Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Cinema Omnia a scăpat de demolare. Va fi reabilitat

Municipalitatea bistrițeană a preluat de la RomâniaFilm sala de spectacole Bulevard – vechiul cinematograf Omnia – 23 August.

Clădirea de pe Bd. Republicii, aflată de decenii într-o stare avansată de degradare, va fi supusă unei expertize, pentru a putea fi reabilitată sau reconstruită din temelii, primind apoi ca destinație găzduirea unor activități culturale (reprezentații teatrale, proiecții cinematografice, concerte, teatru de păpuși).

“Vom anunța fiecare pas important al acestui demers administrativ, menit să salveze un edificiu ce încă păstrează un stil arhitectonic aparte pentru Bistrița de la începutul secolului trecut”, a precizat primarul Ioan Turc.

Inițial, administrația locală a propus dărâmarea clădirii construite în stil Art Nouveau și amplasarea în locul acesteia a unei parcări, însă decizia a întâmpinat opoziție din partea societății civile.

Manifest dur al societății civile

“În ultimii ani, multă lume a admirat centrul Oradei, orașul Art Nouveau / Secession a cărui restaurare cu fonduri europene a adus orașului un prestigiu nesperat acum câțiva ani și l-a propulsat pe primarul Ilie Bolojan de la primăria unui oraș ”de provincie”, cam cenușiu până atunci, în categoria oamenilor politici de talie națională.

La fel, Clujul nu ar fi Cluj fără, spre exemplu, clădirea în stil Secession Uranus, de pe Strada Horea. Vilele construite haotic, fără trotuare și ”învelite” în PVC sau polistiren ori clădirile de birou standard, care pot fi văzute din Jakarta până în Los Angeles, nu sunt cele care fac Oradea, Clujul sau Sibiul plăcute ochiului și aducătoare de stare de bine, ci arhitectura veche, atent restaurată și protejată de intervențiile distructive “no name” care se ridica atât de nesustenabil în jurul nostru.

Bistrița este un oraș în care centrul istoric este predominant medieval, renascentist și neoclasic, însă are și cateva cladiri Secession remarcabile. Una este cea de pe Bd. Independenţei nr. 24, în stare relativ bună și care urmează să fie restaurată, cu bun gust, în vederea amenajării Casei Colecţiilor şi a Documentelor de Patrimoniu.

Cealaltă clădire – fostul Cinema “23 August” (original “Omnia”) de pe umbrosul Bd. Republicii – este mai puțin norocoasă. Construcția a fost uitată, timp de 30 de ani, în mâinile unei instituții bucureștene (RomâniaFilm) care tinde să abandoneze tot ce mai are prin “provincie”, lăsând de izbeliște adevărate comori.

Printre acestea, fostul cinema “Omnia”, unul dintre puținele monumente Secession care nu sunt locuințe de prestigiu (cum este cazul la Oradea), ci imobile utilitar comerciale, destinația sa fiind, încă de la început, de cinema sau “teatru electric” cum se spunea în 1913, pentru că, da!, era o clădire care impresiona atât de mult încât bistrițenii epocii au pus-o pe o carte poștală în toate limbile dominante ale Transilvaniei habsburgice. Era, pentru ei, semnul modernității orașului, dovadă că arhitectura cea mai interesantă din Viena a ajuns până în această parte, oarecum ”somnolentă”, a Ardealului.

Restaurată și funcționalizată așa cum se cuvine (de la centru cultural, la birouri pentru un sector IT ahtiat după aceste spații de patrimoniu în “conversie”), “teatrul electric” ar deveni rapid unul dintre reperele Bistriței, marcând cu distincție Bd. Republicii, alături de Colegiul Național ”Liviu Rebreanu” – în curs de restaurare. Dată fiind valoarea de nișă a imobilului (clădire Secession utilitară), în urma preluării proprietății de către Primărie, restaurarea sa ar fi eligibilă pentru restaurări, cu fonduri europene, fonduri cu care care municipiul Bistrița a avut succes în ultimii ani (Colegiul Național ”Liviu Rebreanu” și Biserica Evanghelică).

În aceste condiții ar fi o tragedie ca Bistrița să trăiască demolarea acestui imobil pentru a face loc unei parcări supraetajate, conform ultimelor declarații de presă. Dincolo de amputarea patrimonială propriu-zisă, care ar deschide o rană în patrimoniul construit, cum ne-ar ar suna în urechi o astfel de știre: “La Bistrița, o clădire Art Nouveau este demolată pentru a face loc unei parcări metalice supraetajate”.

Nu mai vorbim de semnalul transmis ”rechinilor” imobiliari, prin care centrul istoric este liber proiectelor de tip “demolează și fă un bloc” și care vor pune o șapă de beton peste puținele părți valoroase din punct de vedere arhitectural ale urbei noastre.

Fostul cinema este o clădire relativ mică față de nevoile de parcare (sute de locuri de parcare dispar din zonă). Distrugerea clădirii și mutilarea acelei părți a centrului istoric ar face loc, în cel mai bun caz, doar câtorva zeci de locuri de parcare – o picătură în mare, deci – și, în plus ar crea un blocaj imens în zona mediană a bulevardului.

Afirmațiile conform cărora fostul cinema e o “ruină” și e “mâncat de igrasie” nu se susțin. Orice poate fi restaurat în ziua de azi, cu atât mai mult o clădire cu acoperișul intact, care stă bine ”în picioare” și a cărei restaurare, la exterior, nu ar fi foarte costisitoare. În Transilvania au fost salvate clădiri în stare de precolaps sau colapsate chiar. Sigur, la interior este mai mult de lucru dar  tocmai aspectul delabrat al acestor interioare le face pretabile la funcționalizări extrem de interesante.

În Cluj, pe modelul hub-urilor tech din Boston și Londra, cele mai prestigioase firme de IT s-au instalat în aceste “ruine” care, restaurate cu gust, se închiriază la prețuri mai mari decât turnurile de sticlă, unde confortul termic și impresia estetică sunt mult mai modeste. Dacă ar fi să ne luăm după spusele “cade tencuiala și e igrasie, deci demolăm”, la cum arăta Italia în anii ’50, nu ar fi trebuit să rămână piatră pe piatră, iar orașe ca San Gimignano ar fi arătat azi ca zona blocurilor din Năsăud.

Noua administrație a orașului poate negocia mai bine tensiunea dintre dorința proprie, asumată, de a face centrul vechi al Bistriței să arate precum cel al Oradei, acum, și presiunea alegătorilor de a avea cel puțin același număr de locuri de parcare ca înainte.

Achiziționând clădirea și restaurând-o, edilii îi pot da o funcțiune practică, care, în timp, să aducă venituri frumoase Primăriei, în spiritul liberal asumat de administrație. Cu siguranță, parcarea supraetajată nu le va aduce aceleași beneficii și, văzând ce se întâmplă în Europa, afirmăm că nu vor trece mulți ani până ce parcarea va fi, la rândul, ei demolată ca o plagă pe trupul orașului”, se preciza în scrisoarea deschisă.

Total
1
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articolul anterior

18.000 de locuințe noi și complex educațional în cartierul Borhanci

Articolul următor

Patru destinații Blue Air de la Cluj, amânate pe vară

Citește și:
Zi de Zi știri ecoomice:
Total
1
Share