Criza sanitară a afectat anul trecut relațiile comerciale bilaterale între România și Germania, volumul scăzând cu 10%. În 2021 însă, atât după primul trimestru, cât și la jumătatea acestui an, volumul schimburilor comerciale s-a redresat, potrivit informațiilor furnizate de AHK România, via Oficiul Federal de Statistică (Destatis) al Republicii Federale Germania.
În 2020, volumul schimburilor comerciale dintre Germania și România a scăzut puternic, cu minus 10%, ca urmare a crizei Corona. Exporturile totale către România au fost anul trecut în valoare de 15,8 miliarde EUR (minus 5,9%), importurile au însumat 13,5 miliarde EUR, cu 14,4% mai puțin decât în 2019.
După o scădere accentuată a schimburilor comerciale în lunile aprilie și mai 2020, a început în septembrie o redresare vizibilă, care a continuat până la sfârșitul anului. Deși a doua jumătate a anului a fost marcată de incertitudini din cauza restricțiilor impuse de pandemia Corona, comerțul bilateral s-a redresat mai bine decât se estimase.
Cu un volum comercial bilateral de 29,36 miliarde EUR în 2020, România se situează pe locul 19 în rândul partenerilor comerciali ai Germaniei, potrivit rezultatelor preliminare. Principalul partener comercial al Germaniei este China, cu un volum total de 212 miliarde EUR, urmată de Țările de Jos (173 miliarde EUR) și SUA (171,6 miliarde EUR).
Veștile bune de la finalul lui 2020 au continuat și în 2021. Volumul schimburilor comerciale dintre Germania și România și-a revenit ușor în primele trei luni ale anului în curs. Astfel, exporturile germane către România au însumat 4,5 mld. EUR, în creștere cu 3,6% față de primul trimestru al anului precedent, iar importurile au crescut la 3,8 mld. EUR (+0,9%). Cu un volum de 8,3 mld. EUR, România ocupă, în continuare, locul 19 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei în perioada menționată.
La jumătatea anului, relațiile bilaterale comerciale se îmbunătățiseră și mai mult. Exporturile către România s-au ridicat la 9 mld. EUR, în creștere cu peste 24% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce importurile au crescut la 7,4 mld. EUR (+17,2%). Cu un volum al schimburilor comerciale de 16,4 mld. EUR (+20,5%) în primele șase luni ale anului, România ocupă locul 20 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei în perioada menționată.
„Acesta este un semn clar de redresare, având în vedere că cifrele semestriale au atins nivelul de dinaintea crizei. Dacă ne uităm la dinamica comerțului bilateral și la atmosfera pozitivă privind afacerile din cadrul companiilor germane din România, ne așteptăm ca până la sfârșitul anului 2021 cifrele să crească chiar peste nivelul celor din 2019 (cca. 32 mld. EUR)”, a subliniat Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul Director al AHK România.
Blocaje în activitate
Pandemia de Coronavirus continuă să aibă un impact puternic asupra companiilor, în special în ce privește lanțurile de aprovizionare. Potrivit unui sondaj realizat de AHK România în rândul companiilor cu capital german din România, problemele de livrare, precum și creșterile semnificative ale prețurilor la produsele intermediare și la materiile prime cauzează probleme majore pentru companiile germane care operează la nivel internațional. Acest lucru se aplică tuturor sectoarelor și tuturor companiilor, indiferent de mărime.
81% dintre companiile intervievate raportează creșteri de prețuri sau dificultăți de aprovizionare. „Companiile din industrie se confruntă în prezent cu o nouă provocare a pandemiei de Coronavirus. Nu doar lipsa unor produse și evoluția prețurilor în sine cauzează probleme majore, ci mai ales lipsa de predictibilitate care rezultă din acestea. Lanțurile de aprovizionare devin din ce în ce mai „neplanificabile”, deoarece schimbările bruște, neplanificate în lanțurile de aprovizionare ale partenerilor de afaceri fac ca propria producție să fie din ce în ce mai lipsită de predictibilitate, cu multe schimbări de plan pe termen foarte scurt. Acest lucru duce și la creșterea costurilor”, spune Sebastian Metz, director general și membru în Consiliul Director al AHK România.
Companiile resimt în prezent efectele blocajelor de aprovizionare și ale creșterilor de prețuri, în special în cazul oțelului și al maselor plastice (câte 48,6% fiecare), dar nici aluminiul (25,7%) și lemnul (23%) nu pot fi achiziționate în cantități suficiente sau doar la prețuri semnificativ mai mari. De asemenea, există o lipsă masivă de semiconductori în industria auto. Companiile invocă cererea crescută (64,7%) ca fiind principalul motiv al blocajelor de materii prime. De asemenea, mai mult de jumătate consideră oprirea producției la furnizori ca motiv al lipsei de materii prime (58,8%) din cauza închiderilor legate de pandemie sau a măsurilor de igienă, a concediilor medicale și a problemelor de transport (32,4%). Ca urmare a lipsei de aprovizionare, 78% dintre companii se confruntă în prezent cu prețuri de achiziție mai mari pentru produsele și serviciile lor. „Această problemă devine din ce în ce mai mult un factor limitativ pentru activitățile comerciale ale companiilor și, prin urmare, și în dezvoltarea economică ulterioară. Și, bineînțeles, are și un impact foarte direct asupra numeroaselor proiecte de investiții ale administrațiilor publice, în special în ceea ce privește investițiile în extinderea infrastructurii, de exemplu în cadrul programelor de reconstrucție și redresare la nivelul UE”, continuă Sebastian Metz.
În multe companii există, de asemenea, timpi de așteptare mai lungi (62,5%) pentru materiile prime și bunurile comandate, precum și efort de planificare mai mare (aproape 47%). În multe cazuri, comenzile existente nu pot fi procesate (37,5%), iar dificultățile de livrare duc la scăderea vânzărilor (40,6%). 28% dintre companii au fost nevoite să reducă sau chiar să oprească producția.
Mai mult de 60% dintre companii se văd nevoite să transfere creșterea prețurilor către clienți. Aceștia reacționează, de asemenea, la aceste provocări prin căutarea de furnizori noi sau suplimentari (52,6%). Pentru cei mai mulți dintre ei intră în discuție Uniunea Europeană sau restul Europei. 44,7% se gândesc să crească nivelul stocurilor, acolo unde este posibil. O altă măsură pe care 21% dintre respondenți o iau în considerare sau au utilizat-o deja ar fi ajustări de personal, cum ar fi implementarea Kurzarbeit, reducerea orelor suplimentare, reduceri de personal. „Mai multe soluții sunt urmărite în prezent de companii: diversificarea furnizorilor și a regiunilor de aprovizionare, creșterea stocurilor, modificarea produselor etc. Dar totul necesită timp și, în cele mai multe cazuri, acest lucru duce la creșterea costurilor”, mai spune Sebastian Metz.
Cele mai multe dintre companiile intervievate (43%) nu se așteaptă la o îmbunătățire a situației în ce privește aprovizionarea cu materii prime, produse intermediare și bunuri relevante înainte de 2022.
Sondajul a fost coordonat de către Uniunea Camerelor de Comerț și Industrie din Germania (DIHK). Au fost intervievate aproape 3.000 de companii din întreaga lume. Din România au participat 43 de companii. Sondajul a avut loc în perioada 27 iulie – 9 august 2021.
Președinte nou al AHK România
AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane și totodată cea mai mare Cameră de comerț bilaterală din România. Înființată în 2002, AHK numără peste 550 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană.
Anul acesta, în luna iunie, Andreas Lier, CEO BASF Romania, a fost ales de către Consiliul Director al AHK România, în urma Adunării Generale a Membrilor AHK România care anul acesta s-a desfășurat online, în fruntea celei mai mari Asociaţii bilaterale din România. Lier îi succede în funcţie lui Dragoș Anastasiu al cărui mandat a expirat anul acesta.
Andreas Lier a fost ales în 2020 în Consiliul Director şi de atunci se implică activ în activităţile Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane. „Sunt foarte încântat și este o mare onoare pentru mine să fiu ales în funcția de Președinte al AHK România și aș dori să profit de această ocazie pentru a vă mulțumi pentru încrederea acordată. Dezvoltarea și intensificarea relațiilor economice bilaterale excelente dintre Germania și România în contextul marilor provocări și oportunități din viitor și reprezentarea intereselor membrilor noștri va rămâne punctul central al activităților AHK,“ a declarat Lier după alegeri. Andreas Lier este cel de-al patrulea Preşedinte al AHK România, înfiinţată în 2002, după Karl-Josef Baum, Radu Merica și Dragoș Anastasiu.
Ca membri noi în Consiliul Director au fost aleși: Volker Raffel – E.ON Romania SRL și Petru Rușeț – Siemens Energy SRL.
Noul Consiliul Director al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane îi are ca membri pe: Andreas Lier – Președinte, Sebastian Metz – Director general, Membru în Consiliul Director, Christian von Albrichsfeld, Continental Automotive România – Vicepreședinte, Daniel Gross, PENNY – Vicepreședinte, Marco Alpert, Wiebe România, Michael Beier, CLAAS Regional Center South East Europe, Günter Krasser, Infineon Technologies Romania, Claudia Hesselmann, Arensia Exploratory Medicine, Simona Melnic, MedicHub, Florin Sabou, Sialtpro, Volker Raffel, E.ON Romania SRL, Petru Rușeț, Siemens Energy SRL.
Mai multe informații găsiți în pagina de internet: www.ahkrumaenien.ro. Ne găsiţi de asemenea în Social Media, pe Facebook şi LinkedIn / ahkromania.
(TB 105)
