Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Văcuțele „nebune” din Țara Silvaniei

Două familii de fermieri din Sălaj și Cluj au pus la punct grajdurile părăginite ale fostelor CAP-uri din mai multe comune ale județului, unde pregătesc lactate, uleiuri și cărnuri bio, de calitate superioară, cu care vor să zdruncine supremația din România a coloșilor alimentari mondiali.

Șoseaua care merge dinspre Șimleu Silvaniei spre Sărmășag este una de poveste: dealuri înverzite cât vezi cu ochii, pășuni, câmpuri de porumb și floarea-soarelui. Rar vezi câte o mașină, însă traseul este un rai al bicicliștilor. Jeep-ul lui Dacian Badea, președintele Cooperativei Fermele Ecologice Silvania (FES), gonește voios, însă deodată se oprește brusc. Dăm înapoi: un drum de pământ pe care șoferii aproape că nu îl sesizează se ițește și merge în volute către vârful dealului, în satul Mălădia. Puține mașini pot să îl străbată, chiar 4×4 – șanțurile care brăzdează pământul sunt adânci, de multe ori pline de apă. “Mergem sus, să vă arăt niște vaci pe care le avem aici!”. La un moment dat nu mai putem înainta: un salcâm s-a prăbușit după furtuna care a ridiculizat în numai 30 de minute și “marele Cluj”. Trecem la “munca de jos”: să eliberăm crengoiul care bara calea de acces. Nu-i ușor, salcâmul e elastic, nu se lasă cu una, cu două.

Peste câteva sute de metri: stop joc, sârmă electrică! Dacian o îndepărtează, însă apoi rupe, cu bara de sus a mașinii, sfoara de demarcație a împrejmuirii. Nu-i bai, se repară și ne continuăm drumul. Peisajul care se întrevede spre vârf e de-a dreptul spectaculos. O pășune imensă, de 100 de hectare, aflată lângă o pădure feerică, unde stăpâne sunt vreo 60 de vaci cu ugere imense. Aici e teritoriul lor, în care puține alte animale se aventurează. Cu o excepție: cele sălbatice, care nu simt pericolul electrocutării și se nimeresc chiar să rupă sârma. Bălțatele s-au împărțit în două grupuri pentru a se feri de canicula ucigătoare: cele mai multe stau la marginea pădurii, iar altele, pe pășune, sub un copac generos. Au apă la discreție, iar din când în când mai savurează câte un bolovan de sare amplasat strategic în mijlocul unei anvelope. De acolo își iau mineralele. Nici țipenie de om, paznicul trece de două ori pe zi, în control, în rest vacile își fac de cap.

Părăsim perimetrul îngrădit și ne îndreptăm spre ferma Tera Moiad, punctul terminus stabilit. O căprioară intră ca săgeata în pădure, din calea noastră, iar sute de fluturi zboară de peste tot. Cine a zis că sunt pe cale de dispariție? Mai jos, într-un țarc, zace ciurda satului. Diferența dintre văcuțele din vârful dealului și vitele costelive de aici e imensă. Sunt oameni care au câte o vacă, două, le cresc și ei cum pot. Intrăm din nou pe drumul județean și vedem plăcuța cu Măeriște. La început ferma era în comuna Moiad, după care a fost și denumită, însă prin noua împărțire administrativă, de după Revoluție, a trecut la Măeriște.

Agitație mare. Furajele se încarcă, se stivuiesc, acoperite de o prelată cu sute de anvelope de ancorare, ori sunt mutate în alte locații. Șeful de fermă ne arată principalele sectoare: vegetal, animal, procesare. “Ne-am făcut cu greu echipa, nu e ușor nici să găsești oameni în sat, nici să îi păstrezi. De când sunt aici nu s-a întârziat o zi cu salariul”, mărturisește Pavel Lucaciu. Cosmin Creț e proaspăt absolvent al Universității de Științe Agricole din Cluj, a venit de curând la Măeriște, unde practică medicina veterinară, și a realizat inclusiv operații prin cezariană la vaci. “Majoritatea colegilor de generație au optat pentru animalele de companie, puțini lucrează în ferme. Aceasta este prima fermă din cariera mea cu profil bio, acum fac naveta de la Jibou. Nu e ușor pentru produsele ecologice în România, mentalitatea fiind că sunt scumpe și e greu să te atingi de ele”.

În unitatea de procesare nu intri oricum, ci doar cu halat, capelină și botoșei sau papuci. Fiind o fermă bio, disciplina e de fier. De altfel, însuși președintele FES e luat la rost de un angajat care îi reproșează că nu a mers bine, la un moment dat, pe traseul de vizitare. Andreea Terheș se ocupă de partea de lactate. “Acum suntem în zi de igienizare, procedură care se face periodic. Producem patru sortimente: brânză proaspătă, telemea, smântână, unt. Utilajele au fost achiziționate de la noi din țară, de la ICPIAF Cluj”. Din brânza proaspătă ies niște papanași și cheesecake de excepție, iar untul seamănă izbitor cu cel “de mai demult”. “Unele firme pun în brânzeturi lapte praf, făină, uleiuri vegetale, tot ce le trece prin cap, alții bagă în unt ulei de palmier, grăsimi vegetale, pe care le găsim sub numele de E-uri. Am zis că, decât să fac așa ceva numai pentru a vinde produsele, mai bine închid!”, motivează managerul FES.

De la Universitatea din Southampton, pe dealurile din Măeriște

Bazele afacerii au fost puse acum 12 ani, de către familiile Terheș și Badea, cu câte doi frați din Zalău și Cluj, cărora li s-au alăturat soțiile, copiii. Fiecare cu responsabilitatea lui. Dacian are un MBA în business administration la Universitatea din Southampton, a fost manager la Tubman, dar nu a dat înapoi când i s-a propus să se implice în proiectul european de 1,5 milioane de euro la care s-a înhămat Sorin Terheș. A intrat în afacerea pornită de către “tinerii familiei” în satul Ortelec, de lângă Zalău. Una care s-a tot extins. Au cumpărat inițial grajdurile fostei cooperative agricole de producție și au început cu 10-15 vaci. Proiectului de 1,5 milioane de euro i-a urmat unul de 2,7 milioane, iar acum începe altul, de 5,8 milioane.

Au crescut suprafața de teren și efectivul de vite, dar s-au ținut cu mâinile de cap când au trebuit să comaseze pământurile. Era mult teren plin de bălării care a trebuit curățat de spini, vreo 50 ha. Acum au ajuns la 2.300 ha și la 1.500 de vaci, înființând toate culturile necesare furajării animalelor: grâu, porumb siloz. Proporția era de 1 ha la o vită, de aceea terenul era tot mai mare. Acum produc 14 tone de lapte ecologic pe zi, în două ferme, la Măeriște și la Ortelec. Se procesează numai la Măeriște, unde sunt vaci Bălțata Românească, la Ortelec – Holstein, câte 5-600 în fiecare fermă, iar restul, la o altă fermă, în comuna Crasna. Încep să dea în folosință și investiția nouă, din Crișeni.

Farm Ecolact a fost prima societate înființată, la Ortelec, apoi Tera Moiad a depășit afacerile celei dintâi. „În 2017 am realizat o cooperativă cu foștii colaboratori pe care îi ajutam cu furaj, informații, consultanță. Prin aceasta eficientizam achizițiile, ca să avem putere de negociere, să nu își cumpere fiecare individual inputurile, medicamentele pentru animale. Un alt avantaj a fost comercializarea la comun, deoarece vindem lapte ecologic la Covalact și înainte nu aveam aceeași putere de negociere. Am parcurs pe rând verigile vegetal, zootehnie și procesare pentru a închide tot lanțul. Avem acum și procesarea oleaginoaselor – ulei presat la rece, dar și cea a laptelui. De la sămânță am ajuns la prelucrare, ambalare, transport până la magazine, adică trasabilitate. În curând pe produse vom avea explicată filiera, de la sămânța din brazdă până la produsul de pe raft. Suntem 100 de oameni în total, colegi, angajați, membri în șase entități”, spune Badea.

Fermierii grupați în FES vor să fabrice și lapte proaspăt, pasteurizat și îmbuteliat. Până la finele anului vor produce carne ecologică de vită, atât piese maturate, cât și proaspete, pentru grătar, gătit, hamburgeri. Nu vor fi atât de scumpe ca vita din Argentina, dar vor avea un preț mai mic, la o calitate comparabilă, spun fermierii sălăjeni. “Mizăm și pe educație; până la urmă în alimente pot fi introduși și acei potențiatori de arome care să dea impresia de gust foarte bun, însă preferăm să îi lăsăm pe alții să facă acest lucru. Cei care merg pe acest drum fac un compromis la calitate: mănânci mai prost, la un preț mai mic.

Noi ne vom adresa celor care, pentru o diferență nu foarte mare, aleg să mănânce sănătos și să aibă respect pentru mediu. Pe pășunile noastre fauna e mult mai bogată, flora – mai variată, nu poluăm aerul, apa. Până la urmă apa din fântânile din Mălădia este influențată de solul din jur. Dacă se pun ierbicide, pesticide, ele se vor regăsi în apa pe care o beau sătenii. Apoi mai e și frumusețea naturii, pentru că trebuie să lași albinele alea în viață. De altfel, mulți apicultori ne întreabă unde avem rapiță și floarea-soarelui, ca să își aducă la noi albinele. Și mierea e mai altfel, poate fi chiar bio”, relatează președintele FES.

Fabricile de lapte ale Sălajului au dispărut

După comasarea terenurilor, fermierii din FES vor să ducă efectivul la un număr mare de capete, cu asistență medicală de specialitate, furajare și reproducție corespunzătoare, care să dea eficiență pentru scăderea costurilor și prețuri competitive. Vacile de la Tera Moiad produc în medie 26 l/zi, însă campioana, o Bălțată Cehă cu “domiciliul” în Măeriște, de șase ani, a dat, la vârf de producție, 54 l/zi.

“O provocare a fost formarea echipelor, pentru că nu mai găsești oameni buni specializați – fabricile de lapte din Sălaj au dispărut una după alta. Mai ales la țară, deși Măeriște este o comună mare, situată nu departe de Zalău. Următoarea provocare pe care o avem este vânzarea, o nucă tare pentru că noi concurăm cu companii mari, multinaționale, care fac doar procesare, vânzare, au bugete mari, vorbim de coloși ca Lactalis, FrieslandCampina, cu bugete de promovare de milioane de euro. E greu să îți creezi repede notorietate, chiar dacă ai produse foarte bune, până atunci salariile echipei de la procesare trebuie plătite la zi”, afirmă Badea.

Primul pas, de 1,5 milioane de euro, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, a fost modernizarea fermei din Ortelec, unde s-au cumpărat utilaje: tractoare, combină, plug. Al doilea proiect, prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), a constat în modernizarea grajdurilor de la Măeriște. O fermă de 40 de ani, dintre care 15 ani în părăsire. Cum ar veni, s-a preluat o ruină căreia nu i se dădeau mari speranțe și care totuși a fost revitalizată. Acum sunt 600 de vaci, unitate de procesare, linie de procesare de oleaginoase, depozite de ulei și de șrot, linie de procesare a lactatelor. Prin cooperativă, tot prin AFIR, se derulează acum două proiecte îngemănate, investiții greenfield, pe 7 ha, în Crișeni. Prima va fi o fermă de reproducție: tot ce se naște în fermele din Ortelec și Măeriște se va duce acolo, după câteva săptămâni. Acolo stau vițeii până la doi ani, devin vaci și intră ca mijloace fixe în fermă. Ulterior, vacile se întorc la ferme ca vite de lapte, iar vițeii se duc într-o linie de procesare, cu produse din carne de vită ecologică, ambalată.

La Crișeni va apărea o linie de procesare a laptelui (iaurt, chefir, sana, lapte bătut). Tot acolo va fi construit un depozit de 5.000 tone, cereale din care se va face furaj. Modelul de business este unul ardelenesc, dar pe stil german. “Aici nu suntem într-o zonă de câmpie, chiar dacă ne aflăm aproape de Crișana, unde văd că ne tot bagă unii, terenul agricol nu este unul foarte bun, ci predomină mai degrabă modelul de business austriac, elvețian, adică o integrare a vegetalului cu zootehnia”. Din nevoia de a valorifica cele două componente și de a avea și produse prelucrate, a apărut brandul Bioforia, unul integrator pentru produsele ecologice ale FES. Acesta a fost creat în colaborare cu specialistul în branding Beniamin Pop, cel care a dus pe alte culmi afaceri de familie ca Panemar, Salad Box, Moldovan sau Narcoffee.

La orizont: magazine cu produse bio românești în marile orașe

“Se tot vorbește despre deficitul comercial al României: că importăm mult și exportăm puțin. Vedem că aducem de afară alimente într-o fericire, mai ales porc, lactate, patiserie congelată. Ceea ce facem noi este o soluție pentru normalizarea acestui deficit, pentru că fabricăm tocmai acele produse care în prezent se importă. Marile rețele de retail sunt de fapt niște importatori care formează ele oferta la raft. Nu clienții decid ce marfă vine în magazin, însă tendința este de a se cumpăra produse românești. Atunci, dacă vrei să faci business în România ca retailer, adu marfă românească! Asta înseamnă salarii în țară, impozit pe salarii și la primăria din localitatea ta, taxe și impozite pentru statul român. Așa putem face școli și investiții, iar atunci nu mai pleacă lumea în străinătate, ci muncește aici, nu pe coclauri!”.

Viața la sat nu e deloc ușoară în România, constată managerul FES. “Agricultura trebuie să fie eficientă, nu te poți limita în a crește 20 de vaci pe 1 ha, ci să ai un minimum de 50 ha, cel puțin 150-200 de vaci. În acest caz cooperativa face și un fel de specializare, un business eficient, prin acele capacități de creștere, procesare. Pe de altă parte, la țară ar trebui să existe o diversificare a activităților economice, pentru că nu toată lumea poate face agricultură, este nevoie de mici manufacturi, de meșteșugari”. Pandemia a lovit puternic businessul FES: a modificat comportamentul cumpărătorilor: înainte tendința bio era ascendentă, însă ea s-a mai estompat, crescând mult achizițiile online și “direct la ușă”.

În consecință, FES și-a propus să dezvolte livrările la domiciliu, cu flota proprie. După primul pas făcut în astă vară, pătrunderea în rețeaua Kaufland, sălăjenii se gândesc deja cum să ajungă pe piața internațională. Fiind un fabricant de produse premium, care se adresează unui public educat, cu cunoștințe de nutriție, care nu caută neapărat cel mai ieftin produs, eventual să mănânce mai puțin, dar mai sănătos, FES se va orienta către marile orașe: mai întâi Cluj-Napoca, apoi Sibiu, Brașov, țintind spre București. Un obiectiv și mai ambițios este de a asocia, sub “umbrela” FES, producătorii români în sistem ecologic care să constituie un lanț propriu de magazine în marile orașe ale țării.

Cooperativa FES

Fermele Ecologice Silvania, Zalău
Ferma Tera Moiad, Măeriște
Ferma Farm Ecolact, Zalău
Ferma Fesca, Crasna
Ferma II Sâmpetrean, Surduc

(Transilvania Business nr. 104)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Compania de curierat Sameday integrează noua generație de camioane MAN

Articolul următor

Maramureșul va promova produsele montane de calitate

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share