Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Studiu: “Transportul recreațional în Delta Dunării folosind ambarcațiuni pe hidrogen”  

Finanțat prin programul Horizon 2020.

 

Hidrogenul verde ar putea înlocui poluantul diesel utilizat astăzi în ambarcațiunile folosite pentru transportul turiștilor pe canalele din Delta Dunării. Dragoș Macovei, unul dintre fondatorii start-up-ului Gust of Change, ne-a povestit despre studiul de fezabilitate pe care îl coordonează pentru unul din transportatorii privați din zonă. Proiectul este finanțat prin programul Horizon 2020.

 

Pe Dragoș Macovei l-am întâlnit la Cluj-Napoca, la Conferinta Orașe și Comunități. Viziune 2030, desfășurată la final de mai. În luna iulie ne-am reauzit pe Zoom, el – la București, eu – la Târgu Mureș, pentru că în ultimul an am învățat să comunicăm și astfel, date fiind condițiile pandemice. Am conectat astfel un alt punct de pe harta României, Delta Dunării, unde Dragoș Macovei, prin start-up-ul Gust of Change, înființat cu un an înainte, era implicat în coordonarea unui studiu de fezabilitate, și anume «Transportul recreațional în Delta Dunării folosind ambarcațiuni pe hidrogen».

“Proiectul din Delta Dunării îl derulăm cu un transportator, o firmă privată, al cărei management a fost deschis și căruia i se pare interesantă această idee. Împreună cu echipa firmei am întocmit dosarul de aplicare pentru acest fond, am aplicat, a fost interesant și pentru cei care l-au evaluat de la Comisia Europeană și ne-au acordat finanțarea. După ce facem studiul acesta și ne dăm seama exact unde e piața, ce putem să facem, ne dorim să găsim finanțare pentru un proiect pilot, să aducem o barcă acolo, să vedem dacă putem construi o stație de încărcare”, ne-a povestit Dragoș Macovei.

 

Un transport mai curat pentru Deltă

 

Studiul este finanțat din fonduri europene, programul Horizon 2020, și are ca scop principal analiza situației actuale (cadru legislativ, disponibilitatea hidrogenului verde în zonă, piața ambarcațiunilor pe hidrogen etc.), respectiv estimarea unui orizont de timp în care acest tip de transport ar putea fi implementat în această regiune.

“Sunt două dimensiuni pe care vrem să le abordăm în studiul acesta de fezabilitate. Prima este dimensiunea tehnică și ne dorim să aflăm dacă există bărci astăzi pe hidrogen sau nu există, dacă nu există, în ce fază e tehnologia în momentul de față, în câți ani o vedem aplicabilă, cam ce prețuri sunt și așa mai departe. Apoi este dimensiunea cadrului legislativ, care este o problemă deocamdată, și nu e doar în România vidul acesta legislativ, e cam peste tot în Europa și ne-am izbit de el, pentru că hidrogenul se folosește de mai bine de 100 de ani, dar nu la modul în care se vrea de acum folosit, la scară largă. El se folosea în industrie, se producea într-o rafinărie prin reformarea metanului. Dar pe lângă faptul că nu prea există normative în acest domeniu, nici autoritățile nu sunt pregătite pentru că nu s-au lovit de această problematică”, a punctat Dragoș Macovei principalele obiective urmărite în studiul de fezabilitate.

Pe partea de legislație, lucrează în parteneriat cu o casă de avocatură care face un due-dilligence în ceea ce privește cadrul legislativ din România, pentru a obține răspunsuri la întrebări precum: poți face o stație de încărcare pe hidrogen acolo sau aduci hidrogenul pe barcă din Dobrogea, ce cerințe sunt ca să îl transporți pe apă etc.?

De asemenea, sunt căutate soluții în ceea ce privește partea tehnică.

“Am început să avem ședințe cu furnizori de tehnologie. Majoritatea hidrogenului folosit pentru mobilitate provine din reconversia lui prin pila de combustibil în electricitate, dar există și motoare cu combustie internă, așa cum sunt cele pe benzină, dar care folosesc hidrogenul, avantajul lor e că, dacă e hidrogen verde, nu e poluant și rezultă din nou apă. Un minus însă este faptul că nu este silențios. În Delta Dunării ne-am gândit ca soluția să fie, în primul rând, nepoluantă și, totodată, să fie silențioasă, deci trebuie să mergem ideal spre motoarele cu pile de hidrogen”, explică coordonatorul proiectului.

E important de menționat că, până în acest moment, nu există în lume un producător care să fi livrat o asemenea ambarcațiune, doar o companie italiană a anunțat că va lansa un vas propulsat de un motor cu hidrogen anul viitor. În Deltă însă, coordonatorii studiului s-au gândit să facă refurbishment la bărcile deja existente, pentru că trebuie să introducă și dimensiunea de economie circulară, de reconversie profesională. Considerând că este o oportunitate pentru localnici, și-au propus astfel să îi educe pe cei implicați în transportul recreațional în legătură cu ce înseamnă o barcă pe hidrogen și să îi familiarizeze cu această alternativă de transport care poate fi practicată pe canalele din Delta Dunării.

Totodată, în ceea ce privește stația de încărcare pe hidrogen, pentru a evitată construcția cu fundație, varianta ar fi o stație de încărcare pe hidrogen care să plutească, similară celei pe diesel existente care e pe platformă plutitoare.

Interes pentru hidrogen

 

Fondatorii start-up-ului Gust of Change au un portofoliu personal important, fiind implicați în ultimii cel puțin 5 ani în proiecte industriale, oil&gas și hidrogen în Benelux și alte state din Europa de Vest, Statele Unite ale Americii, Canada.

“Sunt mai avansați într-adevăr față de noi, cu tehnologia și cu strategia de țară și de zonă în ceea ce privește hidrogenul. De exemplu, în Olanda, noi am lucrat la stații de încărcare cu hidrogen dezvoltate pentru cei din Oil&Gas, pentru Shell, BP. Într-o benzinărie existentă, ei își fac câte un modul, câte un dispenser pentru hidrogen, deci ei se pregătesc pentru valul acesta care va urma. Făcând asta am avut contact cu tot ce înseamnă supply-chain-ul, cu toți furnizorii din acest domeniu, de la producătorii de electrolizoare unde se produce hidrogenul verde, cu partea de stocare, partea de transport a hidrogenului și partea finală de distribuție, de dispenser, de stație de încărcare și așa mai departe. Aici e expertiza noastră, faptul că putem integra toți vendorii aceștia într-un pachet complet, integrat. Nu avem neapărat o tehnologie a noastră, ci facem partea de integrare a sistemelor, respectiv partea de construction management, de supervizare a construcției, a execuției lucrărilor”, ne spune Dragoș Macovei.

Venind mai la est, în momentul acesta, inițiativele, proiectele concrete se opresc la granița cu Ungaria, iar România nu apare pe nicio hartă, însă se discută deja de mai bine de un an despre această resursă care poate fi utilizată în energie, transporturi și în industrie, în principal.

“În momentul în care am văzut această atenție acordată hidrogenului și în România, odată cu lansarea de către Comisia Europeană a strategiei hidrogenului la nivel de Uniune Europeană, și că urmează ca fiecare țară să își dezvolte propria strategie de hidrogen, ne-am zis să încercăm să dezvoltăm și în România proiecte. În momentul acesta încă nu am identificat proiecte fizice concrete, există discuții, există planuri. Am început să lucrăm cu diverse autorități publice de exemplu, să identificăm căi de finanțare fie de la Uniunea Europeană, fie planuri naționale și să-i ajutăm să aplice pentru proiecte ce implică hidrogen”, punctează fondatorul Gust of Change.

În afară de proiectul din Delta Dunării, echipa start-up-ului este implicată într-un proiect la Onești care vizează studierea posibilității de utilizare a hidrogenului verde în transportul public și pentru încălzirea Sălii Polivalente din municipiu, într-un proiect de cercetare finanțat prin Horizon Europe, în care lucrează cu Politehnica București și cu Universitatea de Petrol și Gaze de la Ploiești, denumit “Challenge – Rute alternative noi de producere a hidrogenului verde”, și într-o altă inițiativă similară, finanțată tot prin Horizon, pe care o derulează împreună cu Politehnica București, cu Manchester Metropolitan University și cu câțiva parteneri din Bulgaria și care urmărește decarbonarea Dunării, unul dintre scenariile luate în calcul fiind transportul cu vase care utilizează hidrogen.

 

Ligia VORO

Articol publicat în ediția TB 106, noiembrie 2021

Total
29
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

A fost desemnat constructorul platformelor de deșeuri din județul Bihor

Articolul următor

Gelateria artizanală Velocità se extinde prin franciză la Brașov

Citește și:
Citeste mai mult

Ryanair reia zborurile Oradea – Londra

Ryanair va relua zborurile din Oradea spre aeroportul Londra Stansted, începând din 1 februarie. Pe platforma companiei, biletele…
Zi de Zi știri ecoomice:
Total
29
Share