Numai 5% din toate proiectele de digitalizare finalizate în sectorul public din România sunt folosite în fapt, relevă un studiu al OVES Enterprise.
Compania clujeană de soluții IT a ajuns la concluzia că, în România, un proiect de digitalizare durează, în medie, peste cinci ani, până la finalizarea implementării. Cauzele sunt procedura greoaie, birocrația, lipsa de specialiști pentru analiza proiectelor, durata mare a licitațiilor și a soluționării contestațiilor.
„În această perioadă, proiectul fie nu mai este de interes, fie tehnologia pe care se bazează s-a învechit, fie s-a schimbat Guvernul, iar prioritățile sunt altele decât acum cinci ani. Asta în cazul în care un proiect ajunge să fie finalizat. Lipsa de interes este principalul factor care pune piedică demarării proiectelor de digitalizare în sectorul public.
Am trimis 50 de e-mail-uri către cele mai importante administrații locale din România, în care ne oferim să punem la dispoziția primăriilor, gratuit, servicii de consultanță pentru proiecte de digitalizare. Nu am primit niciun răspuns”, afirmă Mihai Filip, CEO al OVES Enterprise.
Nemții se mișcă mult mai rapid
El susține că sectorul public din Vestul Europei este mult mai digitalizat. Primării, secții de poliție au focus pe zona eliberării de documente. Procedurile sunt simplificate, astfel încât proiectele să fie implementate cât mai rapid.
„În Germania, au o licitație care presupune ca proiectele câștigătoare să fie implementate în maximum un an. Apoi acestea se dezvoltă în continuare. Am fost implicați în dezvoltarea unei aplicații de supraveghere, management și analiză a bolilor infecțioase.
Ea permite țărilor să monitorizeze focarele de infecție, cazurile de urmărire și contactele, să păstreze o imagine de ansamblu asupra cifrelor și statisticilor generale, cu participarea mai multor instituții de sănătate publică (spitale, laboratoare, ofițeri de supraveghere)”.
Studiul realizat de OVES relevă că, în procesul de digitalizare în sectorul public, în România se mizează pe automatizarea proceselor, cu accent pe colectare și analiză de date. “Contractele sunt, de obicei, mari, câștigate de un consorțiu de firme (integratori) care apelează la parteneri tehnologici (subcontractant) pentru development”.
Lucrează mai mult ca subcontractanți
Pe plan local, OVES Enterprise este implicată în proiecte de digitalizare în sectorul public, în regim de companie subcontractată, cu pondere mică în cifra de afaceri a companiei (sub 5%). Unul dintre acestea aparține Agenției de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru Educație şi Cercetare.
Va fi creat un sistem informatic bazat pe platforme tehnologice moderne, cu elemente avansate de tehnică și tehnologice (machine learning, artificial intelligence). Proiectul va îngloba elementele produse în sistemele educaționale existente. Acesta va permite refolosirea lor în produsele educaționale nou create, aplicarea în lecțiile de clasă, studiu individual și asistat, prin mecanismelor de AI.
Un alt proiect la care lucrează echipa OVES, în regim de companie subcontractată, este demarat de Consiliul Concurenței din România (CCR) și vizează crearea unui profil al fiecărei entități juridice din țară. Scopul este de a analiza interacțiunile dintre entitățile juridice din perspectiva licitațiilor.
“Dacă într-o zonă se câștigă mereu toate licitațiile de către o singură companie, aplicația va genera o alertă. Inspectorii CCR vor putea investiga. Profilul companiilor este creat agregând și analizând date din surse publice (documente publice, ziare, site-uri), instituții guvernamentale (ANAF, ONRC). Sunt folosite tehnologii Big Data, Machine Learning.
Clujul emite certificate digitale de urbanism valide
Consiliul Județean (CJ) Cluj susține însă că este singurul din țară care emite certificate de urbanism digitale, valide juridic, nu doar de informare. Platforma dedicată emiterii în format digital a fost activată în 17 mai. Soluția este realizată în parteneriat cu Banca Transilvania.
„Este un proiect pilot, primul de acest fel la nivel național, prin care digitalizăm un domeniu extrem de important din administrația publică: urbanismul. Într-o primă etapă, prin interoperabilitatea bazelor de date ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), cetățenii pot aplica online pentru obținerea unui certificat digital, cu valabilitate juridică.
În a doua etapă, proiectul va fi extins pentru autorizațiile de construire. Solicitantul va obține întreaga documentație în cel mult 30 de zile, nu în trei luni, cât e în acest moment. Ne dorim să revoluționăm interacțiunea dintre administrația publică și cetățean. Clujenii să știe că pot să-și rezolve problema într-un singur loc, cu maximă rapiditate și eficiență”, susține Alin Tișe, președintele CJ Cluj.
Proiect derulat cu fonduri europene
Implementarea, în premieră națională, a acestei soluții digitale de ghișeu unic este parte a proiectului european „Smart Territory” derulat de Consiliul Județean. A fost încheiat un protocol de cooperare cu ANCPI. Printr-un clic, aplicația informatică va interoga, în timp real, baza de date a ANCPI, fără a fi nevoie de alte documente, e-mailuri, deplasări fizice la instituție. CJ își propune ca termenul de emitere să nu depășească 10 zile lucrătoare, față de cele 15 prevăzute acum de lege.
Spre deosebire de alte instituții care emit CU în format digital, prin metoda extragerii brute a datelor existente în planul urbanistic general, CJ Cluj va emite un document valid din punct de vedere juridic, nu doar unul de informare. Acest aspect este legitimat inclusiv prin asumare electronică, solicitanții având posibilitatea să își achiziționeze semnătură digitală direct din aplicație.
