Trenul de mare viteză care să meargă cu 250 km/h de la Oradea la Constanța presupune o investiție de 10-12 miliarde de euro care poate să fie finanțată din fonduri europene, susține directorul de dezvoltare al municipalității clujene, Ovidiu Cîmpeanu.
“Luna aceasta, Comisia Europeană (CE) propune extinderea rețelei TEN-T Core cu o linie de mare viteză pe ruta Oradea – Cluj-Napoca – Sibiu – Brașov – București – Constanța. Mă bucur să văd că se fac pași importanți în realizarea unui proiect major pentru România, care ne va lega rapid de București și de Constanța, dar și de Budapesta și Viena.
Prin aprobarea noii rețele TEN-T la nivel european se va asigura și posibilitatea de a atrage fonduri europene pentru finanțarea acestui proiect extrem de important pentru România. Se pot începe studiul de fezabilitate și proiectul tehnic încă de anul viitor. Până în 2030 am putea circula cu un astfel de tren de mare viteză. Eu aș merge pe varianta unei construcții de la zero, care sa permită viteze de peste 250 km/h”, spune Cîmpeanu.
Ce înseamnă o linie ferată de mare viteză
- Servicii feroviare care funcționează pe linii noi, special concepute, cu o viteză maximă de operare de cel puțin 250 km/h și servicii care funcționează pe linii convenționale cu o viteză maximă de operare de cel puțin 200 km/h
- Amprenta de carbon este mai mică decât în cazul altor tipuri de transport
- Un nivel sporit de siguranță
- Scăderea presiunii asupra rețelelor rutiere congestionate
- Călătorii rapide și confortabile
- Dezvoltarea socio-economică a regiunilor
- Regenerarea zonelor urbane în dificultate din apropierea gărilor
- O durată a călătoriei mai mică decât cu avionul, dacă se ia în considerare durata totală, nu doar timpul petrecut în mijlocul de transport
- Capacitate mai mare decât în cazul altor tipuri de transport
“Trebuie să modernizăm și infrastructura feroviară, care a rămas mult în urmă. Este nevoie, precum în țările avansate, să avem un tren cu care să facem două ore până la București. Căile ferate de mare viteză sunt un mod de transport confortabil, sigur, flexibil și prietenos cu mediul înconjurător. Acestea oferă beneficii socio-economice extrem de importante, în acord cu obiectivele UE în materie de transport și coeziune.
La nivelul UE trebuie stabilit un plan clar de construire a unor linii feroviare de mare viteză și în Europa de Est, care să fie conectate cu cele din vest. Costul unei linii duble de mare viteză pe ruta Oradea – Cluj-Napoca – Brașov – București (600 km), este de 10-12 miliarde de euro. Dacă îl facem pe acesta un proiect de țară, banii pot fi atrași din fonduri europene.
Ce își propune UE
- Până în 2030, lungimea rețelei feroviare de mare viteză existente ar trebui să se tripleze
- Până în 2050, cea mai mare parte a transportului de călători pe distanțe medii să se realizeze pe căile ferate (se urmărește un transfer de la transportul rutier la cel feroviar pentru 50 % dintre transporturile interurbane de călători și de mărfuri)
- Transportul pe căile ferate de mare viteză ar trebui să se dezvolte mai rapid decât transportul aerian pentru călătorii de până la 1.000 km;
- Până în 2050, toate aeroporturile din rețeaua centrală ar trebui să fie conectate la rețeaua de cale ferată, de preferință prin servicii de mare viteză.
Sursa: Curtea de Conturi Europeană
