Administrațiile publice locale din Transilvania continuă să dezvolte proiecte de mobilitate în localitățile pe care le administrează, cu perspective și pentru zonele metropolitane. Proiectele de miliarde de euro vizează modernizarea și înverzirea transportului public local și o mai bună conectivitate în interiorul municipiilor, respectiv cu zonele periurbane.

Fabrica de proiecte de la Brașov

Bugetul pentru anul 2022 aduce Brașovului, la capitolul mobilitate, completarea plăților proiectelor deja implementate de achiziție a autobuzelor electrice SOR și a troleibuzelor Solaris Trollino 18, dar și proiecte noi, cum este achiziția de noi autobuze electrice și hibride articulate și simple. Mai mult, se investesc 76 de milioane de lei în modernizarea unui depou și continuarea implementării stațiilor de încărcare pentru autobuzele electrice.

„Brașovul pietonilor, bicicliștilor și al traficului relaxat” este denumită zona de mobilitate în bugetul pentru acest an. Secțiunea include proiecte ce vizează mobilitatea, dar abordarea este una sustenabilă. Astfel, 94,76 de milioane de lei sunt alocate eficientizării transportului public, prin achiziția de mijloace de transport prietenoase cu mediul, dar și prin asigurarea infrastructurii necesare dezvoltării acestui tip de transport. Alte 12,83 de milioane sunt alocate amenajării de parcări, de la park&ride-uri la principalele porți de intrare în oraș (Bartolomeu, Noua-Dârste, Triaj și DN 13) la parcări rezidențiale multietajate.

Pentru dezvoltarea pistelor pentru biciclete sunt alocate 4,86 de milioane de lei, iar pentru dezvoltarea sistemului de stații de încărcare dedicate autoturismelor electrice sunt alocate alte 4,86 milioane de lei. Aproape 20 de milioane lei sunt alocate pentru modernizarea străzilor, în special în zonele rezidențiale noi.

Benzile dedicate transportului public, zona stațiilor și a trotuarelor se bucură de o finanțare de 16,6 milioane lei, iar proiectul terminalului nou de transport din zona gării beneficiază de 14,3 milioane lei. De asemenea, va continua implementarea sistemului de management informatizat al sistemului de transport, cu fonduri de 16 milioane lei.

Stații de încărcare pentru mașini electrice

În luna februarie a fost publicat anunțul privind achiziția și amplasarea a 15 stații de încărcare pentru mașini electrice, fiecare stație având câte două puncte de încărcare. Municipalitatea Brașovului promite că acestea vor fi instalate până la sfârșitul acestui an. Valoarea estimată a acestui proiect, finanțat de Administrația Fondului pentru Mediu în cadrul „Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic – stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reședințe de judeţ“, este de 2,56 milioane de lei, la care se adaugă TVA.

„Continuăm programul nostru de trecere la un transport prietenos cu mediul, prin promovarea soluțiilor de transport ecologic. Ne preocupă nu numai înlocuirea parcului auto al operatorului de transport cu autobuze electrice și troleibuze, ci și asigurarea infrastructurii necesare pentru proprietarii de mașini electrice. Cele 15 stații de încărcare a autoturismelor electrice le vom amplasa la intrările în oraș și în parcările publice administrate de municipalitate. În acest fel reușim să le asigurăm braşovenilor şi turiştilor posesori de astfel de maşini un acces facil la sistemul de încărcare”, a transmis primarul Brașovului, Allen Coliban.

Birocrația pune bețe în roate megaproiectelor “verzi” ale Clujului

Proiecte fundamentale pentru Cluj-Napoca, metrou – tren metropolitan, “TGV” – pasajul Tăietura Turcului, autobuze autonome se împiedică, încă din start, la nivelul procedurilor sau contestațiilor.

Edilul Emil Boc atenționează că, dacă proiectul nu se realizează prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), va fi extrem de greu de transpus pe alte tipuri de fonduri europene. Vicepremierul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, a semnat protocolul de colaborare pentru construirea metroului. “Traseul va avea 21 km, cu 19 stații. Din estimările preliminare, va transporta până la 164.000 de călători pe zi în 2030. Ministerul Transporturilor va finanța prin PNRR acest proiect. Primăriile Cluj-Napoca și Florești se vor ocupa de licitația pentru proiectarea și execuția proiectului, dar și de implementarea contractului. Lucrările de bază pentru primele nouă stații trebuie încheiate până în 2026”, a precizat Grindeanu.

Indicatorii tehnico-economici aprobați de Guvern sunt aferenți obiectivului de investiții tren metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj – magistrala I de metrou și tren metropolitan, componenta 1 – magistrala I de metrou Cluj. Comisia de urbanism a CJ Cluj a avizat favorabil planul urbanistic zonal al viitorului metrou, însă avizul final urmează a fi redactat numai după adoptarea hotărârii de guvern referitoare la exproprieri și includerea în documentație a recomandărilor formulate de specialiștii comisiei.

Oricum șantierul va bloca principala axă rutieră a orașului, Est-Vest, în jur de un an, au replicat reprezentanții Grupului Clujul Civic (GCC). Primăria a prevăzut achiziționarea, în leasing, a zeci de autobuze care să înlocuiască troleibuzele în zonele unde ultimele nu vor putea circula. Un alt opozant este organizația Consiliul Civic Local (CCL), care argumentează că principalul blocaj în trafic, de la ieșirea spre vestul orașului, nu va fi eliminat, deoarece prima fază a proiectului nu include și comuna învecinată, traseul Florești – Cluj-Napoca înregistrând zilnic o medie de 64.000 de mașini. Deoarece metroul este pe hârtie, primarul Floreștiului, Bogdan Pivariu, mizează pe proiectul de lărgire a DN1 la câte trei benzi pe sens (una pentru autobuze), luat în calcul de CNAIR.

“Indicatorii incompleți și forțați nu sunt în stare să susțină un proiect nerentabil, nefezabil, nefinanțabil cu peste 2 miliarde de euro, nefolositor pentru 70% dintre clujenii care stau departe de linia fixă, neeligibil pe PNRR și nefinalizabil până în 2026. Nu va soluționa traficul infernal și poluant nici pentru clujeni, mai ales nici pentru floreșteni în următorii 10 ani de haos și de calvar poluant creat de lucrările subterane și la suprafață. Soluția alternativă pentru finanțare pe PNRR (300 de milioane de euro) este prelungirea liniilor de tramvai la ambele capete (Gilău și Aeroport – Apahida), linii de troleibuze dublu articulate cu baterii, multicartiere, pe benzi dedicate cu sens unic și “undă verde”. Trebuie respins orice credit care să amaneteze Clujul și să îndatoreze copiii noștri și clujenii pentru următorii 50 de ani”, consideră conducerea CCL.

Componenta a doua a proiectului, cea de tren metropolitan (40 km), s-a scumpit de la 75 la 200 milioane euro, în condițiile în care nu avea finanțare din PNRR, conform Metrans. Proiectanții au motivat majorarea costurilor prin necesarul sporit de lucrări: în afară de pasajul Tăietura Turcului (mutat ulterior în proiectul CFR SA), cale ferată și stații, mai era nevoie de două pasaje la str. Fabricii de Zahăr și Jucu, treceri pietonale multiple. Trenul metropolitan a devenit neviabil financiar, fiind nevoie de cinci ori mai mulți călători pentru a se justifica.

Proiectul este realizat de asocierea SWS Engineering (Italia), Systra (Franța), Metrans (România), care a decis realizarea unui metrou ușor, pe șine, cu 19 stații subterane, în prima fază pe relația Câmpului – Sopor, cu 9 stații, ulterior cu prelungiri spre Florești și Bd. Muncii. Costul magistralei e estimat la 82 milioane euro/km, față de 100 milioane euro/km la București. “Metroul va scădea numărul mașinilor din oraș cu 29.000 pe zi până în 2030. Prima fază poate fi funcțională în decembrie 2026, cu condiția existenței unui cash flow permanent, altfel se ajunge la depășirea graficului, blocarea lucrărilor sau returnarea banilor”, avertizează coordonatorul proiectului, Ionel Oprea, de la Metrans. Prima fază va implica 800 de milioane de euro, principalele surse indicate fiind PNRR – 300 de milioane, Programul Operațional Transporturi – 260 de milioane, credite finanțate de Ministerul Transporturilor.

Autobuzul autonom, blocat pe traseul licitației

Clujul este primul oraș din România care se înscrie la cumpărarea de autobuze autonome, alocând pentru primele vehicule 6,7 milioane de euro. Demersul nu e ușor: la licitația inițiată în 2021 primăria s-a trezit cu două oferte neconforme, deci acum atribuirea se va face prin procedura “dialogului concurențial”.

Acordul-cadru al licitației, care avea ca termen de depunere 24 mai 2021, prevedea achiziția a cel mult 10 astfel de vehicule, cu o capacitate redusă. Pe piață existau atunci doar “autonome” de nivel 3, cu o viteză maximă de 25 km/h, în condițiile în care municipalitatea specifica, în caietul de sarcini, ca producătorul să poată să ajungă cel puțin la nivelul 4, cu o viteză de minimum 40 km/h. În același caiet de sarcini se menționa ca producătorul să obțină omologare de teste pentru vehiculele sale în România. “Nivelul 4 înseamnă ca operatorul să fie pregătit să preia controlul numai în condiții complexe sau atunci când situațiile meteorologice o impun. Autonomia de funcționare va fi de 9-12 ore, cu 12 pasageri la bord”, explica viceprimarul Dan Tarcea.

Este vorba, de fapt, despre un proiect pilot, cu un an de testare a acestor microbuze în zona centrală, după care primăria să îl extindă pe fonduri UE. Rutele propuse erau centrale pentru a justifica reducerea emisiilor de carbon. Edilul Emil Boc propune o “linie verde”, cu bandă dedicată spre centru, Sala Polivalentă – Palatul de Justiție, pentru ca șoferii să își poată lăsa mașinile în parkingurile de la Sala Polivalentă și Cluj Arena. La “prima strigare”, municipalitatea era dispusă să aloce până la 0,5 milioane de euro pentru un asemenea vehicul. Proiectul se află încă în faza de licitație, ne-a mărturisit primarul.

Consiliul Județean și-a propus să înființeze, pe fonduri ale UE, Centrul de Inovare, Testare și Promovare (CITP) Cluj, proiect trecut de faza de preselecție. Investiția de 53 milioane euro era prevăzută în Parcul Industrial Tetarom III Jucu, în parteneriat cu concernul german Bosch, având ca direcții inovarea și testarea tehnologiilor avansate pentru “autonome”, 5G, Smart City. Proiectul prevedea inclusiv o minipistă pentru testarea acestor vehicule.

“CITP reprezintă o premieră absolută pentru România, dar marele său merit este legat de faptul că va consolida profilul Clujului de pol de creștere și dezvoltare în domeniul înaltelor tehnologii, asigurând și componenta de testare a rezultatelor cercetării. El va aduce beneficii semnificative în domeniul cercetării, inovării, atragerii de noi investiții generatoare de locuri de muncă înalt calificate și bine plătite. Întreaga economie a Clujului va avea enorm de câștigat”, a declarat președintele CJ Cluj, Alin Tișe.

Proiecte de mobilitate la Oradea

Oradea este singurul oraș din România care a construit de la zero o linie de tramvai după 1990, iar în strategia Primăriei Municipiului Oradea există intenții de a dezvolta și alte astfel de căi de rulare.

“Am construit o nouă linie de tramvai care leagă niște zone importante din Oradea: noua Sală Polivalentă, Universitatea Oradea, zona comercială dinspre Aeroport, zona Ceyrat – o nouă zonă rezidențială din Oradea. Sunt zone care au nevoie de transport în comun, altfel le vom inunda cu mașini. Cu siguranță, vom mai dezvolta noi linii de tramvai. Este mijlocul de transport pe care și UE îl susține, ca fiind sustenabil, nepoluant, eficient. Vor fi finanțări disponibile în acest sens și noi vom merge pe extinderea liniilor de tramvai spre Episcopia Bihor, Dragoș Vodă, noile parcuri industriale”, a subliniat Mihai Jurca, City Managerul Primăriei Municipiului Oradea.

În ceea ce privește mobilitatea urbană, administrația publică locală este concentrată pe înnoirea parcului auto și extinderea transportului public de persoane și spre localitățile care alcătuiesc Zona Metropolitană.

“În următorii ani vrem să înnoim parcul de autobuze și tramvaie. Mergem spre autobuze electrice, pentru că acestea se vor finanța prin PNRR și dorim să extindem transportul în comun la nivelul Zonei Metropolitane. Vom prioritiza transportul în comun în raport cu traficul. Cel mai bun exemplu este B-dul Nufărul Cantemir, unde am eliminat aproape toate conflictele de trafic. Pasajele din zona Centrului Civic, de la Piața Cetate, pe lângă faptul că vor fluidiza traficul, scopul lor principal este de a asigura prioritate pentru transportul în comun”, a adăugat Mihai Jurca.

Autobuze hibrid și noi tramvaie

Pe străzile din Oradea circulă deja autobuze hibrid, 15 fiind introduse în circulație până la finalul anului trecut. Furnizorul este Mercedes-Benz Trucks & Buses România SRL, care a încasat pentru livrarea autobuzelor 22,56 milioane lei, 98% din sumă reprezentând finanțare nerambursabilă. Lungi de 12 metri, noile vehicule dispun de sisteme de informare, sunt prevăzute cu camere de supraveghere pentru siguranța călătorilor și includ un sistem de monitorizare a numărului de pasageri. Autobuzele se remarcă prin costul scăzut de operare, eficiență ridicată și consumul redus de combustibil. Alte caracteristici includ podeaua complet coborâtă, instalație de pornire pentru temperaturi scăzute și frână de serviciu pneumatică cu două circuite independente, cu sistem EBS/ABS – ASR, precum și sistem de frânare recuperativ. Capacitatea de transport este de 108 locuri (27 scaune pasageri, un scaun șofer și 80 pasageri în picioare). Perioada de garanție a autobuzelor este de patru ani sau 280.000 km parcurși/autobuz.

Aceste 15 autobuze Mercedes-Benz se adăuga celor șapte existente (șase Euro-6 și unul hibrid) care au fost achiziționate în 2020 în cadrul unui program transfrontalier. Până la sfârșitul acestui an, parcul auto al Oradea Transport Local (OTL) va mai cuprinde 15 vehicule hibride, achiziționate printr-un alt proiect european.

Totodată, în urmă cu un an, în luna martie, au ajuns la Oradea primele două tramvaie Imperio, contractate la Societatea Astra Vagoane Călători SA, din lotul II.

În 2018, Primăria Oradea a semnat cu furnizorul arădean un contract de achiziție a 20 de tramvaie în valoare de aproape 149 milioane lei, proiectul fiind finanțat prin Programul Operațional Regional, fondurile nerambursabile reprezentând 98%. Zece tramvaie din primul lot au fost livrate în 2020, iar diferența anul trecut.

Noile tramvaie au 210 locuri, din care 45 pe scaune. Ele sunt dotate cu aer condiționat, instalație de încălzire și ventilație/climatizare, rampă și un spațiu destinat persoanelor cu dizabilități. Tramvaiele sunt prevăzute cu podea coborâtă 100% și cu instalații de validare/taxare compatibile cu sistemul de e-ticketing.

Tramvaiele Imperio sunt eficiente din punct de vedere energetic și recuperează energia datorită sistemului de frânare cu recuperare de energie.

Un nou capitol în mobilitatea alternativă la Sibiu

În această primăvară Sibiul intră într-o nouă etapă de implementare de proiecte ce facilitează mobilitatea urbană, dar care și promovează transportul ecologic.

În primăvară, la Sibiu începe amenajarea malurilor Cibinului. Proiectul a fost popularizat în luna ianuarie, când primarul Astrid Fodor a semnat cu Sorin Cristea, director general al firmei CON-A, contractul pentru execuția lucrărilor în valoare de 34,73 de milioane lei. Este vorba, de fapt, despre o asociere de firme, alcătuită din S.C. CON-A Operations S.R.L (Sibiu), S.C. CON-A S.R.L. (Sibiu) și S.C. DIMEX 2000 Company S.R.L (Bistrița-Năsăud), iar termenul de finalizare a lucrărilor este de 11 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

„Începem amenajarea a încă 3,6 km de piste pentru biciclete, în dublu sens. Culoarul este important prin legăturile pe care le creează: va traversa orașul din cartierul Ștrand până în Gușterița și se va lega de pistele deja amenajate între cartierul Ștrand și parcul Sub Arini, precum și de cele care vor fi create în zona podului peste Cibin de pe șoseaua Alba Iulia. În egală măsură, culoarul este deosebit prin cadrul în care va fi creat. Proiectul este conceput să fie minim invaziv pentru zona verde de pe maluri pe care o vom și îmbunătăți. Aceasta este doar prima etapă de punere în valoare a malurilor Cibinului. Anul acesta vom demara proiectarea pentru tronsonul din amonte și cel din aval, asigurând astfel amenajarea malurilor întregului curs de apă de pe teritoriul municipiului”, a explicat Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.

Potrivit planurilor autorităților, pe lângă amenajările pentru bicicliști, proiectul include și o serie de amenajări pentru pietoni, precum și elemente smart. Astfel, este vorba despre opt puncte de belvedere și zone de relaxare; rampe autorulante pentru urcarea/coborârea bicicletelor în zona piațetei care se va amenaja lângă podul peste Cibin de pe șoseaua Alba Iulia; 65 de bănci, câteva urmând să fie dotate cu elemente smart (alimentare cu panouri solare pentru încărcarea dispozitivelor mobile prin USB sau wireless). De asemenea, aproape 170 de stâlpi de iluminat vor asigura iluminarea ecoeficientă a acestui traseu verde. Corpurile de iluminat vor fi administrate prin telegestiune, vor fi dotate cu senzor de prezență, iar o parte din aceștia vor avea echipamente WiFi pentru acces gratuit la internet, promit autoritățile.

Este important de amintit că anul trecut au fost dați în folosință 5,6 km de pistă pentru biciclete pe strada Podului și respectiv pe culoarul dintre cartierul Ștrand și parcul Sub Arini. De asemenea, în lucru în acest moment sunt alți 3,4 km pe Calea Dumbrăvii și pe drumul peste zona Câmpșor. Toate aceste piste sunt separate de traficul auto și cel pietonal, fiind astfel mai sigure în utilizare.

Sibiu BikeCity

Tot în primăvară, la Sibiu va fi funcțional un sistem de mobilitate velo care va purta numele Sibiu BikeCity și care va pune la dispoziția comunității 540 de biciclete și 12 triciclete inteligente. Patru dintre triciclete sunt acționate manual și au fost configurate astfel pentru deplasarea persoanelor cu dizabilități motorii. Celelalte opt vor fi destinate seniorilor, asigurând acestora o poziție confortabilă, atunci când pedalează.

Bicicletele vor putea fi închiriate din 44 de locații, care acoperă tot orașul, furnizarea, montarea și instalarea acestora fiind asigurată de Sustainable Urban Mobility Solutions S.R.L. Autoritățile locale se laudă că Sibiul este primul oraș din România care implementează sistemul PBSC Urban Solutions, unul dintre liderii globali în soluții de bike sharing și micromobilitate urbană. În prezent, stațiile automate de închiriere se asamblează în depozit, pentru a putea fi amplasate în oraș odată cu încălzirea vremii. Până atunci, în oraș au fost deja instalate zece stații de service pentru biciclete, dotate cu pompe de aer și ustensile pentru reparații. Toate aceste stații de service provin de la un producător dintr-o țară cu mai multe biciclete decât numărul de locuitori: Olanda. Este vorba despre compania Lo Minck.

Procedura de achiziție a fost lansată în noiembrie 2019, fiind prelungită din cauza contestațiilor, iar în luna februarie a acestui an Primăria Sibiu a semnat contractul de amenajare a sistemului de bike-sharing. Sistemul Sibiu BikeCity ar urma să devină operațional în primăvara anului 2022.

Valoarea totală a proiectului este de 13,42 milioane lei, din care 12,49 milioane lei fonduri europene nerambursabile.
PBSC Urban Solutions este o companie din Quebec, Canada, activă din 2008 pe piața de bike sharing. Sistemele lor asigură mobilitatea velo în orașe precum Barcelona, Monaco, New York, Rio de Janerio sau Abu Dhabi. După Sibiu, următorul oraș din România unde este planificată lansarea proiectului este Dej, județul Cluj.

Linia Verde din Centrul Istoric

Transportul public ecologic pe care l-a pomenit primarul Sibiului se referă la linia de transport verde, operațională din 16 august 2021, alcătuită din minibuze echipate cu motoare electrice produse de BMW care circulă în zona istorică a orașului. Din decembrie 2021 traseul a fost extins în afara zonei centrale.

Tot la sfârșitul anului trecut la Sibiu au ajuns și ultimele din cele 40 de autobuze alimentate cu gaz natural comprimat, achiziționate de Primăria Sibiu pentru a continua înnoirea parcului auto al societății de transport public. Acestea au intrat pe traseu în martie 2022.

Pași pentru Transportul Metropolitan Sibiu

Până când în jurul Sibiului va fi formată o Zonă Metropolitană, despre care autoritățile locale discută de mai mulți ani, în zonă prinde contur tot mai mult ideea dezvoltării transportului metropolitan. Astfel, după ce în una din ultimele ședințe ale Consiliului local Sibiu de anul trecut, a fost adoptată hotărârea pentru asocierea municipiului în cadrul Asociației de dezvoltare Intercomunitară de transport public local “Transport Metropolitan Sibiu”, recent la Primăria Sibiu a avut loc o ședință de lucru în care a fost semnat Statutul și Actul Constitutiv al Asociației și au ales președintele Adunării Generale, în persoana primarului Astrid Fodor, precum și membrii Consiliului Director.

Din cadrul asociației mai fac parte primarii localităților Șelimbăr (Marius Grecu), Poplaca (Vasile Budin), Sadu (Valentin Dumitru Ioan Ivan), Cristian (Ioan Seuchea), Șura Mică (Valentin Ristea), Ocna Sibiului (George Claudiu Predescu), Șura Mare (Ionuț Maier), Roșia (Ioan David) și Cisnădie (Gheorghe Huja).

Un punct important în cadrul ultimei discuții a fost și accesarea de fonduri din PNRR – componenta 10 – Fondul Local, pentru achiziția de autobuze electrice sau alimentate cu hidrogen, atât pentru municipiul Sibiu, cât și pentru extinderea transportului de călători pe anumite rute în afara Sibiului. Ca prim pas, Primăria Municipiului Sibiu a transmis Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, entitate prin care se va desfășura finanțarea pe această componentă, intenția de a depune un astfel de proiect.

Un transport public modernizat la Târgu Mureș

Transportul public târgumureșean va fi modernizat până la finalul lunii decembrie 2023, potrivit informațiilor furnizate de administrația locală.

Primul pas a fost făcut în februarie 2022, când pe străzile din Târgu Mureș au început să circule 20 dintre cele 41 de autobuze diesel licitate în 2019 și care au fost contractate anul trecut. Furnizorul – compania de origine turcă BMC Truck & Bus – s-a angajat ca până la finalul acestei veri să livreze și diferența de 21 de autobuze. Vehiculele au 12 m lungime, dispun de rampă pentru persoane cu dizabilități locomotorii și de aer condiționat, printre facilități.

Totodată, până la finalul acestui an vor fi furnizate de către aceeași companie turcă și primele autobuze electrice, contractate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, astfel înscriindu-se în intențiile administrației locale de oferire a unui transport public ecologic. Contractul prevede achiziționarea a 15 autobuze de tip ZTE Smart auto, cu o lungime de 10,8 metri, cu podea joasă, capabile să transporte cel puțin 50 de persoane, iar printre dotări se numără panourile de afișaj digitale, aer condiționat și rampă pentru accesul persoanelor cu dizabilități. Autobuzele au o autonomie de 130 km chiar și în condiții de deal. Contractul mai prevede și amplasarea a 5 stații de încărcare rapidă și 15 stații de încărcare lentă.

Pentru îndeplinirea programului de modernizare a parcului auto pentru transportul public târgumureșean a mai fost încheiat un contract de furnizare a 32 de autobuze electrice de 12 metri lungime cu firma poloneză Solaris cu termen de finalizare sfârșitul acestui an.

De asemenea, proiectul presupune amplasarea a 32 de stații pentru încărcarea peste noapte a autobuzelor și 10 pentru încărcarea rapidă. Potrivit informațiilor oferite de către viceprimarul Portik Vilmos responsabil de transportul public din municipiu, primele stații de încărcare vor sosi în luna mai, respectiv primele autobuze în luna august. De altfel, în cursul lunii martie au început lucrările pe platforma autogării de pe strada Bega a SC Transport Local SA, compania deținută de Consiliul Local Târgu Mureș, pentru amplasarea stațiilor de încărcare.

Cu aceste investiții, reprezentanții primăriei estimează o creștere de cel puțin 30% a numărului de călători care utilizează mijloacele de transport în comun.

De asemenea, conducerea municipalității ia în calcul dezvoltarea transportului interurban în comunele limitrofe Târgu Mureșului, astfel că o parte din autobuzele din parcul vechi și chiar dintre cele noi să circule pe aceste rute.

„Ar trebui să facem o asociație de dezvoltare intercomunitară cu comunele limitrofe Târgu Mureșului. Toate Consiliile Locale trebuie să aprobe și în acest caz, dacă avem acest ADI, atunci putem să pornim o procedură de achiziție a serviciului pentru transport public pentru această zonă. Deci dacă putem eventual până, de exemplu în aprilie să votăm toate astea, atunci s-ar putea să avem toată birocrația până la sfârșitul anului acesta și atunci în 2023 am putea eventual să pornim primele curse interurbane din Târgu Mureș până în Corunca, de exemplu, sau Sângeorgiu de Mureș”, a afirmat Portik Vilmos.

Pe parte de mobilitate, totodată, este lansată spre consultare Analiza SWOT, definirea viziunii de dezvoltare și portofoliul de proiecte privind Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană actualizată în contextul Zonei Metropolitane. Analiza a semnalat ca neajunsuri următoarele: slaba accesibilitate prin mijloace de transport alternative (transport în comun, piste de biciclete), respectiv că Programul Operațional de Transport nu are elemente pentru transport privind zona metropolitană.

Printre proiectele propuse care au și componentă de mobilitate se numără: dezvoltarea de parteneriate cu actori locali pentru dezvoltarea de proiecte în domeniul turismului, mobilității, culturii și a serviciilor publice de sănătate, amenajarea de piste de biciclete și proiecte de conectivitate (dezvoltare căi alternative de mobilitate și transport – cale ferată, acces rutier, drum legătură aeroport – Târgu Mureș), dezvoltare linie de cale ferată Cluj-Napoca – Târgu Mureș – Sighișoara, electrificarea căii ferate, respectiv realizarea drumului expres Târgu Mureș – Reghin.

Ligia VORO, Dan BIRTA, Călin POENARU & Ion SURDU

(Publicat în ediția print TB 108, martie/aprilie 2022)