Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Nisipurile bituminoase din Ardeal, soluție la problema autostrăzilor

Reparații cu mixtură stocabilă pe Drumul Național 1F, în Sălaj | Foto; DRDP Cluj

Resursele de nisipuri bituminoase existente în județele Bihor și Prahova pot fi folosite în componența mixturilor asfaltice, rezolvând astfel deficitul acestora în marile lucrări rutiere din România, susțin specialiștii în infrastructură.

Accentul cade pe proiectarea și construirea unor îmbrăcăminţi rutiere durabile, conform Grupului pentru Promovarea Infrastructurii (GPI). “Odată cu apariția automobilului, au început să se creeze îmbrăcăminți rutiere din beton de ciment și din asfalt. Este datoria României să participe la continuarea unei tradiții de cercetare în sectorul de drumuri și poduri, instituită de Anghel Saligny și Elie Radu și la adaptarea permanentă la condițiile economie de piață și a felului în care prețurile la materialele de construcții se modelează conform acestei pieței.

Piața internă de bitum (derivat petrolier cu costul și disponibilitatea dependente de industria petrolieră) care se folosește în structurile și îmbrăcămințile asfaltice are nevoie de o predictibilitate cât mai mare. În perioada comunistă drumarii au recurs la metode inventive pentru suplimentarea de bitum din cauza insuficienței alocării de fonduri.

În prezent, proiectarea și construirea unor îmbrăcăminţi rutiere durabile trebuie să țină cont și de materialele locale existente, iar unde importul unor materiale externe este nerentabil sub aspect financiar, putem avansa soluții de tip straturi de protecție realizate din materiale disponibile la prețuri rentabile. Astfel, putem realiza în timp și economii de astfel de materiale, unele putând fi și reciclate în vederea înlocuirii mixturi asfaltice îmbătrânite”, potrivit GPI.

Acesta a propus mai multe soluții pentru creșterea pieței interne de materiale. „Pe termen lung, dar inițiat cât mai curând, guvernul trebuie să creeze un instrument prin care să dezvolte industria autohtonă a materialelor de construcții, acordând facilități fiscale cu condiția direcționării unei părți din producția acestor entități pe piața internă.

Astfel, se poate obține o predictibilitate a prețurilor și o mai bună stabilitate pe piața națională. Prin acest mecanism crește rezistența în fața crizelor internaționale. Soluția dezvoltării sectorului industrial al materialelor de construcții constă în aceste facilități fiscale care sunt la îndemâna decidenților. Pe termen lung, atât statul cât și antreprenorii câștigă, iar cetățenii nu vor resimți și nu vor deconta creșterile la nivelul întregii economii (creșterea prețului la locuințe, infrastructură, construcții civile)”, potrivit GPI.

Acesta a remarcat că, la nivelul anului 1904, când în România abia se forma piața producției industriale de profil, în Transilvania și Banat existau 18 fabrici de materiale de construcții, iar în Țara Românească și Dobrogea, 13 fabrici. Printre acestea se numărau cele din județele Brașov – ciment, Bihor – sticlă, Arad – țigle, Timiș – cărămidă.

“Perioada comunistă a continuat dezvoltarea internă a acestui sector ceea ce, în mod firesc, era de așteptat. Perioada postdecembristă nu a știut să păstreze și să conserve această moștenire, alegând de multe ori calea privatizării cu orice preț. Sloganul în epoca, în special în timpul guvernării CDR, când s-a produs Marea Privatizare, era să se vândă totul chiar și pe un leu.

O echilibrare a ce trebuia păstrat, ocrotit și modernizat nu a existat. Originile actualei crize a sectorului de construcții vin din acest context. În perioadele istorice menționate statul a jucat un rol important de echilibrare a sectorului de construcții. Astăzi, același stat este pus în fața unei probleme complexe ce nu ne va părăsi prea curând. Din păcate, costul acestei realități va fi decontat de toți românii”, conform GPI.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

La Timișoara poate începe construcția celui mai mare cămin studențesc din România

Articolul următor

Care sunt firmele care fac angajări în județul Bihor la început de an 2022

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share