La numai 25 de ani, antreprenorul clujean a pus deja bazele unuia dintre marile festivaluri ale sporturilor din lume, cu până la 400.000 de participanți așteptați în 2022. Anul trecut a devenit cel mai tânăr manager al unui turneu WTA. În paralel, coordonează clubul sportiv Winners, cu 14 terenuri, și se implică în proiectul primului Radisson Blu din Cluj. Hotelul de 5* va fi introdus, în curând, în circuitul Sports Festival – Transylvania Open.
Ați trecut foarte repede de la sport la business, la o vârstă fragedă.
Am renunțat la tenis la 18 ani; era un turneu ATP la București, la care am ajuns pe tabloul principal. Începeam să am probleme cu genunchiul, jucasem 2-3 ani cu tendinită, deci am luat o pauză de 4-5 luni. Am folosit “oportunitatea” să învăț cât nu am făcut-o în toți anii, eu fiind plecat de acasă 10 luni pe an. Eram la Transylvania College, pe un modul britanic, dar am ales să dau bacalaureatul pe sistem românesc, deoarece nu mă vedeam să studiez “afară”. M-am pregătit pentru bacalaureat în numai trei luni. Și l-am luat.
În acea perioadă eram suprasaturat: m-am despărțit și de antrenor și am decis să renunț la tenis. A fost o decizie asumată: le-am transmis alor mei că nu mai are rost să investim până nu simt eu că pot să dau 100%. Inițial nu credeam că mă voi retrage de tot. Eu am început tenisul foarte devreme, deja călătoream la turnee pe afară. Asta am făcut de la 10 la 18 ani. Este o viață complicată. Sunt multe sacrificii pe care trebuie să le faci. Să mergi din avion în avion, să nu ai viață socială. Să fii în fiecare săptămână în altă țară nu e ceva pentru toată lumea.
Și cum ați intrat în lumea afacerilor?
După ce am renunțat la tenis, am avut un an de tranziție. Nu știam încotro mă îndrept, ce vreau să fac în viață. E o dilemă pe care o au mulți tineri, mai ales când termină facultatea. A venit o oportunitate de la asociații mei, Horațiu Pitea, Mirel Alexa și Ștefana Giurgiu, de a realiza un proiect de sport, un festival mare. Urma să îi ajut cu un input pe partea de tenis. Pentru că m-am regăsit în acest proiect, le-am propus să intru ca asociat și cofondator deopotrivă.
Ideea a fost a lui Pitea care și-a dat seama că mulți părinți nu știu să își îndrepte copiii spre sportul care li se potrivește cel mai mult. Sportul costă mulți bani, părinții îi trimit la fotbal, baschet, handbal. Am decis să aducem toate sporturile acestea în fața oamenilor, pe gratis, iar în 3-4 zile de festival să îndrumăm copiii într-o direcție. Ca să avem un eveniment care să atragă trebuia să aducem vedete. Am făcut meciul Generația de Aur – Barcelona Legends. În fiecare an ne legăm de alți vectori de imagine ca să atragem interesul asupra evenimentului.
Untold al Sportului
Înainte de Cluj 2015 – Capitala Europeană a Tineretului se spunea că aici nu se poate face un festival care să umple stadionul, polivalenta. Ci doar la București.
Iată că acum e invers, iar Clujul depinde foarte mult de industria de evenimente. S-a creat un univers, o comunitate de organizatori. Multe dintre evenimentele mari folosesc aceiași oameni. TIFF a dat tonul, au urmat Electric Castle, Untold. Sunt piloni pentru toate evenimentele care au urmat. Noi am venit din spate și am zis: avem festivaluri de film, de muzică, hai să facem unul de sport! Astăzi noi avem singurul eveniment din lume de genul acesta, care grupează 40 de sporturi, un mixt de sport, muzică, divertisment, food, meciuri demonstrative, evenimente. Un fel de Untold al Sportului.
V-ați inspirat de la vreun model din străinătate?
Noi am încercat să luăm câte ceva din fiecare festival, dar nu am avut după cine în sectorul sportiv. Totul a fost făcut după capul nostru. Am avut discuții cu cei de la TIFF, Untold, Electric, să vedem cum ne putem ajuta între noi. Înainte fiecare era pe cont propriu, însă pandemia ne-a apropiat. Toată lumea s-a pus la aceeași masă (atunci toți eram egali, adică zero, pentru că nu mai conta nimeni) – ca să decidem cum să trecem peste acest moment. Pandemia a unit industria de evenimente.
Am creat împreună Asociația Română a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale. Ca să presăm guvernul să vină cu măsuri clare, nu neapărat cu bani, ci cu predictibilitate. Organizatorii nu au cerut bani ca să iasă pe profit, ci să supraviețuiască, să își poată plăti angajații. Cel mai mult am solicitat predictibilitate. Aveam și experiența cu turneul WTA, pentru care am cerut – dacă tot nu ne ajută – măcar să nu ne încurce. Industria de evenimente nu are nicio șansă fără predictibilitate. Asta ne face să livrăm ceea ce promitem.
Organizatori de mari turnee, ajunși în incapacitate de plată
Marile festivaluri au fost, până la urmă, cele mai lovite în pandemie.
Brandul Sports Festival a fost afectat 100%. În doi ani nu am mai reușit să îl organizăm. În octombrie 2020 dezbăteam ce să facem ca să nu depindem de un eveniment cu zeci de mii de oameni care să vină în aceeași locație. Riscam să nu îl putem face deloc. Am avut atunci ideea cu turneele WTA. Nu prea ne dădeam șanse pentru că, de la Ion Țiriac, acum patru ani, nu mai organizase nimeni așa ceva. Și atunci numai în capitală. Am profitat și de faptul că mulți dintre organizatorii de turnee s-au retras. Unii erau în incapacitate de plată.
Biletele le consideram ca pe un bonus – chiar dacă nu aveam spectatori, trebuia să ne putem autosusține. Am avut spectatori, vara trecută, la Winners Open, nu am avut la Transylvania Open, dar ultimul va fi un eveniment sustenabil, oficial, în calendar. Jucătoarele importante vin, nu trebuie ca în fiecare an să dai “refresh” la ce vedete, ce echipe să mai aduc, ce meciuri demonstrative să mai fac? Totul este clar: puncte, bani, jucătoare. Dacă nu e Kontaveit, vor fi Muguruza, Halep sau Cîrstea. Este un eveniment pe care vrem să îl ținem mulți ani în Cluj.
Costurile Transylvania Open cresc cu 30%
Acum este un turneu WTA 250 (numărul de puncte pentru câștigător, n. red.). Va rămâne la același nivel?
Este greu să ajungi la un nivel superior. Financiar nu poți să îl duci la WTA 1.000, chiar cele WTA 500 sunt un circuit închis. Au board separat, contracte de turneu pe foarte mulți ani. Unul dintre organizatori ar trebui să renunțe pentru ca tu să ajungi să îl faci. Dacă există 10 asemenea turnee, nu vor accepta să apară al 11-lea. Atunci drepturile TV se vor împărți la mai multe. Probabil că la Moscova nu va ține în acest an, dar în rest sunt turnee a căror licență costă câteva milioane de euro. În România nu duce piața atât. Ar însemna să ne asumăm niște minusuri colosale.
Noi am compensat cumva, creând publicului o experiență de WTA 500 pentru un WTA 250. Am plasat turneul într-o perioadă foarte bună, toamna, am avut jucătoare de valoare: Halep, Răducanu, Kontaveit, trebuiau să ajungă Muguruza, Swiatek. Încă nu i-am decis exact data exactă în 2022, deoarece sunt turnee incerte în China, Japonia, Austria. Avem o poziție bună: suntem stabili, alții au probleme. Iar toate aceste jucătoare pot să se îndrepte, în toamnă, către România. Faptul că le vom avea pe Halep, Răducanu e un plus. Emma este o prezență deosebită pentru publicul din România care practic a „adoptat-o”. E legată de țara noastră, vorbește foarte bine românește, dar e mai timidă.
Pe ce buget veți conta la Transylvania Open?
În jur de 1 milion de euro, costurile nu au cum să fie mai mici. Anul trecut WTA ne-a acordat condiții mai avantajoase, cu pandemia; acum nu le vom mai avea. Costurile vor urca, se adaugă inflația. Cheltuielile operaționale le văd la 20-30% peste 2021: catering, materiale (avem multă logistică), terenuri (dependente de lemn – cu prețuri în creștere). Trebuie să ne adaptăm, nu avem ce face.
Oradea vine pe turnantă, Bucureștiul mai așteaptă
Sunt suficiente infrastructura sportivă a Clujului, implicarea autorităților?
Clujul este cel mai bun oraș din România la acest capitol. Există deschidere din partea primăriei, chiar dacă noi evităm să luăm bani publici. Am beneficiat de asemenea fonduri doar marginal, la o ediție de Sports Festival. Ambele turnee de WTA au fost 100% din fonduri private. Nici anul acesta nu vom lua bani publici. Autoritățile sunt însă deschise, de la promovarea în oraș la lobby. Cea mai mare implicare este că au creat stadion, polivalentă, parc, promenadă în același loc. Vom avea și un hotel de top în acest perimetru, lucru care ne va ajuta.
Ideal ar fi să existe această infrastructură și în alte orașe. Oradea vine din spate, am vrea și Bucureștiul, o piață foarte mare. Sports Festival poate fi replicat, fie într-un sistem de franciză, fie dus de noi în alte părți, ca să nu se piardă din calitate. Craiova, cu care am cochetat, are un stadion extraordinar, ca în Italia și Spania, cu loje, dar o sală de doar 3.000 de locuri, duce lipsă de locuri de cazare. Bucureștiul are o mare problemă: Sala Polivalentă nu este aptă de așa ceva, iar la Arena Națională nu ai hoteluri și nici nu poți să creezi o atmosferă ca la Untold.
Radisson Blu ca hotel de familie
Vă ocupați și de concretizarea primului Radisson Blu din Cluj, care va înlocui vechiul Hotel Sport. Îl veți orienta spre evenimente sportive sau de business?
Acesta trebuia să fie deschis mai repede, dar cu pandemia, am preferam să scădem puțin ritmul de construire, ca să se limpezească între timp situația. Vom face deschiderea în curând. Plănuim ca acolo să fie cazați toți marii sportivi pe care i-am invitat, fiind meciurile de retragere a lui Adrian Mutu, Horia Tecău. Am ales brandul cu cea mai mare expansiune din lume, Radisson Blu, va fi un hotel premium, de 5*. Peste acestea sunt doar Radisson Collection, de lux, doar câteva în lume, de 6-700 euro/noapte, care nu se pretează la piața din România.
Hotelul de la Cluj va fi chiar peste standardele Radisson Blu. Va avea 149 de camere, săli de evenimente, două restaurante. Noi, ca familie, am încercat (chiar dacă este un hotel de brand, cu standarde riguroase) să ieșim din tipare. Să îi dăm o latură familială, să ne punem amprenta, cu pasiunile noastre. Vom avea un Sports Lounge, în care seara, după o zi lungă, poți să stai pe canapea și să te uiți pe plasme la meciuri. Pe pereți vom avea decoruri cu obiecte pe care le-am colecționat eu: rachete sau tricouri de-ale lui Năstase, Halep, Hagi.
Vom profita de locație și pe partea de cazare, și pe cea de evenimente. Avem deja multe solicitări pentru vară, dar și pentru toamnă. Ar fi excelent să promoveze și “U” Cluj, iar în weekend să fie meciuri de Liga 1 pe Cluj Arena. Toată zona se va schimba substanțial. Bine ar fi să fie modernizat și Ștrandul Municipal, din vecinătate. Acum impactează negativ zona și este păcat să ai ruină în mijlocul orașului. Însă acolo este un alt proprietar, nu avem ce face.
Academiile de tenis, “fabrici de făcut bani”
Ar trebui Clujul să aibă o academie de tenis de genul celei anunțate de Ion Țiriac în capitală, de 150 de milioane de euro, cu zeci de terenuri, sală polivalentă?
Nu știu dacă piața din România duce toate acestea. A fost acel proiect al lui Ion Țiriac pe care, până la urmă, îl va face la București, Academia Țiriac – Năstase. Acolo vrea și un turneu ATP. În România ar ajunge 1-2-3 centre unde să vină juniorii valoroși. Nu e ușor să aduci un copil la București. Trebuie să-și permită financiar, să se mute, să meargă la școală. Din păcate, pool-ul acesta de copii care vor să facă performanță e tot mai mic. Nu mai avem multe turnee în România. Pe când jucam eu, erau turnee Futures de 10.000 de dolari, tot meritul lui Țiriac. Timp de 3-4 luni erai în țară ca jucător, nu mai dădeai banii pe avioane. Așa s-au născut jucători ca Hănescu, Pavel, Mergea, Tecău.
Toate aceste turnee au dispărut. Nu prea mai avem turnee Futures, Challenger. Federația Română de Tenis ar trebui să facă mai mult. Dacă nu avem baza, degeaba vrem sportivi. Odată cu Halep au început să vină mai mulți copii la tenis, însă conversia spre performanță este mică, mulți se pierd pe drum. Principalul motiv îl reprezintă banii, tenisul fiind scump. În România nu există cultura sponsorizării, ca în Franța, în Germania. Legislația ar trebui modificată. Radu Constantea, președintele lui “U” Cluj, avea idei foarte bune. A încercat să le introducă în legea sponsorizării, dar la nivel de guvern nu s-a întâmplat nimic.
În Franța ai sponsori, firme sau privați, care fac cu tine un contract pe termen lung. Un procent din ceea ce câștigi tu trebuie să le returnezi. Un fel de fond de investiții pentru sportivi. Eu prefer academiei un club bine organizat. Academia are sute de copii, zeci de antrenori. Un antrenor are 20 de copii, dar merge doar cu unul la turneu. Este mai ușor să ai un club cu un antrenor care se ocupă de 2-3 copii, sunt mai ușor de urmărit. O academie gândită cu cap este cea a lui Nadal, am vizitat-o la fața locului. Sunt câteva zeci de copii, care locuiesc acolo, au hotel, sală de fitness, iar antrenorii se ocupă de ei. În rest, academiile de tenis sunt fabrici de făcut bani.
Proiectul Biletul de Sănătate, cu tichete de autobuz în schimbul câtorva genuflexiuni contracronometru, a avut priză la clujeni, dar s-a întrerupt.
A fost o nebunie, devenind viral la nivel mondial. Am avut articole, reportaje în Spania, Rusia, SUA, Japonia. Am încercat să îl replicăm, am fost la multe primării din țară, companii private. Însă a venit pandemia. Vrem să îi aducem îmbunătățiri. Să aibă mai multe exerciții fizice, să acorde mai multe tipuri de beneficii. Să primești o reducere la un magazin sau la anumite servicii. Trebuie să găsim partenerii necesari și potriviți.
De ce fug investitorii de sport
Ați avut doi ani la dispoziție să pregătiți Sports Festival. Cum va fi actuala ediție?
Mizăm spre 80-100.000 de oameni pe zi care tranzitează evenimentul: vin, pleacă, intră la meciuri, ies de la meciuri. Spre deosebire de alte festivaluri este un eveniment deschis, cu excepția meciurilor demonstrative – unde se plătește bilet. E neîngrădit, sporturile sunt gratuite. Un om care vine de joi dimineață până duminică seara la Cluj să aibă ce face. Mănâncă, se uită la un film sportiv, merge la un meci. Cineva care vine de afară să poată face un city break sportiv la Cluj.
Vom păstra specificul de eveniment deschis pentru că noi vrem să aducem oamenii la un loc, nu să îi alungăm. Meciurile demonstrative sunt sursa noastră de venit, în afară de sponsorizări, dar și magnetul. Vrem să îi ținem pe oameni pe toată perioada. Adică să nu vină un VIP din lumea sportului într-o seară și apoi să plece. Se plimbă pe la festival, ține un speech, un masterclass, un training care îmbină partea sportivă cu cea de business. Să fie o oportunitate să te întâlnești cu Mutu în festival, să intri în vorbă cu el.
Mulți acuză lipsa de finanțare în sportul românesc. Avem însă puțini manageri sportivi competenți.
Sportul aduce încă prea puțini bani – aceștia merg spre muzică, divertisment, viața de noapte, pentru că acolo este cererea foarte mare. Este un domeniu mai mult social decât financiar, de aceea mulți investitori fug de sport. Mie mi-ar plăcea să ne urmeze mai mulți exemplul, să intre bani în sport. În România vrem cu toții rezultate, medalii la marile competiții. Nu se poate dacă nu investești “de jos”.
Show cu Del Pierro și Cannavaro
Organizatorii Sports Festival au invitat, anul acesta, mulți foști fotbaliști celebri. Printre cei confirmați se numără Alessandro Del Piero, Fabio Cannavaro sau Gheorghe Hagi. Meciul de retragere a tenismenului Horia Tecău va avea loc vineri, 10 iunie, în BTarena. Pe teren va intra și Simona Halep. Duminică, 12 iunie, Cluj Arena va fi gazda partidei de retragere a lui Adrian Mutu. Acesta va juca împreună cu foști coechipieri și prieteni din România și Italia. Biletele de acces la meciurile demonstrative din Sports Festival au fost puse în vânzare pe site-ul Entertix. Vor avea loc cursuri gratuite de inițiere în 30 de sporturi, demonstrații, competiții de amatori, discuții cu campioni și specialiști din sport.
