Industria auto a suferit un șoc în 2020, însă semne de revenire au apărut deja anul trecut, chiar dacă piața europeană și cea românească se confruntă încă cu provocări legate de creșterea prețului la materiile prime sau cu probleme pe lanțul de aprovizionare generate de penuria unor componente.
Agenția Internațională de Energie (AIE) a realizat unul dintre cele mai interesante studii despre industria auto, studiu realizat de Leonardo Paoli, analist de tehnologii de energie curată, și Timur Gül, șeful diviziei de politici în domeniul tehnologiei energetice din cadrul AIE. Head of the Energy Technology Policy Division.
Autorii au constatat că creșterea vânzărilor de vehicule electrice a fost impresionantă în ultimii trei ani, în ciuda faptului că pandemia a redus piața pentru mașini convenționale în contextul în care producătorii s-au confruntat cu blocajele în lanțul de aprovizionare – criza semiconductorilor (microcipurilor), pentru a aminti doar o problemă care a afectat industria auto la nivel mondial.
“În 2019, au fost vândute 2,2 milioane de mașini electrice, reprezentând doar 2,5% din vânzările globale de mașini. În 2020, piața totală a mașinilor s-a contractat, dar vânzările de mașini electrice au depășit tendința, crescând la 3 milioane și reprezentând 4,1% din vânzările totale de mașini. În 2021, vânzările de mașini electrice s-au dublat cu peste 6,6 milioane, reprezentând aproape 9% din piața globală de mașini și mai mult decât triplându-și cota de piață față de doi ani mai devreme. Toată creșterea netă a vânzărilor globale de mașini în 2021 a provenit de la mașinile electrice. Estimăm că acum există aproximativ 16 milioane de mașini electrice pe drumuri în întreaga lume, consumând aproximativ 30 de terawați-oră (TWh) de electricitate pe an, echivalentul întregii electricități generate în Irlanda. Mașinile electrice au contribuit la evitarea consumului de ulei și a emisiilor de CO2 în 2021, deși aceste beneficii au fost anulate de creșterea paralelă a vânzărilor de SUV-uri”, se arată în studiul specialiștilor AIE.
Ca exemplu, în Europa – mai ales în Vestul continentului, vânzările de mașini electrice au crescut cu aproape 70% în 2021 la 2,3 milioane, dintre care aproximativ jumătate au fost hibride plug-in, într-un context în continuare dificil pentru piața europeană care a înregistrat vânzări mai mici anul trecut cu 25%. Creșterea vânzărilor de vehicule electrice a fost însă stimulată de noile standarde de emisii de CO2 și subvențiile majorate pentru achiziții de vehicule electrice. Mai mult, pentru a elimina de pe șoselele europene vehiculele cu motoare cu ardere internă și a stimula creșterea parcului de vehicule electrice, Comisia UE a propus să reducă standardul de emisii de CO2 pentru mașinile noi la zero până în 2035.
“În același timp, mai mulți producători de automobile au anunțat obiective de electrificare. De exemplu, Volkswagen a spus că jumătate din vânzările sale vor fi electrice până în 2030. Ford a spus că se așteaptă ca 40%-50% din vânzările sale să fie electrice până la sfârșitul deceniului. O altă piatră de hotar semnificativă în 2021 a fost declarația Toyota, cel mai mare producător de automobile din lume, care anunță noi investiții menite să realizeze vânzări de mașini electrice de 3,5 milioane pe an până în 2030”, arată autorii în studiu.
Provocări pentru industrie
Chiar dacă vânzările au fost în creștere, industria auto s-a confruntat cu probleme generate de creșterea materiilor prime, ceea ce conduce la probleme în lanțul de aprovizionare. Astfel, anul trecut, prețul oțelului a crescut cu până la 100%, al aluminiului cu aproximativ 70% și al cuprului cu peste 33%, ceea ce a generat costuri suplimentare în producția atât a vehiculelor clasice, cât și a celor electrice. “Pentru mașinile electrice, provocări suplimentare au fost reprezentate de prețurile crescute la materialele necesare pentru fabricarea bateriilor: prețul carbonatului de litiu a crescut cu 150% de la an la an, grafitul cu 15% și nichelul cu 25%”, au arătat autorii. Totuși, prețurile medii ale bateriilor nu au crescut din 2020.
De asemenea, cum aminteam deja, industria auto s-a confruntat și cu criza microcipurilor, iar producția de vehicule electrice care utilizează un număr dublu a fost mai serios afectată.
O altă provocare pentru sectorul automotive electric rămâne asigurarea necesarului de litiu și cobalt, resursele fiind insuficiente în lipsa unor investiții care să stimuleze creșterea producției.
Tranziția către vehiculele electrice, mai adaugă autorii, va fi influențată de acțiunile guvernelor și industriei care trebuie să își adapteze politica de subvenții pentru stimularea achiziționării de vehicule electrice, infrastructura de încărcare trebuie dezvoltată, iar investițiile în acest sector – de la infrastructură de încărcare la industria bateriilor – trebuie susținute inclusiv la nivelul cooperării internaționale.
Ce face România?
Sectorul auto românesc a resimțit puternic toate aceste crize, susține Adrian Sandu, secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România – ACAROM. Între 2017-2018, producția de vehicule se cifra la 14 milioane de unități, iar în 2021 a scăzut la 9,9 milioane, iar estimările pentru 2022 sunt de 9,5 milioane. În 2019, cifra de afaceri a industriei se ridica la 31 de miliarde de euro, în timp ce în 2021 aceasta a înregistrat o scădere până la 26,4 miliarde de euro.
În afară de efectele generate în principal de criza sanitară, România rămâne deficitară și la capitolul infrastructură, în condițiile în care dezvoltarea rețelei rutiere în principal, dar și feroviare pentru transportul de subansamble, componente etc., nu ține pasul cu volumul de transport, cu nevoia de mobilitate în creștere. Guvernul ar trebui să accelereze implementarea proiectelor de autostrăzi și drumuri expres pentru a răspunde cerințelor industriei.
România și-a asumat prin intermediul PNRR, secțiunea Transport Sustenabil, creșterea cu cel puțin 100% a cotei vehiculelor cu emisii zero/cu emisii reduse zero (electrice și hidrogen) din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020) și dezvoltarea, în același interval de timp, a infrastructurii de încărcare pentru combustibili alternativi, respectiv 30.000 de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice.
Din punct de vedere legislativ, România își propune stabilirea de măsuri legislative privind stimularea utilizării de vehicule ecologice și programe de reînnoire a parcului auto pentru persoane fizice private, companii private și instituții publice.
Producătorii auto la răscrucea electrică
În 2022, Grupul Renault-Dacia a atins o nouă bornă istorică – 10.000.000 de automobile produse sub brandul Dacia. Vehiculul aniversar a ieșit de pe linia de montaj general a Uzinei Vehicule Mioveni şi se va alătura colecției de modele istorice Dacia. Top 3 modele cele mai produse este ocupat de următoarele modele: Sandero/Sandero Stepway – 2.600.000, Dacia 1300/1310 şi derivate – 2.300.000 și Duster – 2.100.000, toate cu motoare cu combustie internă.
Însă, dacă discutăm despre viitorul electric al industriei auto, trebuie să punctăm că în acest an, compania a vândut în România cel de-al 5.000-lea vehicul Dacia Spring, primul vehicul electric al mărcii Dacia. Acesta este produs din 2020 la uzina din orașul chinez Shyian.
Dacia Spring este lider detașat al pieței vehiculelor electrice din România, ajungând să dețină aproape un sfert din vânzările acestui segment.
La nivel european, la sfârşitul lunii martie se aflau deja în circulație aproape 40.000 de vehicule Dacia Spring. Cele mai multe dintre acestea fuseseră înmatriculate în Franţa (peste 18.000 de unităţi), Italia (6.700 de unităţi) şi Germania (5.100 de unităţi).
Ford a anunțat anul trecut, în această perioadă, că va investi 300 de milioane de dolari pentru a construi un nou vehicul comercial ușor în 2023, la uzina sa de la Craiova, inclusiv o versiune complet electrică a acestuia, ce va debuta în 2024. Acesta va fi primul vehicul Ford de volum, complet electric, construit în România.
La un an distanță, Ford a anunțat transferul proprietății fabricii din Craiova către partenerul său strategic Ford Otosan, proces condiționat de aprobările autorităților relevante și ca urmare a consultărilor.
Potrivit oficialilor companiei, fabrica de la Craiova va juca un rol major în viitorul acestui joint venture, sprijinind, în același timp, planurile solide ale Ford cu privire la electrificare (Model e) și vehicule comerciale (Ford Pro). Totodată, acest lucru permite Ford Otosan să-și extindă amprenta sa internațională în ceea ce privește producția de vehicule și experiența în acest domeniu.
De asemenea, reprezentanții companiei au anunțat că modelul Puma, care în 2021 a fost cel mai bine vândut autoturism Ford din Europa, va primi din 2024 o versiune complet electrică, ce se va fabrica la uzina din Craiova.
Shift-ul în industria de componente
Cu o prezență solidă în România, conducerea Bosch a anunțat la începutul lunii mai inclusiv strategia sa în domeniul mobilității.
Bosch se așteaptă ca Pactul Verde European să ofere o susținere decisivă pentru electrificarea traficului rutier. „Toți producătorii auto caută să obțină cea mai mare cotă posibilă din piața autovehiculelor electrice în creștere,” a spus Dr. Markus Heyn, membru al consiliului de administrație al Robert Bosch GmbH și președinte al sectorului de activitate Soluții de mobilitate.
„Bosch se consideră drept cel mai important furnizor de sisteme de propulsie electrice pentru autovehicule.” Acesta a afirmat că o sarcină tehnică esențială este menținerea sistemelor de propulsie, inclusiv a acumulatorilor, la temperatura corectă și asigurarea confortului climatic necesar la nivelul cabinei. Managementul termic inteligent poate spori autonomia autovehiculelor electrice cu 25 de procente, a remarcat el. În acest sens, Bosch a dezvoltat o soluție pre-integrată: unitatea termică flexibilă sau FTU. Cu ajutorul FTU, Bosch pătrunde pe o piață pentru care preconizează atingerea unui nivel de 3,5 miliarde de euro până la sfârșitul deceniului.
Pentru autovehiculele electrice pe bază de celule de combustie, Bosch va demara în acest an producția de sisteme de propulsie cu celule de combustie pentru camioane. „În locația din Bamberg, ne propunem să producem pile cu o putere la nivel de gigawați până la mijlocul deceniului,” a declarat Heyn. „Până în 2030, utilizarea unui camion cu celule de combustie nu ar trebui să coste mai mult decât cea a unui motor diesel – acesta este obiectivul nostru.” Bosch și-a suplimentat încă o dată cheltuielile de capital pentru celulele de carburant, până la aproape un miliard de euro între 2021 și 2024.
Continental a făcut investiții de aproximativ 150 de milioane de euro în 2021.
Pentru 2022, Continental Romania are planificate investiții în valoare comparabilă cu cele de anul trecut, atât în ceea ce privește extinderea sediilor, cât și în noi echipamente pentru centrele de inginerie și pentru fabricile de anvelope, de componente electronice și ContiTech din țară.
(Publicat în ediția print TB 109, mai/iunie 2022)
