Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Interviu cu Ioan Lucian, președintele Uniunii Naționale a Patronatului din România

Ioan Lucian a pus bazele primei confederații de profil din țara noastră, Uniunea Națională a Patronatului România (UNPR), iar de cinci ani încoace colindă țara-n lung și-n lat pentru a-i convinge pe antreprenorii locali că numai împreună vor deveni o forță de luat în seamă de autorități.

Sunteți cunoscut ca un adevărat globetrotter al mișcării patronale, mai ales fizic, dar mai nou și în mediul online. În ce măsură propunerile formulate de mediul de afaceri sunt efectiv transpuse în viață de către administrațiile locale?

După ce am fost ales președinte al UNPR, în 2016, am realizat un tur de forță, întâlnindu-mă cu președinții principalelor confederații patronale naționale, inclusiv cu președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban. Le-am propus tuturor realizarea unui parteneriat al cărui obiectiv principal era de a face front comun pentru promovarea și apărarea intereselor companiilor private din România, pe 4-5 direcții fundamentale pentru mediul de afaceri românesc. Singurul care a acceptat acest parteneriat a fost Mihai Daraban. Văzând poziția celorlalți președinți de confederații patronale, am decis efectuarea unui turneu național în urma căruia coagularea mișcării patronale din România să pornească din județe către capitala României. Până la începutul pandemiei, am vizitat 27 de județe, iar în 24 din ele, 154 de organizații patronale și corpuri profesionale au semnat acorduri de parteneriat, transmițând un semnal puternic privind coagularea mișcării patronale din țara noastră.

Care sunt principalele propuneri pe care reprezentanții mediului de afaceri și ai corpurilor profesionale din cele 24 de județe le-au înaintat administrațiilor locale?

Acestea sunt constituirea comisiilor economice consultative de pe lângă consiliile județene și municipale din care să facă parte reprezentanții mediului de afaceri și a corpurilor profesionale, pe de o parte, și reprezentanții consiliilor județene și locale, pe de altă parte; înființarea birourilor unice de avizare în cadrul administrațiilor locale. Propunerile noastre au început să prindă viață în câteva județe ale țării: Timiș, Bihor, Harghita.

De ce militați pentru cât mai multe parcuri industriale și științifice în România?

Parcurile industriale oferă, în mod normal, condiții speciale pentru investitorii atrași într-un județ sau altul, iar concentrarea într-o zonă bine stabilită a investițiilor oferă administrațiilor locale posibilitatea de a pune la dispoziție multiple facilități cu costuri rezonabile (transport, infrastructură rutieră, apă, canal, electricitate). Parcurile științifice constituie un element de legătură între activitățile economice și descoperirile de ultimă oră privind tehnologiile avansate folosite de companiile private. De aceea sunt la mare căutare de către investitori zonele care includ și parcuri științifice.

Ați realizat o serie de parteneriate cu universități din Transilvania, din Banat. Să ne așteptăm, de acum înainte, la absolvenți mai racordați la piața muncii?

UNPR a realizat acorduri cu șase instituții din cinci mari centre universitare ale României: Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea București, Universitatea Craiova, Universitatea Gheorghe Asachi din Iași, Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași, tocmai pentru a crea punți de legătură puternice și eficiente între mediul de afaceri și cel universitar, folositoare studenților absolvenți și nu numai. Ne dorim intensificarea activităților prin care studenții să participe la internship-uri organizate de companii. Aceste activități îi vor ajuta pe studenți să se acomodeze cu modul în care vor profesa în companiile private.

Ce șansă are învățământul dual în România, în condițiile crizei de angajați, mai ales în industrie? Cum ar trebui să se desfășoare acesta?

Având parteneri valoroși care promovează utilizarea tehnologiilor avansate, realitatea virtuală și realitatea augmentată în programele învățământului dual, UNPR a dezvoltat proiecte la nivel național propuse atât Ministerului Educației, inspectoratelor școlare județene și administrațiilor locale. Folosind aceste tehnologii avansate, învățământul dual poate fi foarte atractiv pentru tinerii dornici de a învăța o meserie în condiții cu totul și cu totul deosebite.

Ce competențe ar trebui îmbunătățite la salariații din zona Transilvaniei de Nord-Vest, conform proiectului european pe care îl derulați?

Din punctul nostru de vedere, digitalizarea ar trebui să fie primordială, atât pentru companii, cât și pentru angajați. Valoarea fiecărui angajat va spori în mod semnificativ dacă va deveni un prieten apropiat al digitalizării.

Unde pot să își găsească un nou loc de muncă persoanele peste 50 de ani?

Credem cu tărie, că persoanele peste 50 de ani bine pregătite profesional pot să-și găsească locuri de muncă în mai toate domeniile de activitate economice.

Digitalizarea va duce la concedieri sau la crearea de noi locuri de muncă?

În niciun caz digitalizarea nu va duce la concedieri.

Sunteți implicați într-un proiect european privind calitatea apelor. Care sunt râurile / lacurile incluse din Transilvania, de ce fonduri veți dispune și cum se va realiza?

Proiectul internațional în care UNPR este implicat ca partener și care privește calitatea apelor se referă, în etapa aceasta de derulare, la uniformizarea politicilor naționale privind monitorizarea calității apelor. Abia într-o fază următoare se va trece la nominalizarea unor râuri sau lacuri beneficiare ale unei astfel de monitorizări, cu ajutorul unor aparaturi moderne. Dacă acum, în această etapă, fondurile puse la dispoziție sunt de câteva sute de mii de euro de fiecare țară, în etapa finală vom putea vorbi despre fonduri alocate de câteva milioane de euro.

Ați avut o misiune de afaceri în Republica Moldova. Care ar fi cele mai bune oportunități de acolo pentru antreprenorii români?

UNPR a organizat o misiune economică la Chișinău. Momentele importante ale acestei misiuni au fost întâlnirile cu primul ministru al Republicii Moldova, cu ministrul economiei, cu rectorul Universității de Stat și cu conducerea Asociației Primarilor din Republica Moldova. Momentul de vârf al deplasării noastre la Chișinău a fost semnarea acordului de parteneriat cu Asociația Întreprinzătorilor din Republica Moldova. Parteneriatul cu această organizație patronală ne oferă posibilitatea realizării unei plaje relaționale economice deosebite la nivelul Republicii Moldova. România a devenit primul investitor străin din Republica Moldova, dovedind că pentru antreprenorii români există oportunități de afaceri în aproape toate domeniile de activitate economice.

Ce atitudine ar trebui să aibă în pandemie oamenii de afaceri? De prudență, de tăiere masivă de costuri sau, din contră, de una proactivă, chiar la risc?

Una de prudență și de calm, fără excese în ceea ce privește investițiile.

Cum priviți sarabanda creșterii prețurilor la energie și materii prime? Care va fi efectul asupra afacerilor, dar și a consumatorului de rând?

Cu siguranță, creșterea prețurilor la energie și materii prime va avea un efect negativ, atât asupra companiilor, cât și asupra consumatorului.

 

A înființat prima firmă din Bihor

Președintele UNPR este de loc din orașul maramureșean Târgu-Lăpuș, însă ulterior s-a mutat în Oradea, cu familia, tatăl său fiind numit vicarul Episcopiei. A absolvit Facultatea de Construcții din Cluj-Napoca, secția inginerie instalații, apoi s-a angajat la Avicola, unde a lucrat ca șef de șantier până la Revoluție. În martie 1990 a pus bazele primei societăți private din Bihor. Este inițiatorul, alături de alți patru oameni de afaceri, a Federației Patronilor Bihor, una dintre primele organizații de profil din țara noastră, cea care a pus bazele UNPR.

Cea dintâi confederație patronală din România

UNPR a fost înființată în 1991, cu scopul de a promova interesele companiilor private din țară. Este o uniune de federații patronale, cu patrimoniu propriu și personalitate juridică. În afara filialelor județene, din UNPR mai fac parte și asociațiile profesionale din diverse domenii de activitate, reprezentând ramuri și subramuri ale economiei naționale. UNPR cuprinde în prezent 1.157 de membri, derulând până acum opt mari proiecte. Organizația are parteneriate cu patronate din Japonia, Germania, Taiwan, Polonia, Ungaria, Slovacia, Moldova. Din 2015, conducerea sa a demarat un turneu național care să cuprindă toate județele, în urma căruia se va face o evaluare exactă a mișcării patronale din România. Principalele principii din platforma sa program sunt unitatea mediului de afaceri, definirea zonei de interes a fiecărei firme, parteneriatul cu instituțiile importante locale și naționale, legăturile între companiile private, extinderea internațională a business-urilor, accelerarea în absorbirea fondurilor UE.

(Din ediția print TB 105)

Total
1
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articolul anterior

Școala gimnazială Dacia din Oradea, reabilitată termic cu fonduri europene

Articolul următor

Antreprenorii clujeni au dat Restart socializărilor

Citește și:
Citeste mai mult

Ce bănci caută românii pe internet

Banca Transilvania (BT), Raiffeisen Bank și ING Bank sunt cele mai vizibile în căutările de servicii bancare ale…
Zi de Zi știri ecoomice:
Total
1
Share