Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Claudia Paven, expert contabil: „Dosarele fiscale fizice vor dispărea”

Expertul contabil dă recomandări antreprenorilor pentru a trece cu bine această perioadă

Expertul contabil clujean Claudia Paven, fondatoare a companiei Global Solutions Fiscal (GSF), arată cum a grăbit digitalizarea pandemia, cum se adaptează firmele noilor realități de piață și dă recomandări antreprenorilor pentru a trece cu bine această perioadă.

Ce v-a făcut să vă îndreptați spre acest domeniu?

Încă din liceu aveam afinitate spre partea de contabilitate, umblam cu geanta cu acte a tatălui meu, iar atunci acesta, un om foarte pragmatic de altfel, mi-a propus să dau la economic. Pe atunci era mare concurența. Am învățat bazele contabilității de la o profesoară foarte bună – de obicei studenții care renunță nu le înțeleg, apoi totul li se pare fără logică. Am terminat un master în agrobusiness, m-am angajat la un depozit de băuturi alcoolice, lângă gară. Voiam să învăț contabilitatea pură, nu doar cea de facturare sau de documente primare. Cea mai vastă experiență am obținut-o la o companie multinațională de profil, timp de cinci ani, am prins și criza financiară. Am trecut de la cifre minuscule de impozite, la firmele din România, la niște sume uriașe. Totuși, m-am descurcat din prima foarte bine, fiind apreciată, spre surprinderea mea. Am zis că stau un an, să văd cum e “în afară”, dar am rămas cinci până la urmă.

Cum e viața într-o companie străină?

O multinațională are o altă educație de business, am întâlnit oameni din multinaționale înființate cu peste 100 de ani în urmă, afaceri de familie. Era altceva, altă putere financiară, o diferență de mentalitate, de gândire. Te întrebau ce implică din punct de vedere fiscal o anumită activitate în România, care sunt costurile, taxele și impozitele, cât este taxa pe valoarea adăugată (TVA), care sunt implicațiile fiscale, lucruri pe care în cultura economică românească nu se prea pune accent. Multe dintre firmele noastre acționează prin improvizații la început, la un moment dat se trezesc, însă de multe ori, din păcate, este prea târziu. În contabilitate, neștiința nu te scutește de consecințe. Companiile străine au estimări, viziune. Și firmele românești ar putea să facă asta, dar trebuie să aibă dorință de cunoaștere.

Totuși, ați părăsit și multinaționala.

Am plecat pentru că de mai demult voiam să îmi înființez propria companie, să fac pasul de la persoană fizică autorizată. Visam să creez un fel de PricewaterhouseCoopers, încă n-am reușit, poate nepoții (râde). Am început cu un magazin de ștampile, pe atunci era inflație de așa ceva, tocmai clienții acestuia au devenit clienții mei. În contabilitate se merge mult pe recomandări, e un domeniu destul de discret. Când lucrezi cu banii oamenilor e foarte important să se creeze o legătură de încredere, iar atunci poți să afli ce nevoi au, ce își doresc, ce vor să facă. E esențial pentru că vreau să văd implicațiile fiscale și să îi îndrum pe parcurs, nu ca peste 3-4 luni să aibă actele întocmite greșit.

Temerari în labirintul legislativ

Cum se adaptează “la zi” o firmă schimbărilor fiscale din România?

Este greu, deoarece legile se schimbă de azi pe mâine. Auzi că se vor modifica impozitele, citești că vor să scadă plafoanele pentru microîntreprinderi de la 1 milion de euro la nu se știe cât. De obicei, noi știm că se vor face modificări, nu și când. În momentul în care apare o lege, noi o cam știm, dar numai atunci informăm clientul că nu trebuie să depășească un anumit plafon sau să facă anumite notificări. Alți colegi din contabilitate obișnuiesc să trimită informări, să înștiințeze clienții despre proiecte de lege, însă există pericolul ca acestea să sufere modificări până la aprobare. Poți să derutezi mai mult decât să informezi.

Dacă aveți o firmă care vrea să “fenteze”, să facă un artificiu contabil, cum procedați?

Sunt mulți clienți care fac acest lucru din neștiință, nu își dau seama de consecințele care pot să apară. Îmi spune clientul că ar vrea să își bage niște cheltuieli pe firmă, să schimbe ceva prin casă, să se ducă într-o vacanță, să facă niște cumpărături și că poate să aducă facturi de vreo 10.000 de euro. Îi transmit ce spune legea în aceste condiții. Prima variantă, cea mai simplă: să vină controlul de la fisc peste vreo cinci ani, să îți pună 5%, plus dobânzi și penalități pentru toată perioada. Poate să iasă și mai scump dacă se consideră ca fiind salariu, iar atunci vei plăti toate contribuțiile pentru acei 10.000 de euro, inclusiv penalități, pentru tot acel timp. Atunci clientul realizează consecințele și nu își mai dorește. Asta numesc eu responsabilizare.

Cum v-ați descurcat în pandemie?

Foarte bine! S-a învățat ceea ce înseamnă online; lucrăm foarte mult în acest mod inclusiv cu instituții ale statului care solicită acum e-mailuri, înainte nici nu voiau să audă. Din acest punct de vedere pandemia a grăbit foarte mult digitalizarea. Alte provocări au fost modificările legislative, tot ceea ce a însemnat ajutoare de șomaj tehnic, concedii. La un moment dat s-au dat 1.500 de lei pentru grădiniță, învățământul preșcolar, iar atunci a fost complicat de aplicat legea pentru că dacă e un singur angajat cu copii minori, te descurci, dar dacă erau 10 angajați? Guvernul și-a dat seama de greșeală și a anulat legea, dar până la urmă nu e simplu să le explici angajaților că ai primit această sumă pentru că a fost legea, iar apoi nu ți s-au mai dat. Când vorbim despre avantajele acordate angajaților, mulți înțeleg că este și angajatorul implicat, iar de fapt acesta trebuie să respecte și el legea.

Faceți recrutări de personal în această perioadă?

Am vrut să demarăm un internship, însă ne-am lovit de legislație, care spune că trebuie să ai minimum 20 de angajați. În acest caz toți cei care vor să facă internship au, de fapt, contracte de muncă pe perioadă determinată, deși durează puțin. Am avut studenți în practică, mai ales de la fără frecvență, și am rămas impresionată, pentru că erau foarte deschiși față de contabilitate, chiar au făcut improvizații interesante.

Ce recomandări le faceți firmelor în această perioadă? Să aibă lichidități, să facă investiții, să cumpere concurența?

Trebuie să țină de cash, dar nu să pună banii în bancă și să îi lase acolo în cont. Nici să facă investiții de dragul de a le face. Nu sunt adepta de a face achiziții de spații, de a cumpăra apartamente pentru a le da apoi în chirie. Dacă faci calculul investiție – rată, îți iese undeva la 20 de ani investiția. Să se orienteze bine pentru că este o perioadă destul de cețoasă, să analizeze modalitatea de a face investiții.

Cum apare munca la negru în România

Au funcționat facilitățile fiscale în pandemie?

Ele au fost foarte bune, eșalonările în special, s-au verificat pe baza declarațiilor. Facilitățile fiscale ar trebui să ajute firmele aflate în dificultate ca să aibă un pic de răgaz să își poată face plata datoriilor. Eșalonarea va fi practicată și în continuare de ANAF, doar că nu va fi pe bază de cerere, ci de dosar. Nu am întâlnit vreun caz în care să fie respinsă eșalonarea normală. Ar fi fost bine să rămână tot pe varianta simplificată.

Ar trebui generalizate facilitățile aplicate în IT sau construcții?

La partea de impozitare trebuie să existe un echilibru: dacă scutim anumite domenii, poate vor aduce un anumit venit către bugetul statului, redistribuit apoi către întreaga economie. Dacă scădem acea impozitare, s-ar putea să avem carențe de colectare a banilor la buget, iar atunci să fie nevoie de alte tipuri de taxe și impozite. Nu trebuie să fie foarte greu pentru firme să plătească, să se lucreze mai mult cu mediul privat astfel încât să nu aibă de suferit din cauza impozitării. Eu, ca stat, m-aș duce mai mult pe investiții publice care să aducă bani la buget fără să îngreuneze privatul. Dacă impui o impozitare prea mare, tentativele de evaziune fiscală se înmulțesc, deoarece nu sunt alternative, iar firmele se închid. Supraimpozitarea nu este o variantă în colectarea veniturilor către stat. Cea mai bună variantă ar fi colectarea veniturilor din investițiile pe care statul le face, însă România nu stă grozav la acest capitol.

Supraimpozitarea muncii generează evaziune fiscală?

Mai degrabă muncă la negru. Dacă vor crește impozitele, vom ajunge la situația în care nu se vor putea plăti. Acum tu, ca angajator, dai omului salariul minim pe economie, adică 1.200 de lei, rotunjit, cu care nu poate face mai nimic, vorba aceea, de-abia îi mai ajung bani de pâine, dar mai ai de virat și 837 de lei la stat. Atunci cum îți ții angajatul bun, cu salariul minim sau îi dai 2.000 de lei la negru?

Digitalizarea, “bucuria” fiscului

Recuperarea, colectarea de la ANAF ar trebui externalizată unor firme private?

În mare parte, ANAF are soluții de recuperare a banilor, pune popriri pe contul contribuabilului, cumva îl constrânge. Nu cred că o firmă de recuperare ar funcționa mai bine, să văd eu cum sună în fiecare zi la toate firmele din România! Or, ANAF are deja infrastructura pentru aceasta. Ar trebui să transferi dosarul la firma privată, iar aceea să facă zilnic demersurile.

Vedeți îmbunătățiri la ANAF pe partea de digitalizare, termen foarte vehiculat?

Faptul că se comunică pe e-mail și Spațiul Virtual Privat al ANAF decongestionează tot ceea ce înseamnă drumuri la această instituție. Putem vedea online anumite situații, să comunicăm astfel cu ANAF. Cu siguranță este mai bine ca înainte de pandemie din acest punct de vedere. Mai ales pe partea de contabilitate, dar și pentru firme ar fi bine să se aprobe arhiva electronică, acceptată în multe țări din Uniunea Europeană, dar e nevoie de o decizie a guvernului. Aceasta ar duce la dispariția dosarelor fizice, în condițiile în care ai câte un biblioraft pe zi. Să fie arhivate electronic, iar la un control toate documentele să le dai pe un stick. Ar fi mult mai operativ și pentru contabili, și pentru ANAF. Mai ales că acum majoritatea facturilor le primești online, toată lumea folosește aplicațiile informatice. În prezent, dacă ai o poză după factură, iar clientul pierde documentul original și ești plătitor de TVA, nu mai pot să îți deduc TVA pentru că nu mai există originalul!

Digitalizarea va elimina și contabilul fizic sau acesta va deveni consultant?

Activitatea de contabilitate va dispărea doar atunci când dispare și legislația, până atunci, nu! Tehnologia ne ajută și pe noi, mai ales că vedem că din ce în ce mai puțini oameni dispuși să facă partea de contabilitate primară. Faptul că vom avea facturare cu instituțiile statului e mai bine, deci îmbunătățiri binevenite. Ca să dispară contabilul ar trebui ca totul să fie atât de digitalizat încât eu, ca firmă, să nu am nicio cunoștință fiscală, să nu apelez la niciun consultant fiscal, iar facturile, impozitele să se autocalculeze. Mai e mult până acolo!

(Din ediția print TB 105)

Total
1
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articolul anterior

Revenit în țară din Danemarca, un hunedorean transformă în hotel-boutique un fost conac din Țara Hațegului

Articolul următor

Povestea Asociației Gutenberg: cea mai mare comunitate de tineri vorbitori de limba germană din România

Citește și:
Zi de Zi știri ecoomice:
Total
1
Share