„Vreți ca Brașovul să primească o fabrică, gratis?”, întreabă primarul mun. Brașov, Allen Coliban. Acesta a explicat într-o posstare publică provocările prin care trec autoritățile brașovene în identificarea terenurilor care să permită relocarea și extinderea platformelor industriale locale. Acesta spune că au fost identificate 30 ha ale Fabricii de Zahăr din Bod, pentru achiziția cărora sunt necesari bani de la bugetul de stat.
Potrivit lui Coliban, dezvoltarea României este strâns legată de dezvoltarea polilor urbani de creștere, iar un rol esențial în această competiție îl joacă repoziționarea economică a fiecăruia dintre acești poli.
„Istoric, România și-a vândut avuția pe doi lei, în mare parte la fier vechi. Multe dintre fostele platforme industriale fie au ajuns cartiere de blocuri, fie zac părăsite în proprietatea unor speculanți lipsiți de orice viziune de dezvoltare. Excepțiile sunt puține, iar majoritatea investitorilor străini de după 1989 fie au plecat, speriați de nivelul de speculă și corupție, fie au preferat să își dezvolte propriile platforme. În tot acest joc, politicienii au fost traficanți de oportunități pentru interesele firmelor de casă. Asta dacă nu s-au transformat direct în milionari de carton”, scrie primarul Brașovului.
Acesta a descris modul în care ar fi încercat în ultimul timp să convingă Guvernul României să aloce bani pentru achiziția de terenuri în scopul atragerii investitorilor, dar că planurile sale pentru Brașov nu au fost auzite: „În luna ianuarie, am explicat Guvernului României că, în contextul PNRR și al relocării unor facilități de producție din Asia către Europa, orașele noastre ar trebui să vină cu planuri de dezvoltare economică și cu oferte concrete pentru investitori. Și că avem nevoie de bani pentru a achiziționa terenuri în acest scop. Am obținut 10 milioane de lei, bani specific cu această destinație, pentru a fi cheltuiți în 2021. De atunci, am purtat discuții pe mai multe fronturi, pentru a găsi terenurile potrivite. Cu discreție, dar totuși s-a aflat. Specula a înflorit și, brusc, au apărut în mai multe situații contraofertanții ”de fațadă”. A se vedea CET Brașov, cu un larg istoric de oferte neserioase și niciun participant la multele runde de licitație publică, care, după ce Primăria Brașov și-a anunțat intenția de achiziție a unor terenuri, a stârnit iar interesul jucătorilor imobiliari și al ofertanților-”fantomă”. În acest context, am identificat și evaluat (cu evaluator ANEVAR) oportunitatea achiziționării, la preț redus, a unor imobile aflate în lichidare, în arealul zonei metropolitane, un prim proiect fiind cele 30 de hectare ale Fabricii de Zahăr Bod”.
Acesta a mai explicat care, în opinia lui, ar fi avantajele pentru a cumpăra (cu bani de la Guvern) cele 30 de hectare ale Fabricii de Zahăr Bod:
- Pot fi terenurile pentru viitoare planuri de relocare a industriei din Brașov, care a ajuns să fie înconjurată de blocurile și casele noilor dezvoltări imobiliare
- Pot fi avantajul Brașovului în atragerea investitorilor strategici
- Au acces la utilități, acces la calea ferată și se situează în proximitatea viitorului nod de transfer intermodal și a viitoarei autostrăzi Bacău – Brașov
- Dezvoltarea părții nordice a zonei metropolitane va ameliora problemele sociale locale, care se răsfrâng și asupra municipiului, iar prosperitatea generată se va reflecta și asupra municipiului
- Deși o parte din beneficii vor ajunge și la bugetul local din Bod (taxe, impozite), multe dintre ele vor aparține Brașovului, ca proprietar al terenului (redevențe/chirii, locuri de muncă, alte beneficii ”în cascadă”)
- Costul achiziționării celor 30 de hectare începe de la 600.000 euro. În comparație, platforma CET are un preț de pornire de aproape 30 de ori mai mare. În opinia mea, avem nevoie de amândouă obiectivele, pentru nevoi diferite de investiții strategice, iar prețul terenului de la Bod este incomparabil mai mic
- Banii pe care i-am plăti pentru achiziție nu vin din bugetul local. Sunt bani pe care, altfel, i-am pierde. Bani care vin de la Statul Român și merg, majoritar, tot la Statul Român (principalul creditor al falimentarei Fabrici de Zahăr)
