În condițiile în care fondurile europene, colacul universal de salvare pentru primăriile din Ardeal, se lasă încă așteptate, iar bugetele locale sunt secătuite în așteptarea “marii relaxări”, câștig de cauză au strategiile agresive de atragere a investitorilor privați. Chiar din partea instituțiilor publice.

Modul de dezvoltare a parcurilor industriale din Bihor a reprezentat, de-a lungul anilor, un exemplu de bune practici pentru alte administrații publice locale din România, care a fost prezentat la numeroase conferințe de profil.

Dacă ar fi să amintim doar unul, este de menționat cel desfășurat între 10 – 11 decembrie 2021, când Oradea a fost gazda unui eveniment organizat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest pentru reprezentanții primăriilor care și-au manifestat intenția de a sprijini dezvoltarea de parcuri industriale în regiunea de Nord-Vest. Pe parcursul celor două zile ale evenimentului, reprezentanții Agenției de Dezvoltare Locală Oradea SA (ADLO), entitatea care administrează astăzi parcurile bihorene, au prezentat, printre altele, conceptul de parc industrial și mecanismul de creare/extindere a acestuia, urmată de o vizită de lucru la două dintre Parcurile Industriale din oraș, pentru a întelege modelul de bune practici care poate fi valorificat și replicat în regiune.

De la înființarea în 2008 a ADLO până în prezent, Oradea are patru parcuri industriale funcționale, cu peste 100 de companii, cu investiții de peste 410 milioane de lei și cu aproape 9.000 de locuri de muncă nou create.

La finele anului 2021, ADLO SA deținea șase titluri de parc industrial, patru amplasamente fiind situate în Oradea pe Calea Borșului (136,32 ha) – Eurobusiness Oradea II, strada Uzinelor – Parcul Industrial Eurobusiness Oradea III (17,8 ha), și strada Corneliu Baba – Parcul Industrial Eurobusiness Oradea IV (6,5 ha), respectiv două amplasamente situate în județul Bihor: Parcul Industrial Săcueni (5,03 ha) și Parcul Industrial Tileagd (9,22 ha). De asemenea, se urmărește înființarea unor noi parcuri industriale în Tămășeu, Ștei, Beius, Aleșd și zona Marghita.

„Pentru toate amplasamentele au fost finalizate și aprobate Planurile Urbanistice Zonale. Pentru Parcurile Industriale Eurobusiness Oradea I, II și III sunt finalizate dotările cu utilități publice și căile de acces. Pentru Parcul Industrial Eurobusiness IV a fost finalizat Studiul de Fezabilitate pentru dotarea cu utilități publice în vederea implementării. Caietul de Sarcini privind licitarea lucrărilor de proiectare și execuție s-a predat către Direcția de Management pentru Proiecte cu Finanțare Internațională spre licitație”, precizează Alina Silaghi.

Aceasta a adăugat că valoarea totală a investițiilor atrase în parcurile industriale doar în anul 2021 este de aproape 30 milioane de euro, urmând a se ajunge la un număr total de 9.400 de locuri de muncă până în anul 2024.

Alina Silaghi, directorul general al ADLO, spune că principala facilitate pe care o au antreprenorii din parcurile industriale sunt Planurile Urbanistice Zonale aprobate, care le permite să construiască și să se miște rapid când vor să dezvolte o nouă investiție. Alte facilități sunt cele fiscale în ceea ce privește impozitarea locală, plus distribuția de energie electrică de către ADLO în toate parcurile industriale.

„Am venit cu niște servicii suport pentru susținerea acestor investitori care au decis să investească în Oradea. Ne-am implicat în promovarea învățământului profesional în sistem dual. Avem foarte multe parteneriate împreună cu companiile locale prin care facem proiecte de învățământ integrat. Am dezvoltat o școală internațională la Oradea și muncim în fiecare zi să vedem care sunt necesitățile companiilor locale și cum putem veni cu răspunsuri”, a subliniat directorul general al ADLO.

Exemple de bune practici

În ceea ce privește exemplele de bune practici dezvoltate de ADLO SA, unul dintre ele este înființarea unei creșe și a unei grădinițe în cel mai mare parc industrial, ca urmare a cerințelor companiilor de a avea un astfel de serviciu pentru angajați. Mai există și un proiect privat care va dezvolta un business hotel în cadrul parcului industrial pentru a servi scopurilor mediului privat.

O altă componentă pe care se concentrează ADLO SA este retenția și atragerea forței de muncă în municipiu și județ. Un mijloc prin care se urmărește acest țel este construirea blocurilor de locuințe care vor putea fi închiriate companiilor și, mai departe, oferite angajaților care vor să vină să muncească în Bihor.

De asemenea, Universitatea din Oradea a fost implicată în trei proiecte de interes pentru municipiu, primul proiect, care este în curs de implementare, se referă la crearea unui incubator de afaceri pe idei creative, al doilea proiect este parcul științific și tehnologic și al treilea este centrul de transfer tehnologic.

„Credem că parteneriatele public-private și în care avem implicată o instituție de învățământ ca al treilea partener corespund nevoilor societății în care trăim, pot veni cu soluții concrete astfel încât companiile să crească, nivelul de trai al locuitorilor să crească și, împreună, să creăm o comunitate puternică. Despre asta este vorba și pe asta ne concentrăm în fiecare zi la Oradea: să creăm o comunitate puternică. Un alt program, care deja a fost prezentat, este Make IT in Oradea. Este un parteneriat public-privat care vine cu trei axe principale. Componenta de bursă pentru elevi și studenți, componenta de sprijinire și promovare a start-upurilor în IT și componenta de facilități fiscale pentru cei care construiesc birouri de clasa A și care se concentrează pe investiții aici”, conchide Alina Silaghi.

Ofertă de relocare în Parcul Industrial Arieș

Turda s-a săturat să stea cuminte deoparte și a adoptat o strategie de atragere “agresivă” a investitorilor privați la început de an, strategie care dă roade. I-a dus pe germanii de la Stada, grup ce va ridica de la zero o fabrică de medicamente de 48 de milioane de euro, cu 400 de angajați, în Parcul Industrial Arieș (PIA).

“Avem în total 54 ha, Stada a luat doar 10 ha, are loc de extindere, însă mai dispunem de suficient teren și pentru alte investiții”, ne-a explicat directorul general al PIA, Stefano Albarosa. Fabrica va fi funcțională din 2024 și va include până la 12 linii de producție de medicamente pentru piața europeană. PIA este funcțional de patru ani, mai grupează companiile ACS Investment – producător de cabluri electrice și Hettich care are ca profil de activitate fabricarea mobilei și va construi un depozit logistic clasa A de 20.000 mp, disponibil spre finalul verii.

“Multe companii europene își regândesc relocarea producției din țările terțe și Turda ar putea fi un loc perfect pentru a găzdui astfel de unități industriale”, consideră primarul Cristian Matei.

Principalii ași din mâneca orașului clujean sunt amplasarea la întretăierea Autostrăzilor 3 și 10, dar și forța de muncă disponibilă după falimentul în serie al combinatelor din zonă.

Tetarom 5, în așteptarea “marelui investitor”

Primul dezvoltator de parcuri industriale publice din Cluj a marcat, în ultimii ani, o încetinire a prezenței noilor investitori, după succesele înregistrate cu Tetarom 1-3, ocupate de coloșii industriali Emerson, Bosch sau De’Longhi. Apariția pandemiei, cu restrângerea bugetului județean, a determinat amânarea lucrărilor la Tetarom 4 (Feleacu) și Tetarom 5 (Luna).

“Tetarom 4 va trebui regândit ca urmare a lucrărilor la centură. Există un risc major ca dealul să se miște; vom vedea în ce măsură putem continua dezvoltarea lui sau rămânem la o hală. Deocamdată nu vom mai efectua investiții publice în zonă pentru că riscăm să aruncăm banii publici pe fereastră. La Tetarom 5 vom putea face lucrările doar în măsura resurselor pe care le vom avea”, declara președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj, Alin Tișe.

Tetarom 4 este situat în apropierea centurii Vâlcele – Apahida, suprafața vizată fiind de 85 ha. Valoarea proiectului era estimată la 54 de milioane de lei, două treimi din bani UE. Câștigătoare a licitației pentru amenajare a fost asocierea ACI, Electromontaj, Nord Conforest, Erbi Procom, cu o ofertă de 36 de milioane de lei, fără TVA.

O rază de speranță se arată pentru Tetarom 5, pe 150 ha, unde un mare producător de mașini ar vrea să îl preia în starea în care se află acum, conform administrației județene.

“Am discutat cu proprietarul terenului, Primăria Luna, sunt șanse să fie ocupat integral mai repede decât ne așteptam. Parcul este la 50 km de Aeroportul Cluj, la 48 km de Aeroportul Târgu Mureș, are acces la drumul european și e foarte aproape de autostradă. Pentru Tetarom 5 abia din 2021 am făcut demersurile de parc industrial. Dacă primăria este de acord, în virtutea protocolului, vom accepta această propunere”, spune Tișe.

Până atunci, CJ are de realizat pasajul rutier de la Tetarom 3, cerut insistent încă de pe vremea “răposatei” Nokia, iar acum de marile companii ocupante, care să fie finanțat de Ministerul Transporturilor, dar care în 2022 nu va ajunge la faza de execuție.

Tetapolis așteaptă banii din PNRR

Primul parc științific și tehnologic din Transilvania, Tetapolis, din perimetrul Tetarom I, se află la faza de studiu de fezabilitate. Acesta se va întinde pe 8,6 ha și va avea spaţii pentru incubatoare de afaceri, startup-uri, centru de conferinţe. Este conceput printr-o asociere cu Consiliul Local Cluj-Napoca, Universitățile de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), Tehnică (UTCN), Babeș-Bolyai și Bogdan Vodă. În incubatorul digital funcționează laboratorul de fabricare (Fab Lab) care ajută companiile să dezvolte prototipurile produselor pe care vor să le lanseze pe piață. Printre cei care au făcut teste se numără Braintronix, Telios, Pony Car. Complexul va grupa șase clădiri și are ca scop mărirea competitivității regionale prin cercetare, inovare, transfer tehnologic, training de specialitate. În Tetapolis se estimează 3.000 locuri de muncă, iar finanțarea de 57 de milioane de euro să fie asigurată prin Programul Național de Redresare și Reziliență. În zonă vor apărea pasajul rutier Tăietura Turcului, o parcare de mare capacitate, un sat de vacanță, bike park și trasee pentru biciclişti, promenade pe aleea Muzeului Etnografic și Dealul Hoia, parc canin, circuite de gimnastică în aer liber, amenajări de picnic.

Zalăul mizează pe viitoarea centură

Municipalitatea din “capitala” Sălajului a raportat finalizarea planului urbanistic zonal pentru al doilea parc industrial din județ, realizat de biroul de arhitectură Proiect M Evoconstruct, după un studiu geotehnic întocmit de Proiect Construct Regiunea Transilvania. Parcul Industrial Zalău Vest se va întinde pe 157 ha, fiind amplasat între viitoarea centură și Bd. M. Viteazul, lângă uzina Michelin. Instalarea de noi mari investitori (Tenaris și Michelin au preluat fabrici existente) a suferit un eșec la Zalău, în ultima perioadă: germanii de la Polymer Holding nu au găsit un teren convenabil pentru o fabrică de 50 de milioane de euro, cu 100 de joburi. Cinci parteneriate, dintre care două cu entități bisericești, se vor încheia pentru amplasarea de viitoare zone industriale în județ.

Consiliul Județean (CJ) Sălaj va parafa acorduri cu administrațiile locale din Hereclean, Șimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei, cu Parohiile Reformată Guruslău și Greco-Catolică Hereclean. La Șimleu și Cehu vor fi doar platforme industriale. „Ne dorim realizarea unui parc industrial și a unor platforme industriale pentru că în zona orașului Jibou există un astfel de parc și vedem că este un succes pentru economia orașului, pentru dezvoltarea zonei limitrofe”, consideră președintele CJ Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu. Primul asemenea parc din județ, cel din Jibou, pe 22 ha, a cunoscut o ascensiune după declararea zonei ca defavorizată, deși la început părea o investiție eșuată. Printre ocupanți se numără Grovinvest, Arc Grup, Halvoet, Sessio.eu. În acest parc lucrau la un moment dat 1.000 de oameni, adică 70% din populația activă a Jiboului.

Maramureșul, de la 0 la 7 parcuri industriale

Județul din nordul țării nu are încă niciun parc industrial, dar vrea să își facă șapte deodată. Municipalitatea băimăreană propune două proiecte de parcuri industriale: Baia Mare Vest – perimetrul str. Gării – Bd. Unirii – Bd. Independenței – limitele cu Tăuții Măgherăuș și Recea, respectiv Phoenix – înspre Aeroportul Internațional Maramureș. În noua zonă industrială se află deja Aramis și Italsofa, societăți cu 5.700 de salariați, însă și pentru vechii investitori ar urma să se aplice facilitățile de parc industrial-logistic. Al doilea e proiectat în zona fostelor combinate metalurgice Phoenix, Cuprom, Argecom, fiind încadrat de străzile M. Eminescu. Oborului, Electrolizei, V. Lucaciu, Forestierilor.

Administrația județeană a pus ochii pe cinci localități pentru asemenea parcuri: Baia Sprie, Fărcașa (unde i s-au transferat terenurile de la primării), Groși, Șomcuta Mare, Tăuții-Măgherăuș. Administrator este societatea Parcuri Industriale Maramureș (PIM). PIM a creat o strategie de identificare a terenurilor și de populare a parcurilor cu investitori. Următorii pași sunt studiile de fezabilitate pentru utilități, drumuri de acces. Cererea de finanțare pentru acestea va fi depusă pe Programul Operațional Regional.

“Fărcașa a fost prima comunitate care a răspuns favorabil cererii noastre privind un teren pe care să putem dezvolta un parc industrial. Avem la dispoziție o suprafață de 20 ha, cu posibilitate de suplimentare cu până la 40 ha”, a spus președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan. PIM a realizat un protocol cu Camera de Comerț și Industrie Maramureș (CCIM).

”Putem să ne aducem aportul alături de noul nostru partener la stimularea, susținerea economiei locale și la optimizarea activităților care pot contribui la dezvoltarea economică a județului”, consideră președintele CCIM, Florentin Tuș.

UTCN, aliat pentru parcul de la Cuprom

Un obiectiv ambițios este vizat de administrația din Baia Mare în zona fostului combinat metalurgic Cuprom.

“Pe 5 ha vom avea un parc tehnologic, pe care îl vom realiza cu fonduri europene, în perioada de finanțare 2021-2027, împreună cu UTCN și cu operatori economici relevanți. Este o investiție de 50 milioane de euro, unde aportul nostru este unul substanțial, de 20 de milioane. Trebuie să găsim modalitatea – atât pe fonduri europene, cât și în parteneriat cu investitori care își doresc să activeze în acest parc industrial – pentru decontaminarea zonei Cuprom”, a anunțat primarul Cătălin Cherecheș.

CTP în Parcul Industrial Mureș

Acum aproape 16 ani încheia prima companie un contract de concesiune pentru o parcelă în Parcul Industrial Mureș, de la Vidrasău-Ungheni. Parcul Industrial Mureş, operat de Parc Industrial Mureș SA, dispune astăzi de 45 ha, din care 7,5 ha sunt disponibile concesiunii, iar numărul actual al contractanților se menține constant și se apropie de 15. Companiile prezente în Parcul Industrial Mureș operează în domenii diverse, de la prelucrarea lemnului până la industria auto, vopsitorii, imprimare pe materiale textile și companii prestatoare de servicii pentru industrii variate.

Cele mai recente noutăți legate de Parcul Industrial Mureș SA sunt demararea investiției realizată de SC Sogepa SRL Târgu Mureș și expansiunea CTP în parc.

SC Sogepa SRL Târgu Mureș, investitor cu capital mixt româno-italian, a anunțat la jumătatea anului trecut dezvoltarea proiectului ”Hală depozit industrial confecție metalică”. Investiția este realizată de pe un teren cu o suprafață totală de 19.343 de metri pătrați și va presupune, printre altele, construirea a două hale industriale, una de 1.992 de metri pătrați, cealaltă de 2.017 de metri pătrați, disponibile pentru închiriere.

CTP, cel mai mare dezvoltator și administrator de parcuri industriale și logistice Europa Continentală, a achiziționat un nou proiect de la grupul Mobexpert, cel mai mare producator și retailer de mobilă și decorațiuni din România. Prin această nouă achiziție, CTP intră pe piața din Târgu Mureș și extinde parteneriatul cu Mobexpert la aproximativ 100.000 mp de spații industriale și logistice.

“Deschidem o nouă piață pentru CTP în orașul Târgu Mureș, un centru regional cu impact în mediile economic și cultural din România. La rândul nostru, ne propunem să avem un impact în comunitatea din zonă și să devenim un partener de încredere pentru companiile de aici, așa cum suntem și pentru grupul Mobexpert. Este impresionantă dezvoltarea Mobexpert și ne bucurăm să extindem parteneriatul nostru în Târgu Mureș și în București”, a declarat Ana Dumitrache, country head, CTP România.

Proiectul achiziționat recent de CTP include trei clădiri cu o suprafață totală de aproximativ 25.000 mp de spații de producție și depozitare construite de Mobexpert în cadrul Parcului Industrial Mureș, din apropierea Aeroportului Internațional Transilvania Târgu Mureș.

Parcuri industriale în Transilvania și Banat

Alba: Cugir, Ocna Mureș
Arad: UTA 1-1
Bihor: Eurobusiness 1-4, Tileagd, Borghesi, Săcueni
Bistrița-Năsăud: Bistrița Sud
Brașov: Prejmer, Făgăraș, Zărnești, Metrom, Ghimbav, Carfil, Victoria, Săcele, Codlea
Cluj: Tetarom 1-4, Nervia 1-2, Turda 1-2, C. Turzii, Dej, MG Tec, CIP
Covasna: Târgu Secuiesc I-II, Sfântu Gheorghe
Hunedoara: Călan, Hunedoara
Mureș: Vidrasău-Ungheni
Satu Mare: Carei Nord, Petrești, Agriș
Sălaj: Jibou
Sibiu: Șura Mică, Sibiu, Mediaș
Timiș: Sânandrei 1-2, Ghiroda, Giarmata

Sursa: MLDPA

Ligia VORO, Dan BIRTA & Călin POENARU

(Publicat în ediția print TB 108, martie/aprilie 2022)