Multinaționalele și dezvoltatorii imobiliari din Zalău se numără printre câștigătorii perioadei de pandemie, cei mai afectați fiind micii comercianți, consideră președintele Organizației Patronilor Sălaj (OPS).
Sunteți electronist de profesie, însă ați devenit antreprenor, mai nou în domeniul medical.
Am fost absolvent al unei promoții foarte bune la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, m-am format în cadrul unor mari șantiere din țară, printre care automatizări la un abator de 2 milioane de euro, pe fonduri europene, în localitatea Hereclean (Sălaj), Hotelul Grand Italia (Cluj) sau combinatul Donalam Călărași. Ca antreprenor, am avut și succese, dar și eșecuri, din care am învățat multe. La un moment dat am simțit că pot să mă axez și pe alt domeniu: am înființat una dintre cele mai moderne clinici stomatologice din Transilvania, pe fonduri europene, acum pregătesc un alt proiect, tot din sănătate: o clinică și mai mare, cu toată gama de servicii, inclusiv cu paturi.
De ce era nevoie de o organizație a patronilor din Sălaj?
Eu eram prieten de mai mulți ani cu cei din conducerea Uniunii Naționale a Patronatului Român (UNPR) și mi s-a propus să facem la nivel județean o structură care să poată să aducă beneficii membrilor. În 2018, UNPR a început o mișcare de coagulare a mișcării patronale din România care să poată fi reprezentată în parlament și care să poată influența pozitiv mediul economic. Nu doar să ne adunăm degeaba. OPS funcționează printr-un protocol semnat de 12 organizații și corpuri profesionale. Din ea fac parte atât antreprenori, cât și avocați, evaluatori, juriști, notari, medici.
Care a fost prima acțiune pe care ați inițiat-o?
Am început cu o întâlnire cu grupurile parlamentare din Sălaj, alături de alte două organizații ale mediului de business din județ: Camera de Comerț și Industrie Sălaj (CCIS) și Clubul Oamenilor de Afaceri Silvania (COAS). De altfel, suntem reprezentați la nivel de comisii consultative cu mediul de afaceri atât la județ, cât și la municipiu, împreună cu aceste organizații din domeniu.
Ce fel de proiecte ați derulat?
În condițiile crizei de electricieni, am inițiat un proiect pe fonduri europene cu UNPR care viza inițierea unor cursuri de specializare pentru 25 de persoane în electronică și automatizări, cu diplomă recunoscută de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Astfel de proiecte s-au mai concretizat în județe precum Cluj, Satu Mare, Maramureș sau Bihor.
România duce lipsă de meseriași. Cât câștigă un electrician bun?
Am avut și noi dificultăți să strângem atâția cursanți, cu cerința să fie angajați. Deci ei trebuiau să fie scoși din producție în perioada cursurilor. O altă durere de cap a fost să găsim formatori autorizați, deși am discutat cu mulți specialiști, aici m-am implicat chiar eu, personal, având această acreditare. Un electrician competent aș zice că pornește de undeva de la 4.000 de lei.
Micile firme, cele mai afectate
Cât de tare a lovit valul pandemiei economia Sălajului?
Companiile mari din județ, mai ales cele profilate pe exporturi, au rezistat destul de bine, chiar s-au dezvoltat. Giganți mondiali ca Tenaris, Michelin, cu peste 4.000 de angajați la Zalău, dau periodic în funcțiune câte o nouă linie de producție. În schimb, firmele mici, care își duceau traiul de pe o zi pe alta, care de-abia își plăteau taxele la stat și de-abia dădeau salariile, au avut de suferit. În zona în care locuiesc eu, din 10 spații comerciale 7 sunt acum disponibile, de vânzare sau de închiriat, mulți oameni au rămas fără locuri de muncă. Comerțul cu ieșire la bulevard, din zona centrală, a fost puternic afectat de restricții, nemaivorbind de magazinele de cartier. Afacerile cu servicii către populație au avut de suferit deoarece aceasta nu a mai avut bani pentru aceste servicii mărunte, personale. În schimb, sectorul rezidențial a mers înainte: apar blocuri, duplexuri, cartiere de case, de la centru la periferie, iar prețurile sunt în creștere la Zalău, ca la Cluj.
Cât de importante vor fi terminarea centurii Zalăului și a autostrăzii Sălajului pentru investitori?
Vedem că se lucrează bine pe centură. În primul rând, autovehiculele vor scurta foarte mult din timpul de parcurs în zona Zalăului, practic vor fi două variante ocolitoare, una prin Aghireș, spre Meseș, care va face legătura cu Autostrada Transilvania (A3), iar alta prin Crișeni. Și tronsonul din A3 de la Nădășelu va conta, se implică foarte mult și ministrul Lucian Bode, de loc din Sălaj.
“Mușterii” pentru un viitor parc industrial
Asistăm la un aparent paradox în Zalău: se vrea un parc industrial, iar pe fosta platformă Armătura e programat un mall sau o extensie a celui existent.
E o discuție pe care o avem de multă vreme cu autoritățile. Noi am propus înființarea unui parc industrial, însă acestea par mai degrabă reticente, se întrebau ce investitori ar vrea să vină. Iată că în parcul industrial de la Jibou, care inițial nu părea atractiv, acum se înghesuie investitorii, se face extindere. La Zalău autoritățile ar trebui să asigure toate utilitățile și să închirieze suprafețe de teren, nu neapărat să construiască și halele. Desigur, investitorii vor trebui să aibă facilități ca să vină într-un asemenea parc. Semnalele pe care le-am primit de la ei ne spun că există cerere din mediul de afaceri.
În municipiu au apărut două mall-uri, hiper și supermarketuri. Mai este loc în piața de retail?
Se fac multe complexe comerciale, dar se și închid multe magazine, a fost și o perioadă mai complicată. Cele de bricolaj merg bine pentru că de construit tot se construiește, indiferent de perioadă.
Sălajul are peisaje, locuri extraordinare, dar puțin valorificate turistic.
Din păcate, acestea nu sunt suficient promovate. Să nu uităm că Sălajul are cele mai multe biserici de lemn din România, care însă ar trebui angrenate într-un circuit turistic. Apoi, avem locuri de relaxare la Șimleu Silvaniei, la Boghiș. Aș spune că nu e atât de important tariful de intrare, cât serviciile să fie oferite la un preț corect. Dacă nu au condiții, oamenii nu mai revin. Împreună cu OPS vizăm un proiect de preluare a unui castel sau a unei cetăți dărăpănate din Sălaj și renovarea sa, la standarde înalte, pentru că aceasta este de fapt istoria României.
Ați avut mai multe runde de discuții cu autoritățile, cu parlamentarii. Ce s-a concretizat din aceste întâlniri?
Eu mi-am propus să fiu prieten cu toți, indiferent de culoarea politică. Vrem să realizăm un memorandum pentru Sălaj, o stabilire a priorităților județului, în genul celui realizat în Bihor de UNPR. Este important să se aprobe, la nivelul administrației, principalele direcții de dezvoltare a Sălajului, atât pe termen mediu, cât și pe termen lung.
Ce propun businessmenii Sălajului
Identificarea de soluții în vederea accelerării investițiilor a făcut obiectul unei unei întâlniri de lucru a Grupului Economic-Consultativ (GEC) la sediul CJ. Au participat președintele CJ – Dinu Iancu-Sălăjanu, președintele CCIS – Paul Morar, președintele COAS – Vasile Pădurean, și președintele OPS – Alin Buză. Printre temele abordate s-au numărat creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, amenajarea unui parc industrial, dezvoltarea infrastructurii, extinderea rețelelor de utilități, promovarea producătorilor locali. “Ne dorim să atragem noi investitori în Sălaj, să dezvoltăm antreprenoriatul. E esențial să atragem cât mai multe fonduri pentru a dezvolta județul și a reduce decalajul față de celelalte din regiune”, a declarat Sălăjanu. Acesta a făcut referire la investițiile pe care CJ le are în implementare, subliniind preocuparea instituției de a pregăti noi proiecte eligibile care să crească atractivitatea zonei și să dinamizeze mediul socio-economic. GEC a convenit ca astfel de întâlniri să aibă loc trimestrial, pentru urmări modul în care sunt puse în practică propunerile și soluțiile agreate.
Solidari cu mișcarea pentru autostrăzi
OPS s-a arătat solidară cu toți cei care întreprind acțiuni care ar putea duce la accelerarea ritmului de construire a drumurilor și autostrăzilor în Romania. Membrii săi s-au alăturat evenimentului de inaugurare a “primului și singurului metru de autostradă din regiunea Moldovei”. “Ne exprimăm speranța de intensificare a ritmului cu care se va lucra în continuare pe șantierele de construire a autostrăzilor. De asemenea, exprimăm tot sprijinul tuturor factorilor responsabili în demararea de noi proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România, cu ajutorul fondurilor europene sau doar interne. Mediul de afaceri și fiecare cetățean român ar fi profund recunoscător pentru beneficiile obținute pe termen lung, în urma extinderii autostrăzilor din România”, au transmis reprezentanții OPS.
(Transilvania Business nr. 104)
