autoritățile locale pentru implementarea cu succes a acestui proiect de anvergură. Compania este un partener de tradiție al comunității locale și dorim să contribuim în continuare la dezvoltarea acesteia și să evoluăm împreună și în următorii ani. Suntem mândri că fabrica din Timișoara este nominalizată să joace un rol cheie în strategia globală de E-mobility a Dräxlmaier Group”, a declarat Alexander Schubel, directorul general operations al filialei din Timișoara al companiei.
DRÄXLMAIER Group este pioner în domeniul electromobilității, iar fabrica din Timișoara va fi un pilon important pe termen lung în producția componentelor electronice și de înaltă tensiune pentru clienții companiei.
Putem prinde acest tren? Unele semne ne arată că da, îl putem. Timpul însă ne va arăta dacă vom ști să profităm ca țară de această oportunitate.
de Ligia VORO & Robert BLOANCĂ
Articol publicat în ediția cu nr. 103 a revistei Transilvania Business, iunie – iulie 2021
