Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Roșiile de pe Valea Fânațelor din Cluj, un deliciu pentru consumator

Un legumicultor din zona Clujului alimentează piețele orașului cu roșii din soiuri tradiționale curat românești, inimă de bou, crestate, uriașe de Cluj, roze, obținute natural, fără îngrășăminte chimice și tratamente aplicate în execes. Visul său, o piață destinată doar producătorilor autentici, triați la sânge.

O familie dedicată horticulturii

Familia Rad este una de horticultori “cu patalama” din generație în generație: Gabriel și Floarea, soț și soție, au studii superioare în domeniu, iar fiul lor, Florin, e specializat și în sectorul auto. O mână de oameni care gestionează o grămadă de teren, cu patru solarii, livadă, cultură vegetală, animale și păsări în una dintre puținele zone agricole din “capitala IT-ului și a imobiliarelor din România”, Valea Fânațelor, din Cluj-Napoca. Sunt toți trei „de la administratori la pălmași”. Au luat inițial un credit de 11.000 de euro de la Raiffeisen Bank, pe trei ani, pentru a putea susține dezvoltarea solariilor întinse pe 2.500 mp. Se axează în principal pe roșii, însă au pus și castraveți, vinete, ardei, ceapă verde, spanac, ridichi, dar au și porumb, pepeni, fasole, varză la exterior, ajungând acum să-și producă propriile răsaduri. Ba chiar să vândă și la alții. Aceasta deoarece materialul săditor pe care l-au luat de la alții nu li s-a părut deloc mulțumitor. Și ar trebui să dea 3.000 – 4.000 de euro pe an pentru asta.

Se bazează pe tomate curat românești, tradiționale: inimă de bou, crestate, uriaș de Cluj, roze, în proporție de 95%, restul fiind hibrizi, mai ales de cherry, roșii și galbene. Cea mai mare roșie cultivată a avut 1,65 kg, dar cu toate astea avea gust. Printre surprizele pe care le întâlnești mergând prin solar sunt niște cherry unicat sau ardei mov. Nu folosesc îngrășăminte chimice, fertilizând solul cu gunoi de grajd de vacă, iar apa o iau dintr-un puț, de la 24 m, sistemul de udare fiind unul prin picurare. Absența chimicalelor face ca legumele să aibă gusturi diferite și inedite, iar castraveții proaspeți sunt un deliciu. Pentru a proteja plantele de dăunători folia de pe solar este una specială, adusă din Spania, astfel că insectele care pătrund în interior își pierd simțul de orientare. Pentru culturile timpurii folosesc un sistem special de tuneluri cu folie termică, astfel că nu mai este necesară o altă sursă de căldură. Au scăpat de îngheț pe când afară erau -11 grade. Și este o zonă unde vânturile nu prea iartă!

Producători care nu știu cum se ține sapa

“Ne-am descurca foarte bine dacă am merge zilnic să vindem la piață, lucru care este foarte greu. Dacă ar funcționa mai multe piețe volante în Cluj, ar fi și mai bine, dar mai ales dacă s-ar face o piață permanentă doar pentru producători triați, asta i-ar lovi pe bișnițari în moalele capului. În piața din Gheorgheni, unde vindem noi, de multe ori sunt singurul producător local, spaima bișnițarilor, restul fiind mai ales din sudul țării. Să se facă piețe precum cea volantă, de la Sala Sporturilor, care este una extraordinară pentru noi, micii producători. Din păcate, majoritatea producătorilor sunt doar cu numele, atestatele se dau mult prea ușor, cu declarație pe proprie răspundere, nu îi verifică nimeni apoi șapte ani, că pe această perioadă se dau actele. Unii nici nu știu să pună mâna pe sapă! Producătorii autentici sunt destui la Cluj, dar sunt marginalizați, nu au unde să vândă cei din Chinteni, Panticeu, astfel orășenii sunt privați de legume și de fructe de calitate. Oare cine mai pune anul viitor morcovi dacă acum nu poate să îi vândă? Nu pot să înțeleg nici cum nu sunt lăsat să plătesc un om care să îmi vândă marfa la piață sau să dețin POS dacă am atestat de producător. Nu mă lasă nicio bancă, numai pe persoană fizică autorizată”, spune Gabriel. “Producătorii nu sunt deloc protejați, ca și cum n-ar fi, iar atunci intermediarii fac legea. Cum ar veni, unii știu să producă, alții știu să trăiască! La controalele din piețe ar trebui să le verifice palmele, să vadă dacă sunt bătătorite. Ca să mergem să vindem la piață, trebuie să ne rupem din timpul de lucru, și nu poți așa! Conform legii, la piață producătorii nu pot să își vândă producția decât prin rude de gradul I, adică doar noi trei, iar băiatul a spus că el nu mai merge în piață să se certe cu intermediarii că a pus un preț prea mic și că le strică afacerile. Noi îi lăsăm pe consumatori să își aleagă produsul la piață, dacă pot să vină și la fermă, le spunem că suntem în zilele respective, să vină să își ia direct de la sursă tot ce vor”, declară la rândul ei Floarea Rad.

Juniorul Florin Rad dat exemplu de către USAMV

Șeful de exploatație al firmei SCAgrofiri SRL, cu sediul în Valea Fânațelor, este tânărul Florin Rad, inginer horticultor, care a obținut punctaj maxim și 50.000 de euro prin programul de instalare a tânărului fermier, bani investiți în utilaje: tractor, freză, semănătoare, pompă de tramente, plug. De altfel, absolventul este dat, în acest an, ca exemplu de succes de către Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV). “Florin Rad face parte din generația fermierilor urbani. În Valea Fânațelor cultivă pe o suprafață de 7,5 ha în câmp și 25 ari solarii, diferite specii legumicole. Dragostea pentru horticultură i-a fost transmisă de părinții lui, absolvenți ai facultății noastre. Toată munca, atât în câmp, cât și în solarii, este împărțită doar de membrii familiei Rad”, specifică USAMV. “Pământul e aur aici, foarte productiv, dar oamenii l-au cam lăsat de izbeliște, câțiva mai pun floarea-soarelui, porumb, acum e plin de pârloagă. Nu e o zonă în care la fiecare poartă găsești câte un tractor, de aceea ne-am luat noi unul. Ești cu banii în buzunar, dar n-are cine să-ți lucreze! Trebuie să te autogospodărești”, spune Florin Rad.

Bulion din roșii de Fânațe

Următorul pas pentru familia clujeană este aplicarea pe Măsura 6.2. din PNDR, destinată activităților nonagricole din mediul rural, pentru producția de dale de beton, folosite ca pavaj, un proiect de până la 70.000 de euro, bani nerambursabili.
Pe termen lung, cei trei Rad au de gând să facă însă și un pas foarte ambițios, procesare, urmând să aplice pentru o masură destinată acestui sector unde este însă nevoie de cofinanțare. ”Vrem să procesăm producția proprie, să producem în prima fază bulion, pastă de roșii, de ce nu murături, zacuscă și dulceață din livezile noastre. Putem face chiar miere, că avem niște stupi. Vom avea un atelier de producție, clădirea va fi amenajată în fostul depozit de flori al familiei, avem cameră de frig, trebuie doar să o echipăm cu utilaje, benzi de transport. Poate facem brandul Tomate de Fânațe”, menționează capul familiei.

Dar până atunci în “sediul administrativ”, de partea cealaltă a drumului de la solarii, zeci de găini, cocoși, rațe, gâște de toate felurile, neaoșe sau din tot felul de rase, dar și câini se plimbă unde vor și își văd de micile dispute pentru supremația asupra ogrăzii. O comunitate om-natură pe care greu o mai întâlnești într-o gospodărie. “Deseară mai aducem 100 de puicuțe ouătoare, să crească între celelalte. Nu avem ouă câte putem vinde!”, declară cu satisfacția lucrului bine făcut, sfătosul inginer Rad.

de Călin POENARU&Dorel VIDICAN

(TB 104)

Total
1
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

BRK Financial și-a lansat obligațiunile la bursă

Articolul următor

Cum alegi o soluție de stocare date potrivită pentru business-ul tău?

Citește și:
Zi de Zi știri ecoomice:
Total
1
Share