Proclamația de la Mediaș. Ziua Internațională de Fetească Regală
Vinul i-a adunat pe medieșeni în vechiul Castel din Cetate pentru trei zile în care au putut savura licori de la crame din zonă, dar și din mai îndepărtata Basarabie sau sudul României, asculta poveștile acestora și învăța să aprecieze eleganța vinurilor bine făcute. Weinfest Mediaș 2021 (17-19 septembrie) a fost organizat și cu gândul de a celebra 100 de ani de Fetească Regală, vin nobil care va avea de anul viitor și propria sa Zi Internațională în 3 iunie, conform proclamației citite în 18 septembrie în vechea metropolă de vin a Transilvaniei.
Amenințată de furtună, prima zi a Weinfest Mediaș 2021 a fost protejată însă, a plouat chiar înainte de deschiderea oficială și seara târziu când oboseala degustărilor și a plimbărilor agale prin Castelul din Cetate, locul în care festivalul a fost găzduit în acest an, i-a cam cuprins pe pasionații de vinuri.
Festivalul a fost declarat deschis după ce organizatorul Octavian Isăilă care a urcat pe scenă însoțit de co-organizatori, Regina Vinului și de paznicul Cetății Mediaș, Turrepitz, ne-a introdus în substratul ediției a doua a Weinfest Mediaș, desfășurată în vechea metropolă de vin a Transilvaniei, “anul acesta avem o dublă aniversare: sărbătorim 100 de Fetească Regală și proclamăm împreună cu oficialități, industrie, sponsori, invitați, Ziua Internațională de Fetească Regală”, și ne-a plimbat prin istorie ca să înțelegem mai bine de ce orașul merită un festival al vinului.
“Între 1500 și 1800, la Mediaș, impozitele se plăteau în funcție de prețul unei găleți de vin, iar prețurile în piață se stabileau în funcție de prețul unei găleți de must. După 1800 apar la Mediaș tot ce înseamnă asociațiile de vin ale Transilvaniei – Asociația de Vânzare a Vinului din Transilvania, Asociația Producătorilor de Vin din Transilvania, Asociația Sindicatelor Producătorilor de Vin din Transilvania, Asociația Regională a Asociațiilor Cramelor din regiunea Târnave, iar în 1869 Compania de Export de Vin a Transilvaniei. La sfârșitul anilor 1800 apar la Mediaș cei doi pionieri ai replantării viilor în Europa – Friedrich Caspari și Michael Ambrosi. Caspari, care a avut peste 450 de hectare de butași de viță de vie la Mediaș și peste 1.000 de angajați, a făcut export în toată Europa cu vagoanele și a fost director al pepinierei Principelului Stirbey de la Drăgășani. La fel, Ambrosi, prin patru descendenți succesivi, a deținut actualele pepiniere de la Aiud, actualul Institut de Cercetări de la Blaj, depozitele logistice ale Transilvaniei de la Mediaș și a fost asociat și, ulterior, administrator al pepinierelor Principelului Stirbey de la Buftea”, a fost scurta lecție a organizatorului.
Celor prezenți li s-a adresat și somelierul Sergiu Nedelea, care a dat o nouă definiție vinului.
“Mă gândeam că dacă vinul îl socotim ca fiind un produs agricol, pentru că pleacă de acolo din vie și așa este, îl vom percepe și ca aliment pentru că îl vom degusta la standurile pregătite și o să ne bucurăm de gustul și aromele vinului, dar mai ales îmi place să cred despre vin că este un produs cultural și asta vrem să demonstrăm, dacă mai era demonstrat că vinul este, într-adevăr, un reprezentant al culturii”, a fost mesajul Ambasadorului Vinului European.
De aici, fiecare participant a fost invitat să treacă pe la standurile cramelor și să deguste ascultând povestea licorilor și a cramelor unde vinurile au prins gust și viață.
Le-am urmat și noi sfatul organizatorilor și am trecut aproape pe la toate cramele ca să vedem ce e mai nou prin industrie.
Pe urmele Principelui Știrbey
La standul Cramei Principele Știrbey ne-am delectat puțin cu gustul Crâmpoșiei, de altfel prima cramă care a îmbuteliat acest soi de vin, născut într-un loc aproape ruinat.
“Am putut reface arhitectura pe care o avea, grație soțului meu austriac și a familiei sale care se ocupă de producerea vinului de 500 de ani și care au fost încântați să refacă ceva care a existat”, ne-a povestit Ileana von Kripp, descendentă a Principelului Stirbey.
Crama îmbuteliază opt tipuri de vin, patru albe și patru roșii. Lăudabil este că cinci dintre acestea sunt locale, românești, ceea ce este o bogăție.
Fetească Regală se regăsește, de asemenea, printre soiurile cultivate în podgoria familiei. Străbunicul Ilenei Kripp plantase soiul acesta pe la 1900, în pepiniera de la Drăgășani, doar că cultura a fost distrusă de un atac de Filoxera. Pe atunci, își amintește strănepoata Principelului Știrbey, directorul pepinierei era Friedrich Caspari.
După aceea, Principele Știrbey a înființat o altă pepinieră la Buftea, unde era domiciliul familiei, de fapt, iar administrator al acestei pepiniere a fost Michael Ambrosi.
“Pe domnul Ambrosi l-am cunoscut când era deja în vârstă, avea peste 80 de ani, în Germania. După ce a plecat din România, s-a dus în Africa de Sud unde a văzut cum oamenii veneau la cramă ca să facă vin, a fost încântat de acest obicei, iar când a revenit în Germania l-a introdus și acolo, iar turiștii veneau la cramă pentru a degusta, ceea ce era ceva nou pentru Germania. A început prin anii 70.
Domnul Isăilă face o treabă minunată pentru că scoate la suprafață valori uitate”, crede doamna Kripp.
Nu are aceeași părere bună când vine vorba despre evenimentele de promovare a vinului românesc.
“În străinătate trebuie să vii cu vin bun ca să schimbi mentalitatea despre vinul românesc, care înainte era, din păcate, mediocru. Ar trebui ca statul să susțină cu cap promovarea unui produs. Aici, e un mare deficit, fiindcă sunt târguri subvenționate, mizerabil organizate, relația între calitate-preț nu corespunde și oamenii care organizează astfel de târguri din partea statului habar nu au ce înseamnă un pahar pentru a degusta vinul, forma lui, sunt lucruri elementare care trebuie respectate pentru a fi respectați. Și dacă ar avea o formă de a se prezenta în fiecare an la fel, un logo și să arate în decurs de câțiva ani o fermitate în prezența lor, ar face treaba bună. De aceea, nu ne mai ducem la târguri organizate de statul român pentru că sunt considerate mediocre, noi am fost dezamăgiți”, recunoaște aceasta.
Singura cramă integral locală
Am trecut apoi la Crama Frauendorf unde am descoperit o veche cunoștință, Cristian Podar, acum director general al acestei unități.
Crama deține 48 de ha de viță-de-vie pe dealul lui Ambrosi – între Bazna și Mediaș și se laudă că pe 0,3 ha cultivă un soi de struguri considerat la un moment dat că a dispărut. “Suntem singura cramă din România care cultivăm cu Blau Riesling, un strugure foarte vechi din Germania care prin 2008 s-a considerat că a dispărut. Este un strugure cu bobul roșu, dar vinul e alb”, ne spune Cristian Podar.
În podgorie, mai sunt cultivate doar soiuri internaționale – Riesling de Rhin, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Pinot Noir și puțin Muscat Ottonel.
Crama este în Agârbiciu, în vechea cramă locală, mai puțin cunoscută în zonă pentru că vinurile erau vândute mai mult în afara României, la export. “Am cumpărat-o în 2019, iar în 2020 am modernizat 20-30% din suprafața cramei și am vinificat primele vinuri, din care șase le avem aici expuse”, continuă directorul general, adăugând: “suntem singura din județul Sibiu care producem și îmbuteliem în județul Sibiu”.
Primele vânzări au fost realizate în Germania, mai ales că Frauendorf produce Riesling vinificat în trei feluri.
Cramă aflată la început de drum, a avut parte anul trecut și de blocajul generat de pandemie, mai ales într-un sector important pentru piața de vin – HoReCa, așa că Cristian Podar consideră că: “ne trebuie câțiva ani buni să ne creăm numele, să fim cunoscuți”.
Vin fără alcool
Jens Weingartner, proprietar al Weingartner-Drinks Sângeorgiu de Mureș, importă în România vinuri neobișnuite, le-am denumi, ținând cont că tradițional credem că vinul trebuie să aibă alcool. Reprezentanții cramelor Carl Jung și Schnaufer consideră însă altfel.
Carl Jung a inventat sistemul prin care alcoolul este eliminat din vin, fără ca acesta să își piardă din celelalte proprietăți. Tehnologia presupune fierberea la 30 grade, astfel alcoolul se evaporă, dar mai departe cum își păstrează vinul proprietățile este un secret profesional.
Weingartner-Drinks a prezentat, la Mediaș, 13 tipuri de vin fără alcool și 5 vinuri spumante fără alcool.
Spumante de la Villa Vinea
Am trecut apoi la standul mureșenilor de la Villa Vinea, cramă care a aniversat 15 ani de la înființare. Crama trece acum printr-un proiect de extindere, care presupune investiții 2 milioane de euro.
Pe partea de vinificație, Villa Vinea testează piața de vinuri spumante și educă potențialii consumatori pentru a recunoaște un spumant produs corect.
“Vom merge foarte mult pe vinuri spumante de calitate, ne dorim să educăm populația să aleagă vinurile spumante, dar vorbim de Pinot Noir și Chardonnay, avem clonă de Franța pe ele și solul ne ajută foarte mult. Vrem să oferim puțin din Franța în paharul de Transilvania cetățenilor români”, subliniază Răzvan Tâmpean, reprezentant Centru-Vest al Villa Vinea.
Jidvei. Cea mai întinsă suprafață de Fetească Regală
Am mai făcut încă un ocol al festivalului și ne-am oprit la standul Jidvei, unde aveam să aflăm de la reprezentanții companiei că cea mai mare suprafață de Fetească Regală din România, mai exact 550 ha, sunt în proprietatea firmei originare din județul Alba. Una dintre cele mai cunoscute și cea mai mare cramă din România, Jidvei deține 2.500 de hectare de viță-de-vie pe rod și produce 87 de sortimente de vinuri albe la care se adaugă vinurile roșii, utilizate mai ales pentru cupaje.
“Mai avem și Eiswein, pe care îl comercializăm mai mult online și pentru magazine specializate pentru că este și un vin mai delicat, cules manual, în toiul iernii, este un vin cu mult suflet, la fel ca toate vinurile pe care noi le producem”, ne-a povestit reprezentantul Jidvei.
Jidvei se mai individualizează în industria vinurilor ca singura companie care produce de la vinuri spumante – gama Mărgăritar și gama premium Mysterium – până la vinars.
Pivnița Savu, doar soiuri monocepage
Vinurile din Pivnița Savu au fost prezentate pentru prima dată la un târg de profil.
Cramă de familie, în care se regăsesc trei generații implicate atât în activitatea din podgorie, cât și cea de vinificare.
„Bunicul meu a reușit după Revoluție să își redobândească terenurile, apoi părinții mei au fost în străinătate și au văzut că se poate trăi dintr-o cramă de familie. În 2012 s-au întors, au mai cumpărat terenuri și au început să restaureze plantațiile vechi. Avem plantații de vie bătrână din 1980”, povestește Sergiu Savu.
Pivința Savu deține 6 ha de viță-de-vie în proprietate și lucrează în total 10-15 ha.
Crama care se află într-un proces de extindere cu alți 400 de mp vinifică doar soiuri monocepage (monovarietale) și produce vinuri proaspete din vie bătrână.
“Anul trecut am îmbuteliat primul nostru vin rose, iar peste doi ani va fi gata primul nostru spumant și primul din Ciumbrud, pentru că microclimatul ne permite să producem vinuri spumante și ar fi păcat să ratăm șansa aceasta până când încălzirea globală își va face de cap”, adaugă Sergiu Savu.
Vinul Rose este vinificat din Cabernet Sauvignon, dar reprezentantul cramei ne-a spus că vor încerca să îl producă și din Fetească Neagră și Pinot Noir.
Pe termen mediu, proprietarii Pivniței Savu se gândesc să ridice un restaurant în vie și să asigure cazare, o idee fiind chiar amplasarea de containere chiar lângă butașii de viță-de-vie.
Vinul îmbinat cu artă
Weinfest Mediaș 2021 nu a însemnat doar vinuri și poveștile lor, masterclassuri despre vin cu Sergiu Nedelea și Tiberiu Onuțu sau show-uri de gastronomie cu Radu Zărnescu, ci vizitatorii au putut să se delecteze cu produse handmade, artă meșteșugāreascā, ateliere de pictură și muzică bună.
Exploatând tradiția medieșeană de fabricare a sticlei și deprinzând meșteșugul de la tatăl său care a lucrat la Vitrometan, iar apoi a avut propriul atelier unde producea sticlă prin tehnica de fiolaj (n.a. prelucrarea tuburilor și baghetelor de sticlă la flacăra cu gaz și oxigen), Horațiu Oltean încearcă să ducă mai departe un obicei cu o istorie de aproape 100 de ani în această zonă. “Suntem ultimii care produc sticlă în Mediaș. Încă nu e totul pierdut”, crede tânărul.
În atelierul medieșean este produsă sticlărie suflată manual, decorativă și artizanală, în serii mici. “Avem și partea de sticlărie reciclată, prin care transformăm sticle utilizate în obiecte de utilitate – sticle, vaze, candele, jardiniere”, a adăugat acesta.
Vlăduț Fuciu din Mediaș nu prea era mulțumit de produsele handmade găsite pe la târguri, pentru că nu aveau specificate ingredientele, proveniența, multe sunt cumpărate și reambalate, astfel că a început să le obțină pe cont propriu.
“Profităm de cunoștințele părinților în agricultură, iar în grădina lor am cultivat mentă, salvie, lavandă”, ne explică acesta.
Din păcate, ca alte afaceri născute imediat înainte de pandemie, și aceasta a fost afectată de criza sanitară. Însă a fost o perioadă bună pentru teste în vederea diversificării produselor.
Soții Petraș, originari din Târgu Mureș, au început din 2017 să participe la primele târguri cu bijuteriile de argint în care pun florile pe care le culeg, le presează, iar apoi le încastrează în rășină epoxidică.
Bijuteriile sub brandul “Iubescus – bijuterii cu poveste” sunt ambalate în cutiuțe din lemn de mesteacăn, produse tot în familie.
Pe scena festivalului ne-au oferit momente duioase, secvențe de coveruri binecunoscute și de o diversitate instrumentală largă. I-am urmărit live pe Romulus Cipariu și trupa MOTTO, iar în celelalte seri, atmosfera a fost animată de Walter Ghicolescu, formația Ela-Sol și Manfred Seiler, respectiv de Dinamic și Schimbul 3.
Dar să nu ne îndepărtăm prea mult de vin și să amintim acum la final că noua Regină a Weinfest 2021 a făcut în prima seară o introducere a momentului istoric care a avut loc a doua zi, în 18 septembrie.
“În acest an în care se scrie istorie la Mediaș, numit Metropola Vinului încă din 1206, sărbătorim împreună 100 de ani de Fetească Regală. Îmi revine mie cinstea alături de voi, dragi medieșeni, de a realiza prima ieșire a acestui soi de vin, Fetească Regală, printre toate soiurile internaționale”, a cuvântat tânăra.
3 iunie – Ziua Internațională de Fetească Regală
Punctul culminant al Weinfest Mediaș 2021 l-a reprezentat proclamarea Zilei Internaționale de Fetească Regală” care va fi celebrată anual în data de 3 iunie. Ideea zilei aniversare a apărut în urma unei discuții între Octavian Isailă și Tiberiu Onuțu, pasionat de vin. Textul proclamației a fost citit în 5 limbi și au proclamat de 3 ori, așa cum se cuvine, următorii: Karl McFaul – suedez – membru expert al Comisiei Europene, Prof. Univ. Dr. Ambrosi Gerhard Michael – descendent Ambrosi, Ileana Kripp – descendentă a familiei princiare Stirbey, Sergiu Nedelea – somelier, Ambasador al Vinului European, Miroslav Iabloncsik – Consul Onorific al Republicii Slovacia în România, Virgil Mănescu – trainer protocol diplomatie și somelier, Eugen Iordănescu – director al C.C.I.A. Sibiu, Norman Frankel – reprezentant C.C.I.A. Româno-Britanică, Dorin Popa – președinte Asociația Millesime Oradea, Andrei Orbeșteanu – presedinte Organizația Somelierilor din România, Alfred Gökeler – presedinte Asociatia Locului Natal, Gerhard Servatius – proclamator în limba latină, Diana Pavelescu – somelier și degustător internațional de vinuri.
Feteasca Regală este un soi nobil românesc, originar din zona Daneș, denumit de Michael Ambrosi și multiplicat de Friedrich Caspari, pionieri ai replantării Europei din municipiul Mediaș!
În cadrul ceremoniei proclamației desfășurată în 18 septembrie a fost sabrată de către Sergiu Nedelea o sticlă de spumant din Fetească Regală de 20 de ani vechime provenit de la SCDVV Blaj, unitate înființată pe 70 de ha naționalizate de la familia Ambrosi!
Weinfest Mediaș 2021 a fost organizat de Asociația Culturală Pusteblume Mediaș – președinte Edith Tulai-Depner, Asociația Locului Natal – președinte Alfred Gökeler, FDGR Mediaș – președinte Ladislau Ciocan și Asociatia Ardealul Mediaș – președinte Octavian Isăila.
Ligia VORO
Articol publicat în ediția TB 105, 26 septembrie – 28 octombrie 2021
