Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Patronatele știu cum iese țara din criză: digitalizare, infrastructură, transport rapid, produse prelucrate

Primenirea infrastructurii, produsele cu valoare adăugată mare, automatizarea fabricilor, mărirea vitezei la transportul feroviar și naval, investițiile în industria petrochimică reprezintă soluțiile de depășire a crizelor actuale, susțin reprezentanții patronatelor, reuniți de forul CLCC.
Patronatul din panificație militează pentru automatizarea masivă a fabricilor | Foto: La Lorraine

Primenirea infrastructurii, produsele cu valoare adăugată mare, automatizarea fabricilor, mărirea vitezei la transportul feroviar și naval, investițiile în industria petrochimică reprezintă soluțiile de depășire a crizelor actuale, susțin reprezentanții patronatelor reuniți de forul CLCC.

“Avem o industrie în creștere în domeniul procesării cerealelor care va redeveni foarte competitivă la export. Mai avem de lucrat pe automatizare, robotizare, digitalizare, care este sub gradul din sectorul tranșării cărnii – unde nivelul este foarte înalt. Sunt, însă, bariere la export: Turcia subvenționează mai mult sau mai puțin mascat exporturile de produse procesate, făina din această țară ajunge să fie mai ieftină în Filipine față de cea produsă de morarii de acolo. În Țările Golfului am avea o piață foarte bună, dar unor state li se impune o taxă, altele ocolesc “bariera” prin produse așa-zis fabricate acolo”, remarcă Viorel Marin, președintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit şi Panificaţie.

“În România mai sunt lucruri de făcut la nivel tehnologic, al lobby-ului politic în țările potențial importatoare și la nivelul UE pentru aceste elemente artificiale de necompetitivitate. Cooperativele noastre nu au cum să își facă peste noapte capacități de producție de câte 20 de milioane de euro, cum vor unele autorități care întocmesc planuri pentru fondurile UE. Cooperativele din Franța au ajuns la acest nivel după 60-70 de ani. Rolul cooperativelor din România trebuie să fie agregarea producției și consolidarea unei livrări comune, iar investițiile să se facă acolo în managementul profesionist și în logistică. Rolul industriei agroalimentare este unul separat”.

Acesta a abordat temele scumpirii pâinii și a prezenței aluatului congelat. “Scumpirea prețului pâinii este nesemnificativă pentru buzunarele românilor, dramatică este cea a prețurilor la energie. Aluatul congelat reprezintă un sector în creștere, acesta este pretabil în zona de consum rapid. Este un produs care trebuie făcut pe loc, dar consumat rapid, altfel devine o problemă, ți se sparge chifla în cap. Este un sector în creștere. La Lorraine este un jucător internațional mare pe piața din România, cu o investiție de 80 milioane euro la Câmpia Turzii, ce aduce valoare adăugată importantă”, a spus oficialul ANAMOB.

“Fără infrastructură nu mai vin giganții auto”

“În industria auto suntem după mai multe crize: pandemia, componentele electronice, logistică – blocarea Canalului Suez (un container din China ajunge după 70 de zile), scumpirea energiei, declanșarea războiului. Această industrie în România deține peste 10% din produsul intern brut al țării, cu afaceri în scădere, totuși, cu 4 miliarde de euro. 420.000 de automobile au fost produse anul trecut în țară, cifră în coborâre.

În 2022 avem o creștere de producție în primele patru luni, dar conflictul de la graniță blochează atât intrarea de componente auto în țară, cât și exportul de componente pe piața din Rusia. Au scăzut și cantitățile disponibile de oțel, plastic, cauciuc, elemente care vin din Rusia și Ucraina, al căror preț s-a mărit astfel exponențial. Penuria de componente electronice se face simțită, ca și creșterea prețurilor la materiale”, a sintetizat Adrian Sandu, secretar general al Asociației Constructorilor de Automobile din România.

“Țara noastră putea să atragă 3-4 mari constructori auto, dar nu avem nici infrastructură rutieră, nici învățământ dual sau destui specialiști în digitalizare, automatizări. Gradul de competitivitate a României nu este unul optim, deși acesta face diferența în alegerea unei țări pentru astfel investiții. Viteza de transport feroviar la noi este extrem de scăzută, ar trebui să avem un șenal navigabil al Dunării tot timpul anului pentru a duce permanent autovehicule spre Vestul Europei, dar și să amenajăm Portul Constanța pentru a transporta pe mare produse în alte țări”, atrage atenția oficialul ACAROM.

Export de produse cu valoare adăugată mare, nu de materie primă

“Industria românească a scăzut în 32 de ani ca pondere în produsul intern brut. Politicienii tot ne spun că vom extrage resurse minerale din țară pe care le vom prelucra, dar asta se întâmplă numai pe hârtie. Asistăm inexorabil la închiderea de capabilități industriale, pe tăcute, IMGB este un exemplu semnificativ. Numărul fabricilor de textile a scăzut constant pentru că nu au reușit să se ralieze realităților de piață”, a sintetizat Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România.

El a dat mai multe teme guvernului. “E nevoie de o industrializare mai mare a resurselor naturale – panificație (să fabricăm macaroane, fidea, mai mult decât pâine), industria auto. Să nu mai exportăm minereu, precum cel de cupru, în loc să facem tablă, sârmă. Ajutoarele de stat sunt încă tributare creării a minimum 100 de locuri de muncă, dar de fapt trebuie domenii cu valoare adăugată ridicată, așa cum e dinamica din alte state europene. În construcții, dincolo de lucrările publice, aflate de fapt în suferință, se manifestă o scădere, însă cele pe rezidențial și logistic sunt în creștere. Dintre servicii sunt o mulțime care se pot dezvolta sau nu în funcție de strategia națională în domeniu”.

Susținere pentru “electrica” de Cluj și tractoarele de Reghin

Secretarul AOAR constată că Ministerul Economiei nu este capabil să genereze o strategie în industria prelucrătoare. “În țările vecine constatăm creșterea capacității de prelucrare a petrolului în produse cu valoare adăugată mare. Polonia, Ungaria dezvoltă mari capacități de producție a bateriilor pentru mașinile electrice. Noi nu valorificăm inovarea în România, ne ferim de tot ceea ce înseamnă cea autohtonă.

Sunt curios dacă efortul privat al firmelor din Cluj ca să producă primul automobil românesc va fi luat în seamă de guvern. Craiova produce locomotive, dar la noi transportul feroviar este la pământ, Aradul este vârf de lance în producția de tramvaie, rame de metrou, la Reghin se produc, după o lungă perioadă de pauză, tractoare agricole, forestiere, dar vedem că tuturor acestor producători autohtoni li se pun piedici.

Contractorii străini fac înțelegeri cu companii românești pentru a-și îndeplini obligațiile contractuale. Noi am tot propus să se realizeze o schemă a utilajelor mari consumatoare de energie electrică din industria românească, urmând ca subvenția să fie compensată din producție. În industria construcțiilor de mașini, mai toate guvernele s-au angajat ca din procentul de 2% de la buget pentru apărare să se ducă și acolo, de fapt nu par interesate să le transforme în realități. Iar Guvernul se miră că nu suntem în stare să livrăm 1.000 de pistoale în țară!”.

1.000 de miliarde de euro pentru a scăpa de gazul rusesc

“În industria noastră avem afaceri anuale de 10 miliarde de euro într-un sector totuși, în scădere la 103.000 de la 83.000 locuri de muncă. Numai OMV Petrom avea odată 100.000 de salariați. Exportăm și produse prelucrate, inclusiv capital uman, avem o forță de muncă înalt calificată”, a rezumat Cătălin Niță, director executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze. “Există o necorelare a politicilor publice cu ce au de făcut investitorii, tocmai de aceea dialogăm cu autoritățile ca deciziile luate să aibă aplicabilitate efectivă. A fost publicată legea offshore; rămâne de văzut dacă va produce și efectele pe care le așteaptă investitorii și consumatorii industriali și casnici, adică să vadă dacă au gaze.

Sunt multe ministere care se ocupă de economie a căror strategie nu este corelată. Dacă nu vom avea un scop comun, această industrie nu va funcționa. Se tot vorbește că ar trebui să investim 1.000 de miliarde de euro în Europa pentru a scăpa de gazul rusesc și să dublăm capacitatea de producție a energiei din panouri fotovoltaice, de mii de megawați, o utopie. Totuși, sunt mulți operatori care au descoperit zăcăminte considerabile și vor să le exploateze, nu doar Romgaz în localitatea Caragele, investiție cât se poate de realizabilă”.

Dezbatere despre viitorul industriei românești

Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) a organizat o discuție despre statusul actual al industriei românești și perspectivele sale. Dezbaterea moderată de Constantin Rudnițchi, director executiv al CLCC, a avut ca invitați figuri marcante ale asociațiilor patronale din țară.

Întâlnirea digitală a fost inițiată de CLCC, for ce reunește 2.000 de companii. Acesta consideră că libertatea economică, a comerţului și a comunicării sunt fundamentale într-o societate democratică. Coaliția susține interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articolul anterior

IRUM Reghin - "U" Cluj, parteneriat încununat cu promovarea în Liga I de fotbal

Articolul următor

SC Summit Agro România, partener al Salonului Vinurilor Millésime Oradea

Citește și:
Zi de Zi știri ecoomice:
Total
0
Share