La începutul acestui an Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) a primit din partea Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) trei brevete de invenție noi. Unul dintre acestea vizează prototipul unui automobil electric.
Proiectul „Automobil Electric Personal Individual” a fost realizat la Sibiu, la ULBS, Facultatea de Inginerie, cu sprijinul SC Phonix Laser Sibiu, Banca Transilvania Cluj-Napoca, EVERGENT Bacău și, nu în ultimul rând, ULBS, de o echipă de inventatori coordonată de profesorul universitar Aurel Mihail Țîțu, directorul Centrului Regional care aparține Oficiului de Stat pentru Invenții și al Oficiului European de Brevete de la Munchen, centru găzduit de Facultatea de Inginerie din cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu.
Ideea acestui proiect a apărut cu aproape 10 ani în urmă, când discuțiile despre energia verde deveneau tot mai populare. „Acesta este al doilea prototip de automobil pentru care am primit brevet de invenție. Noi nu ne-am gândit la ceva foarte special. Le-am gândit ca fiind niște mijloace de transport, care pot fi folosite doar pentru oraș, pentru a merge de acasă la serviciu și înapoi. Ceva simplu, nu foarte scump”, ne-a explicat profesorul universitar Mihail Țîțu.
Echipa de inventatori de la ULBS este formată de un număr important de persoane, însă pentru fiecare proiect la care se lucrează specialiștii sunt diferiți: ei sunt specializați în diverse domenii, precum inginerie mecanică, robotică, electronică sau medicină. „Sigur că acest proiect nu a ajuns în faza de omologare, existând speranța că după ce se obțin brevetele de invenție, un investitor, un producător privat ar putea fi interesat. De fapt, cam toate proiectele de acest gen, toate invențiile brevetate realizate în universități, asta și țintesc – ca cineva să preia ulterior proiectul și să-l ducă mai departe (prin intermediul unui Centru de Transfer Tehnologic). Pot spune că prototipuri nu fac toți. Mai departe, sunt costuri care, din păcate, nu sunt atât de mici”, explică Mihail Țîțu.
Cum arată automobilul electric de la Sibiu
„Vă imaginați o minge de rugby, care este tăiată de la jumătate. El a fost gândit în a rula în ambele sensuri. Scaunul pe care stă cel din interior se rotește cu 360 de grade. De asemenea, roțile se rotesc în așa fel încât șoferul să poată parca între două mașini lateral. Are un joystick, mai multe minicomputere de bord. Unul dintre ele face și anumite teste pentru diverse funcții vitale ale celui care conduce automobilul”, a adăugat profesorul universitar Mihail Țîțu.
Automobilul a fost gândit pentru distanțe relativ scurte și exclusiv pentru o persoană. Acesta poate cântări 250 kg fără baterii, cu baterii greutatea fiind puțin peste 400 kg. Printre alte caracteristici ale mașinii se numără: sarcina utilă maximă este de 200 kg, adică o persoană cu una-trei genți; viteza maximă 60 km/h; autonomia mașinii 200-250 km. Potrivit coordonatorului de echipă, în cazul în care ar ieși pe piață o astfel de mașină, prețul acesteia n-ar trebui să depășească 4.500 de euro. Numai că realizarea acestui deziderat nu e chiar atât de simplă.
Prototipurile de automobile electrice dezvoltate de echipa de la Sibiu au fost prezentate și la saloane internaționale de inventică. Cei mai interesați de acestea s-au arătat specialiști din Asia.
Cine se ocupă de invențiile românești?
Profesorul Aurel Mihail Țîțu spune că succesul nu este al lui, ci al unei echipe care se implică în proiectul respectiv. El spune însă că în România există relativ puține pârghii prin care invențiile brevetate pot fi promovate. Una dintre soluții este participarea la târguri de inventică și la saloane de inventică cu sprijinul statului român și cu sprijinul titularului de brevet de invenție, dar nu întotdeauna proiectele care vin din institute de cercetare sau din universități ajung în piață. Soluția propusă de Mihail Țîțu este aceea de a se implica mai mult factorii decidenți de la nivel central.
„Inventatorii de la Sibiu au avut privilegiul să fie sprijiniți de managementul ULBS de a participa la evenimente științifice de natură tehnică în care au putut să prezinte realizările universității și mai mult să promoveze imaginea universității pe această zonă de cercetare științifică. Nu putem decât să mulțumim managementului universității pentru acest suport. Ce am făcut noi începând cu 1999 și ce dorim să facem în continuare în acest domeniu de competență este în folosul universității și al comunității. Noi spunem așa: inventatorii, indiferent de domeniu, să fie lăsați să inoveze, să inventeze, iar Centrele de transfer tehnologic să preia invențiile brevetate și să le transfere în mediul de afaceri, în piață. Aceste lucruri nu trebuie amestecate”, a precizat Mihail Țîțu.
(Publicat în ediția print TB109 – mai/iunie 2022)
