Grupul pentru Promovarea Infrastructurii (GPI) avertizează că marile proiecte de infrastructură rutieră ale României vor fi dificil de concretizat din fonduri europene nerambursabile (FEN), deoarece guvernul și-a asumat mărirea cofinanțării naționale de la 15 la 60%.
Organizația relevă că pentru precedentul Program Operațional Infrastructură Mare (POIM), contribuția națională era de 15%, restul de 85% provenind din FEN, în timp ce pentru actualul Programul Operațional Transport (POT) 2021-2027 România și-a asumat, pentru Axa 1 rutier – drumuri de mare viteză, o cofinanțare de la bugetul de stat de 60%, conform GPI.
“La programul precedent, contribuția națională era de 15% din valoarea FEN atrase pe axa aferentă drumurilor de mare viteză (drumuri expres, autostrăzi). Contribuție națională de 15% înseamnă că la fiecare 1 miliard de euro atras din FEN, România cofinanțează cu 150 de milioane. Contribuție națională de 60% înseamnă că la 1 miliard de euro atras din FEN, cofinanțează cu 600 de milioane. Așadar, singuri ne-am impus o contribuție mai mare cu 300% pentru aceeași sumă de atras din fonduri europene.
Deși Axa 1 o declarăm prioritatea nr. 1 în documentele strategice, prin impunerea cofinanțării naționale de 60%, facem ca fix proiectele de pe aceasta să fie cele mai greu finanțabile din FEN (care în mod normal erau 85% gratis). De ce să accesăm fonduri de 4,8 miliarde euro, cu o contribuție de 2,8 miliarde, când o puteam face cu doar 720 de milioane? Avem 13 proiecte prevăzute în POT, de 14 miliarde de euro, și o listă de rezervă (6 proiecte), de 2,2 miliarde. Cine să creadă că se vor face mai mult de 2-3 proiecte din cele 19 din lista POT?”, conform GPI.
Sub amenințarea corecțiilor financiare
“La nivelul FEN, în cazul în care se constată de către Autoritatea de Management erori pe procedură de achiziție publică sau discrepanțe între proiectul anexat cererii de finanțare și ce se execută, sunt aplicate corecții financiare de până la 25%. Multe proiecte de până acum au această corecție maximă. Sectiunea 2 a Autostrăzii Sibiu – Pitești, unde avem un singur ofertant, va fi cel mai probabil supusă unei corecții financiare de 25%. O să avem astfel o cofinanțare națională de 85%, pe un proiect foarte costisitor.
Mai sunt și alte proiecte asemănătoare în POT: Autostrada Ploiești – Brașov, cu 2 miliarde euro sau Autostrada 8 Târgu-Mureș – Târgu-Neamț. Ce facem cu aceste două proiecte, dacă se vor aplica aceste corecții financiare de 25%? Avem un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care se justifică prin măsuri imediate, pe termen scurt, pentru revenire și recuperarea din decalajele la implementare ale unor autostrăzi.
Acest PNRR nu are în vedere realizarea de coridoare de autostrăzi, respectiv autostrăzi cu lungimi mari, ce presupun durate mari de execuție. Acest PNRR este un program pe termen scurt, cu limita fixă în 2026. Am mărit contribuția fix pentru cele mai scumpe lucrări de infrastructură, respectiv pentru cele pentru care Comisia Europeană înțelege că statele membre au nevoie de sprijin”.
Autostrăzile Transilvaniei au fost avantajate
“Pentru autostrăzile A1, A3, A7, A8 se vor realiza împrumuturi externe sau se va apela din nou la bugetul de stat, pentru 1,6 miliarde de euro. După ce Transilvania este practic singura provincie istorică în care am beneficiat de autostrăzi până acum, autostrăzi cu cofinanțare de la bugetul de stat de 15%, urmează să facem autostrăzi și în celelalte provincii istorice, dar mai mult pe banii noștri, cu o cofinanțare de 60%.
POT va fi accesibil doar pentru proiecte de infrastructură de lungime și costuri mici, pentru că o cofinanțare de 60% nu poate fi asigurată din bugetul de stat pentru proiectele mari. Ne aflăm pe contrasens de firesc, de normalitate și de spiritul fondurilor nerambursabile, care se acordă statelor membre ale UE.
Nu știm cum un proiect ca Autostrada Sibiu – Pitești, secțiunile 2 și 3, plus Autostrada Comarnic – Brașov vor putea fi cofinanțate cu 60% de către statul roman, din moment ce A7 Ploiești – Pașcani a fost ,,aruncată” în Planul Național de Redresare și Reziliență”, avertizează GPI.
