Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Platformele industriale ale Clujului, locuri de ecoturism și evenimente

Hala de pe platforma Remarul poate deveni centru de târguri și expoziții | Foto: Călin Poenaru

Activele în paragină ale CFR, halele Remarul sau zona industrială Muncii au șansa să devină locuri de promenadă, evenimente ori spații expoziționale. Bienala de Arhitectură Transilvania (BATRA), Someș Delivery, dar mai ales descinderile la fața locului au generat propuneri de dezvoltare durabilă. Transilvania Business a participat la aceste acțiuni de monitorizare.

„Urbanizarea este văzută mai nou ca dărâmarea vechiului și înlocuirea lui cu noul, adică undeva cineva face un bloc în locul unor case mai bătrânești, alteori se strecoară în centrul orașului și viciază imaginea, așa cum se petrece în cazul hotelului-coșciug de pe str. Avram Iancu. Procesul de urbanizare trebuie să aibă în vedere regenerarea urbană, deci dacă orașul este văzut ca un țesut coerent, nu se recomandă amputarea acestuia, ci dezvoltarea prin transformare, nu prin înlocuire”, arată Dan Clinci, project manager al Institutului Român pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu (IRCEM).

Organizația a realizat un tur ghidat prin unele zone acum inerte ale orașului, propuse spre revitalizare. Traseul pornit din Parcul Feroviarilor a mai cuprins Casele Feroviarilor, albia Someșului Mic, liniile 13-14 ale Gării de Scurt Parcurs, Turnul de Apă al CFR, hala Remarul de pe podul către comuna Baciu. Participanții au făcut cunoștință cu zonele cu potențial de regenerare din Cluj-Napoca și au dezbătut felul în care se poate valorifica inventiv acest fond de spațiu.

Pentru Parcul Feroviarilor, specialiștii IRCEM propun despărțirea zonei de plimbare, alergare, lectură, picnic de cea unde se pot organiza evenimente (teatru în aer liber, petreceri sau concerte).

Perimetrul a servit anterior ca târg de vite, parc de plimbare, având ca element de atracție un trenuleț pe linie îngustă, orășelul copiilor, loc pentru reprezentații de circ. „Administrarea aparținea Regionalei CFR care s-a divizat în mai multe entități. Omul de afaceri Arpad Paszkany, pe atunci proprietar al clubului CFR Cluj, a avut tendința să taie pomii și să facă blocuri, dar societatea civilă a reacționat prompt, oamenii s-au legat de copaci și s-a oprit acea transformare a zonei, urmând să intre într-o negociere între Regională și primărie, finalizată în 2016, când a trecut în administrarea municipalității, devenind subiect de temă pentru un concurs de arhitectură. Soluția câștigătoare propune un râu și vegetație diversă, cu un parc care să poată găzdui evenimente”, a relatat Clinci. Municipalitatea urmează să atragă pentru proiect fonduri de 7 milioane de euro.

Un latifundiar numit CFR

„CFR s-a pomenit cu diferite proprietăți în patrimoniu. În cartierul Gruia mai toate străzile poartă nume specifice – Conductorilor, Mecanicilor, Mașiniștilor, Locomotivei – pentru că era un întreg teritoriu destinat lucrătorilor din domeniu, iar lângă Parcul Feroviarilor a rămas în picioare o bijuterie, un grup de case ale ceferiștilor. Sunt șase-opt locuințe-tip în care li se dădea lucrătorilor de la CFR posibilitatea de a locui. Deși acum sunt parazitate de tot felul de construcții, păstrează o bucată din istoria CFR. Monumentele nu trebuie să fie întotdeauna frumoase, ci încărcate istoric sau să spună o poveste”, crede arhitectul.

Someșul Mic, care străbate Clujul, este un râu năbădăios, care crea mlaștină în jurul lui, își schimba mereu albia, de aceea preocupările majore ale locuitorilor au fost să încerce să îl restrângă într-o formă, prin îndiguiri: o comoară a orașului căreia i-au întors spatele, remarcă urbaniștii. Cetatea orașului a fost dezvoltată la distanță de râu, clujenii aducându-și apa în locuințe prin intermediul Canalului Morii. Specialiștii în dezvoltare durabilă susțin că privilegiul de a avea un râu cu peisajul din jur este un lucru prea puțin utilizat.

„Concursul de amenajare a Someșului a fost câștigat de o echipă spaniolă care a mers pe ideea de a păstra cât mai mult din aerul sălbatic al râului, de a menține ecosistemul natural. În loc să tai copacii și să pui bambuși perfecți, să te bucuri că ai un astfel de peisaj. În proiect se încurajează inclusiv păstrarea buruienilor, arbuștilor, sălciilor, a trestiilor. Primul pas va fi amenajarea Parcului Armătura, un alt loc destul de necunoscut, acum în curs de transformare”, spune Clinci.

Mamuții industriei Clujului au căzut pe capete

O variantă este o zonă de promenadă la vechiul baraj de lângă Parcul Armătura. Traseul străbătut de „expediția” IRCEM este considerat drept un brâu al Clujului din zona periferică sudică a orașului care se poate transforma, cu imaginație, în gazda unor evenimente. În cadrul Nopții Cercetătorilor a fost pus în mișcare un concurs de regenerare urbană în care a demarat un exercițiu de căutare în diferite localități de amplasamente pe care tinerii le văd populate astfel.

„În zonă aveai combinatele Electrometal, Tehnofrig, iar industrializarea a mers până la crearea Combinatului de Utilaj Greu, un mamut cu 10.000 de salariați. Aceste fabrici au rămas ruine în epoca postindustrială, visul proprietarilor fiind de a vinde terenurile și de a transforma clădirile în blocuri. Noi nu vrem ca toate căsuțele istorice să fie rase de pe fața pământului, ci ca aceste structuri să fie integrate, așa cum s-a făcut în Bazinul Ruhr, din Germania”, subliniază Clinci.

Specialiștii de la IRCEM sugerează transformarea unei clădiri părăginite din zona feroviară în club pentru tineri, iar pe liniile 13 și 14, folosite înainte de Revoluție pentru încărcarea mașinilor transportate pe litoral, nefolosite pentru rularea trenurilor, se pot amenaja în vagoane vechi și remodelate restaurante, baruri, cu folosirea platoului pentru festivaluri. Utilizarea temporară, unul dintre secretele regenerării urbane, crește atractivitatea locului pentru public și mediul privat. În schimb, transformarea în centru cultural a Gării Mici nu este de actualitate, deoarece a devenit între timp supermarket. „În Île de Nantes (Franța) voiau să facă un șantier naval, dar au abandonat ideea și au creat un elefant uriaș care umblă și stropește copiii și care adună un public imens. De aceea, este nevoie de un un lucru care să atragă: alimentație publică, pomi, șezlonguri, muzică”.

Remarul, hală de târguri a orașului

Turnul de alimentare cu apă a gării e un alt obiectiv degradat, platoul servind doar ca parcare pentru mașinile poliției din clădirea învecinată. Se poate urca pe o scară în spirală, până într-un anumit loc, iar CFR îl închiriază cu 500 lei/lună. Acesta poate deveni punct de belvedere al orașului, cu ascensor exterior, iar aici pot fi organizate vernisaje de artă. Peste podul de la gară se află un alt obiectiv, dar în proprietate privată, care suscită interesul specialiștilor în dezvoltare durabilă.

Traseu IRCEM

„Combinatul Remarul e un monstru pe 17 ha care se întinde până la parcul industrial Tetarom, o parte din oraș care ar putea să primească funcțiuni majore. Hala este o bijuterie spectaculoasă structural, dar care zace nefolosită și pe care proprietarul ar vrea să o transforme în blocuri. Un administrator de acolo propunea să se pună în ea balast. Se pot amenaja birouri pentru 300 de oameni, închiriate de companii, dar tot închisă publicului ar fi. Ideal este ca primăria să pună la bătaie 4 milioane de euro, să o cumpere pentru a o transforma în hala de târguri a orașului, să se facă expoziții agroalimentare, ca la Nantes. Ideea este să recuperezi o parte din patrimoniul industrial”, consideră Clinci.

Comorile din spatele halelor ruginite

O altă porțiune a zonei industriale conectate la râu a făcut obiectul unei analize la fața locului, coordonată, în cadrul Festivalului Someș Delivery, de cercetătorul Tibor Hartel. Organizația a înființat Consiliul Apei, structură din care fac parte administrații și instituții responsabile de administrarea și utilizarea râului, care promovează ecoturismul pe Someș, în sensul creării unui culoar verde-albastru, un coridor velo și pietonal, cu multe spații verzi.

Biologii au identificat pe culoarul râului care coexistă cu platforma industrială 100 dintre cele 600 de specii de păsări care viețuiesc în România: pescăruș albastru, pițigoi, gaiță etc., dar au apărut și lebede negre sau gâște canadiene. Fenomenele petrecute aici sunt interesante pentru specialiști. „Șerpii de apă sunt omorâți de oameni, ca și cei de casă care își găsesc refugiu în pivnițe, de aceea trebuie să înființăm în curțile locuințelor bălți, cu finanțare europeană, unde să se refugieze șerpii, broaștele. Bibanul soare este o specie invazivă, care rade tot în jur. A reapărut și castorul, un animal de conflict, care provoacă daune, face baraje a cărui situație trebuie guvernată cu atenție. Fazanul a decimat viperele, iar gaița mănâncă alți pui de pasăre, dar este un facilitator extraordinar, poate planta până la 7.000 de stejari în fiecare toamnă: cară ghinda și o îngroapă. Salcâmul seacă solul, produce deșerturi sub pământ, iar iulișca este o plantă invazivă care se înmulțește rapid și distruge totul în jur, fiind restricționată în alte țări, rezumă biologul clujean. Acesta atrage atenția că ecluzele de pe barajul instalat pe râu blochează circulația peștilor.

„Din păcate, profilul dezvoltării în Cluj este omul cu jeep care nu se poate mișca fără mașină 2 m, mămicile cu copii, bătrânii sunt defavorizați, percep cel mai bine poluarea. În Anglia, dacă ai acces la o păsare care îți cântă afară, la geam, crește prețul locuinței – sunt studii în care majoritatea oamenilor apreciază locuințele cu natură în jur. Sfera academică trebuie să aibă grijă ca tot ce este pe culoarul Someșului să fie cartat, iar societatea să fie conștientă de importantă râului pentru oraș, dar și să semnaleze elementele de perturbare a acestuia. Oamenii să fie întrebați de deciziile care se iau și să știe ce se întâmplă cu Someșul”, spune specialistul clujean.

Dezvoltarea durabilă, prezentată la BATRA

Orașele și teritoriile circulare reprezintă una dintre temele principale dezbătute la BATRA. Specialiștii în economie durabilă au atras atenția că atingerea țintei de zero deșeuri, propusă în UE, presupune prezența produselor sustenabile, reutilizarea materialelor, cogenerarea energiei. Construcțiile sunt responsabile de producerea a 35% din deșeurile generate la nivel global, deci e nevoie de materiale nepoluante, iar europarlamentarii propun să se mărească durata de viață a clădirilor, prin cerințe minime de eficiență energetică și de utilizare eficientă a resurselor. Bienala a cuprins prezentări de economie circulară și cărți de urbanism, sesiuni de consultanță gratuită, workshopuri de vizualizare arhitecturală, tururi ghidate, tehnici de oratorie și comunicare pentru arhitecți.

(Publicat în ediția print TB 106)

Total
12
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articolul anterior

Autobuz între Gara Brașov și Poiana Brașov: „În felul acesta turiștii scapă de aglomerația de pe Valea Prahovei”

Articolul următor

Ștefan Vuza despre evenimentele din Kazahstan în contextul ofertării pentru Rompetrol: "O furtună perfectă"

Citește și:
Zi de Zi știri ecoomice:
Total
12
Share