Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Culoar verde-albastru al Someșului, cerut de 21 de organizații

Viitoarea pistă de biciclete de pe malul Someșului Mic se vrea a fi cea mai mare din România | Foto: CCN

21 de asociații cer realizarea unui culoar verde-albastru care să lege municipiul Cluj-Napoca de comuna Florești prin piste de biciclete și alei, dar și un nou studiu hidrogeologic de retrasare a zonei de protecție sanitară.

Scopul solicitării trimise Consiliului Județean (CJ) este de a deschide o fâșie de 10 m, cel mai probabil la extremitatea nordică a Companiei de Apă Someș (CAS), care poate lega în viitorul apropiat Clujul de Florești printr-o pistă de biciclete, o alee pietonală și puncte de observație a naturii și păsărilor.

“Legislația actuală și contextul actual în care se află cele două localități din punctul de vedere al alimentării cu apă elimină obstacolele majore care stăteau în calea acestui proiect. Acum este legal posibil ca autoritățile locale să facă lucrări de investiții pe malurile apelor și pe alte terenuri din domeniul public al apelor chiar dacă nu sunt în proprietatea sau administrarea lor.

Pistele de biciclete, delimitate de traficul rutier, ar ajuta la descongestionarea circulației între cele două localități. Peste 60.000 locuitori din Florești circulă aproape zilnic spre Cluj-Napoca; li se adaugă tot mai mulți oameni din Gilău, Luna și alte localități din zonă”, conform inițiatorii proiectului.

Trebuie mutat gardul zonei de protecție sanitară

Memoriului redactat de asociațiile locale s-au alăturat două coaliții naționale, Rețeaua Naturii Urbane și Apele Unite ale României, care consideră că un asemenea culoar este o componentă oportună și un proiect-pilot, cu potențial de model la nivel național, pentru o necesară schimbare de paradigmă în strategiile de dezvoltare teritorială.

„Miza noastră este o mobilitate sustenabilă și un râu curat și ne putem asigura că e așa atâta timp cât tranzităm râul la minut. Am mai cerut în trecut CJ și CAS să lase o fâșie de tranzit. Acum venim cu argumente în plus legate de faptul că lacurile din amonte pot să furnizeze apă dacă sunt probleme la vreunul dintre ele.

Suntem mai multe asociații de mediu care ne solidarizăm și arătăm că nu punem în pericol rezervele de apă ale orașului. Arătăm trasee precise, unul dintre ele la limita CAS, ceea ce înseamnă doar că trebuie mutat gardul câțiva metri”, spune președintele Asociației Societate Organizată Sustenabil, Adrian Dohotaru.

Pista de biciclete are potențialul de a fi cea mai circulată și cea mai lungă din țară datorită geografiei Clujului, populației tinere mutate la nivel metropolitan și a frumuseții râului Someș în zonele adiacente Clujului și a lacurilor de-a lungul cursului de apă. În jurul lor se pot amenaja spații verzi și arii naturale periurbane, susțin asociațiile implicate.

Proiect dorit pe fonduri europene

„Porțiunea din Cluj de la capătul cartierului Grigorescu, până la strada Lacului din Florești este singura unde realizarea pistei pentru biciclete și a aleii pietonale pe culoarul Someșului Mic, pe toată lungimea lui, fără diferențe mari de nivel, ridica o problemă serioasă. Situația poate fi ușor și suficient de rapid rezolvată de autorități încât proiectul să poată beneficia inclusiv de finanțare europeană, proiectul având șanse maxime dacă se face la timp documentația.

Va fi util și pentru plimbări și excursii, turism și sport, dar și pentru a înlocui autovehiculele pentru mulți oameni care fac deplasări zilnice între Florești și Cluj. Potențialul este enorm și ar fi în viitor integrat într-una dintre magistralele naționale și chiar internaționale de mobilitate nemotorizată, rețeaua EuroVelo”, a declarat Radu Mititean, directorul Clubului de Cicloturism Napoca (CCN).

Pista propusă este metropolitană într-o primă fază pe 40 km, de la Gilău, prin Florești, spre Cluj-Napoca, apoi Apahida, Jucu și Bonțida. Sunt importante și conexiunile ulterioare, spre lacurile din Munții Apuseni, prin care va fi conectat lacul Gilău de Someșul Cald și Tarnița, dar și legarea Bonțidei de Gherla și Dej.

Organizațiile analizează, alături de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai, răspunsurile clujenilor dintr-un chestionar pe această temă. Concluziile vor fi prezentate autorităților. Deocamdată există 500 de răspunsuri, dar sunt invitați cât mai mulți locuitori din Cluj și zone limitrofe unde trece râul sau afluenți ai Someșului Mic.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Examene de verificatori de proiecte în Ardeal

Articolul următor

Firmele din Cluj-Napoca și Oradea, fruntașe la înscrierile în ElectricUp

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share