Camerele de comerț din România se află în declin, atenționează președintele inerimar al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu (CCIA Sibiu), Octavian Isaila. Acesta atrage atenția asupra modificărilor legislative care au adus aceste instituții în situații dificile, mai ales din punct de vedere financiar. Totodată, Octavian Isaila critică modul în care se alcătuiesc topurile naționale ale firmelor, subliniind că acestea trebuie să fie elaborate în mod gratuit de camere.
Octavian Isaila a organizat o conferință de presă la Sibiu în contextul unei inițiative legislative, înregistrată în Senatul României, prin care se propune modificarea Legii camerelor de comerț din România. Inițiatorul propunerii legislative este senatorul UDMR Antal István-Loránt, care a solicitat adoptarea acesteia în procedură de urgență. Autorul propune ca toate companiile („toți profesioniștii”), inclusiv persoanele fizice autorizate, din România să fie incluse într-un catalog al firmelor, evidenţă întocmită şi actualizată de către Camera Naţională. Totodată, în inițiativa legislativă se menționează despre instituirea obligaţiei acestora de a achita o contribuţie anuală aferentă activităţii de ţinere a evidenţei Catalogului firmelor (respectiv 10 euro pe an pentru PFA, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; 20 de euro/an pentru microîntreprinderi; 50 de euro/an pentru întreprinderile mici; 75 de euro/an pentru înterprinderile mijlocii și 100 de euro/an pentru întreprinderile mari), precum şi a obligaţiei de certificare a administrării propriei activităţi prin obţinerea unui certificat de competenţă.
„Suntem în declin accelerat”
Potrivit lui Isaila, Camerele de Comerț și Industrie Județene au o serie de obligații trasate de către stat prin lege, stipulate în actuala lege și în statutul cadru al Camerelor de Comerț. „Ele reprezintă interesele Comunității de afaceri în raport cu autoritățile române și cu organizații similare din strainătate, sprijină membrii săi în relația economică cu reprezentanțele oficiale ale altor state. În același timp Camerele trebuie “să sprijine autoritățile administrației publice locale și județene și structurile regionale”, „furnizează gratuit la cererea administrației publice locale sau centrale toate informatiile din domeniul de activitate, solicitate în conformitate cu prevederile legale” și multe altele. C.C.I.A. Sibiu are în statut 42 de atribuții și suntem integrați în foarte multe legi suplimentar Legii de organizare”, a explicat președintele interimar al CCIA Sibiu.
Isaila a amintit de ce există percepția publică despre inutilitatea Camerelor de Comerț din țară:
„În anul 2002, Registrul Comerțului, cel care asigura veniturile Camerelor pentru buna desfasurare a activităților, a trecut prin lege în subordinea Ministerului Justiției. Astfel, acum 20 de ani au dispărut veniturile care susțineau activitatea Camerelor județene, așa că suntem în declin accelerat și au dreptate și cei care sustin ca nu se mai face aproape nimic de Camerele de Comerț, dar și noi, că nu mai avem cu ce să facem. Astfel că ne învărtim în jurul cozii și dăm vina unii pe alții în loc sa se oprim, să raționăm, să găsim soluții și să ne organizăm”.
Topurile companiilor trebuie să fie gratuite
Președintele interimar al CCIA Sibiu a criticat modul în care în ultimii ani a fost organizat topul național al firmelor, precum și faptul că o serie de organizații organizează conferințe pentru companii, cu taxă de participare, în timp ce acestea ar trebui să fie organizate de camere în mod gratuit pentru a putea participa orice companie:
„Vedem în ultima perioadă, în urma inițiativei Camerei Naționale, foarte multe reacții din partea diverselor organizații, asociații, fundații si patronate care în loc sa vină cu soluții dat fiind contextul actual, iși protejează propriile interese economice. Unele acționează pe principiul “noi vrem democratie dar nu pentru căței” pentru că organizează conferințe de doua zile cu 500 de Euro pentru mediul de afaceri. Noi dorim ca aceste conferințe sa fie gratuite și pentru orice companie, nu doar pentru cei care iși permit asemenea taxe. Iar sprijinul sa fie real si palpabil, nu doar o sursa de venituri pentru companiile de organizare de evenimente și consultantii membrii ale unor asemenea asociații și fundații. Le adresăm o invitație de colaborare în acest sens și să fim de un real ajutor mediului de afaceri.
Topul national al Companiilor a intrat în ultimii ani în derizoriu cu foarte multe companii care oferă tot felul de diplome pe toate criteriile posibile și imposibile contra unor sume deloc neglijabile și cu un marketing agresiv pentru că nu este reglementat corect”.
„Cât timp eu sunt la șefia Camerei de Comerț Sibiu, Topul firmelor va fi gratuit”, a mai punctat Isaila.
Octavian Isailă, președinte interimar CCIA Sibiu: „La Sibiu avem o bază pe care putem construi”
Potrivit propunerii legislative aflate în Senat, veniturile prognozate în noua lege a Camerelor de Comert sunt destinate în proporție de 80 % Camerelor Județene, pentru o bună organizare și desfăsurare a activităților atribuite prin lege. Octavian Isaila crede că „poate o altă soluție mai bună este ca statul să vireze direct din impozitele pe profit sau cele pe micro contribuțiile către Camerele de Comerț”. „Dar este o soluție. Pentru asta este legea in dezbatere, să poată fi gasită varianta cea mai bună. Noi reprezentăm mediul de afaceri și ultimul lucru pe care ni-l dorim este să vedem alte taxe si impozite impuse mediului de bussines”, a adăugat șeful CCIA Sibiu.
Apel la unitate
Octavian Isaila a vorbit și despre situația economică în ansamblu, menționând crizele actuale și făcând apel la unitate:
„Ținând cont de crizele successive prin care am trecut și trecem în ultima perioadă din punct de vedere sanitar, energetic, militar și economic, de faptul că suntem în inflație, prețurile la unele produse s-au dublat și triplat, transportul containerelor din China a ajuns și la 16.000 de dolari de la 2700-2900 cât era inainte de pandemie, termenele de livrare în porturi la aceste containere au ajuns din cate întelegem pâna la 13 și 16 luni de zile in condițiile supraglomerării porturilor, facem un apel la unitate, rațiune și inteligență a tuturor entităților din domeniu.
Haideti să lăsăm orgoliile și să acționăm cu adevărat în interesul mediului de afaceri românesc și a companiilor din România. Daca nu ne organizăm în termen scurt, personal cred că contextul economic global se va răzbuna. Deja suntem în criză, iar efectele se vor vedea în următoarele luni. Blocajul economic generat și situația militară regională se va razbuna dacă nu se iau masuri urgente, dacă nu reușim să punem în picioare producție care să suplinească problemele de livrare din circuitul economic global. Avem nevoie de o strategie de input în unități productive sau o vor face alții și ratăm incă o șansă imensă”.
Pe 6 mai Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, nu a transmis că se pronunţă asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate. Instituția a mai amintit că în anul 2020 au fost avizate două propuneri legislative cu obiect similar de reglementare. Prima propunere legislativă a fost la fel pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România, transmisă de Secretarul General al Senatului, pentru care s-a depus și o sesizare de neconstituţionalitate la data de 8 septembrie 2020, precum şi o cerere de reexaminare de către preşedintele României, la data de 1 aprilie 2021. La data de 10 noiembrie 2021, propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în urma reexaminării, fiind în prezent înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. Cea de-a doua propunere legislativă viza completarea aceleiași legi, transmisă to de Secretarul General al Senatului; la data de 13 octombrie 2021 a încetat procedura legislativă prin respingerea definitivă a
acesteia de către Camera Deputaţilor.
CCIA Sibiu are 214 membri.
