Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

„Ocolitoarele” din Banat și Transilvania se profilează cu greu la orizont

Majoritatea proiectelor șoselelor de ocolire a orașelor din Banat și Transilvania sunt la stadiul de documentații, proceduri sau dezbateri, lucrări începute și nefinalizate, cu finanțare sperată din Europa, însă totuși incertă. Dacă Becleanul a dat de curând drumul lucrărilor, Zalăul se chinuie să termine ceea ce a început demult. Timișoara își așteaptă celelalte centuri promise, iar Sighișoara speră după mai bine de 10 ani să circule pe prima.

Centura Metropolitană a Clujului încă nu are gata toată documentația, iar în paralel au loc dezbateri publice, unele destul de dure. Ultima, pe tema acordului de mediu. „Odată cu realizarea centurii, partea de mobilitate va fi mult mai bună. Va avea un efect extraordinar în reducerea poluării și în crearea unui ecosistem favorabil pentru dezvoltarea ulterioară. Avem și o mică întârziere, adusă de complexitatea proiectului; pistele de biciclete au fost un element care a fost adăugat pe parcurs”, a recunoscut viceprimarul Dan Tarcea.

Asociația Societate Organizată Sustenabil a înaintat o petiție în care cere autorităților ca pădurile Hoia și Făget să fie protejate cu tuneluri mai lungi decât cele prevăzute în studiul de fezabilitate. „Distrugerea naturii atrage pe termen lung un cost mult mai mare decât cel al unei abordări corecte, cu respect față de valorile naturale de neînlocuit”, spune unul dintre inițiatori, Mihai Cuibus. Aceștia vor să nu se taie zeci de hectare de pădure și să nu se distrugă pădurea de stejar pufos din Hoia sau pajiștea cu peri seculari din Baciu.

„Traficul auto intens va genera noxe și zgomot, perturbând ecosistemul care este deja supus unei presiuni antropice mari, cu activități ilegale de tip off-road, depozitare de deșeuri, foc, pășunat la ras. Vor fi afectate activitățile de recreere a iubitorilor de natură, rutele de migrație a animalelor (căprioare, vulpi, păsări, insecte), comportamente de hrănire și reproducere. Apropierea șoselei de zonele împădurite va crește presiunea dezvoltării imobiliare”, a mai adăugat inițiatorul petiției.

La capătul celălalt al centurii, proprietara Băilor Someșeni, Ioana Gidro Stanca, acuză faptul că șoseaua va afecta o zonă de protecție severă – izvoarele termale și zăcământul de nămol, considerate de aceasta cu proprietăți asemănătoare celor de la Karlovy Vary și Techirghiol. “La amenajarea Băilor Someșeni a fost constituită o zonă de protecție pe 40 ha. Acum au rămas doar 19 ha, o parte din teren va fi secționată de centură”. Ea are vecini care vor să ridice blocuri pe 7 ha. Băile Someșeni au devenit de curând stațiune balneoclimaterică cu regim strict de protecție pe 24 ha (areal care include și vechile băi, pe 5 ha). Compania care a realizat studiul de fezabilitate, Explan, susține că impactul va fi unul minim, deoarece băile nu vor fi afectate de șantier și de piloții forați. Aceasta a respins varianta unui pod suspendat deoarece ar afecta culoarul de zbor al Aeroportului Cluj. Potrivit Agenției de Protecție a Mediului, pentru protejarea biodiversității vor fi create subtraversări, fiind amenajate zone umede. La tăierea copacilor sunt prevăzute echipe speciale care să inspecteze existența unor animale.

Viitoarea centură prin partea de sud (TransRegio Feleac 35) a fost scoasă din Planul Național de Redresare și Reziliență, dar proiectul se află pe locul 3 ca punctaj în România pentru actualul exercițiu financiar al UE. TR 35 pornește din Gilău, trece prin Florești, intră în Cluj-Napoca în zona Cora, continuă prin Făget, Calea Turzii, iese la Selgros și se intersectează cu Centura Vâlcele – Apahida. În cel mai înalt punct, la Feleacu, TR 35 va beneficia de un parc fotovoltaic ce va asigura energia necesară pentru funcționarea sistemelor electrice. Ultima evaluare de cost pentru TR 35 era de 1,3 miliarde de euro.

Eșec la Sighet, speranțe la Baia Mare

Traseul “ocolitoarei” metropolitane a Băii Mari (33 km) va începe din DN 1C până în DN 18 Baia Sprie, urmând să fie executată în doi ani. “Am avut o întâlnire cu proiectanții care lucrează la studii. Ne-au fost prezentate cele mai fezabile trasee. Trebuie să ținem cont de situri arheologice, arii protejate, proprietăți private. Realizarea centurii să nu afecteze în niciun fel mediul și terenurile pe care va fi construită”, a menționat președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan. Viteza de proiectare este încadrată între 80 și 100 km/h. Centura este prevăzută cu două benzi pe sens din Bușag până la târgul auto și cu o bandă în zonele cu trafic mai puțin aglomerat. Termenul final pentru studiul de fezabilitate este luna mai. Lucrările de execuție ar trebui să fie demarate anul viitor și să dureze doi ani. Proiectul costă 88 de milioane de euro, din fonduri UE, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).

O nouă licitație pentru fezabilitatea centurii Sighetu Marmației, studiu estimat la 1,7 milioane de lei, a fost anulată, în februarie. La cea de anul trecut, unica ofertă, depusă de Specialist Consulting București – Construct CDP Baia Mare, asociere care nu a răspuns la cererile de clarificări, a fost considerată neconformă. Nici în 2022 nu s-a arătat vreo ofertă admisibilă în condițiile contractuale, financiare, tehnice solicitate de autorități. Proiectul vizează 15 km de centură, care va face legătura cu DN 18 şi DN 19 și cu viitorul pod peste Tisa, iar banii alocați să fie recuperați din fondurile UE la dispoziția României.

Becleanul a pornit lucrările, Zalăul vrea să le termine

Asocierea condusă de CML.RO a demarat lucrările la centura Beclean, care trebuie să fie gata în decembrie 2023. Drumurile naționale de conexiune se vor realiza după restructurarea bugetară. “Ocolitoarea va asigura decongestionarea traficului și va crește calitatea vieții cetățenilor. Este primul astfel de proiect realizat de o administrație publică locală în parteneriat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR)”, a anunțat primarul Nicolae Moldovan. Startul lucrărilor a fost supervizat de ministrul Sorin Grindeanu.

“CNAIR a finalizat exproprierile, a emis rapid autorizația necesară demarării lucrărilor. Primăria a plătit realizarea studiului de fezabilitate, s-a ocupat de contractarea proiectării, a execuției. DN 17C și 17D vor trebui să intre repede în fazele de execuție, parcurgând foarte rapid eventualele faze premergătoare”, afirmă Grindeanu. Lucrările sunt realizate de CML.RO cu Dacia Faber, Îndemânarea Prodcom, Test Prima, DP Proiect. Șoseaua de 1,2 km cuprinde și un pod peste Someș. Vor fi construite și două sensuri giratorii de conexiune cu drumurile naționale. Investiția se ridică la 76 de milioane de lei.

Centura Zalău (etapa II) avea, în aprilie, un stadiu de progres fizic și financiar de 15-20%, relevă ministrul de interne, Lucian Bode. “Compania chineză ar trebui ca anul viitor să o finalizeze. Sunt doar 5 km, o lungime nu foarte mare, dar cu o complexitate deosebită. Jumătate din tronson reprezintă viaducte și poduri”, spune Bode. Totuși, centura înainta greu prin pădurile sălăjene, potrivit Asociației Pro Infrastructură (API). “Antreprenorul trebuie să mărească semnificativ mobilizarea dacă vrea să aibă o șansă de a-și respecta contractul. Terenul este foarte dificil, structurile care trebuie executate sunt migăloase, cocoțate pe dealurile transilvănene”. Stadiul de execuție a lucrărilor era de 20% după un an, însă restul de 80% trebuie executat în tot atât timp. Contractul se ridică la 185 de milioane de lei, fără TVA. Termenul de finalizare este martie 2023. Centura asigură legătura între DN 1F şi DJ 191C.

Autostrada Transilvania, între dealuri și prețuri alunecoase

Constructorul tronsoanelor dintre județele Cluj și Sălaj ale A3, UMB, a calculat costuri suplimentare de 50 de milioane de euro. În două locuri cu alunecări masive de teren trebuie modificată soluția tehnică: Nădășelu – viaduct în aval, Topa Mică – tunel “cut & cover”. Tronsonul de la Nădășelu la Poarta Sălajului (42 km) a ajuns la un stadiu fizic de 20%, fiind singurul proiect finanțat prin PNRR aflat în execuție. Aici vor fi 8,7 km de poduri și viaducte (20% din traseu), 12 milioane mc de săpătură, 140 km de piloți forați, 33 de structuri, ziduri de sprijin. Există păduri ce trebuie tăiate după ce au fost scoase din circuitul forestier, iar situația castrului roman de la Zimbor era neclară. Constructorul turc Nurol se afla în grafic cu A3, între Suplacu de Barcău și Nușfalău. Contractul pentru cei 13,5 km a fost semnat în 2020, cu 6 luni proiectarea și 18 luni execuția. Nurol are doar câteva pasaje și poduri de făcut, un nod rutier și un spațiu de servicii. Termenul contractual de finalizare este primăvara lui 2023.

Trosoanele dintre județele Bihor și Mureș ale Autostrăzii Transilvania au fost monitorizate, kilometru cu kilometru, de Asociația Pro Infrastructură (API).
Lucrările dintre Cluj și Sălaj sunt cele mai avansate dintre șantierele A3 | Foto: API

Administrația Bazinală de Apă Mureș a emis avizul de gospodărire a apelor pentru Drumul Expres Autostrada Transilvania – Tureni (DX-A3). “E un pas important în deblocarea procedurii de autorizări. Acordul de mediu va deschide calea spre finalizarea studiului de fezabilitate, cu hotărârile de guvern de adoptare a indicatorilor tehnici economici și de expropriere. Văd posibilă finalizarea DX-A3 până în 2024, dacă Ministerul Transporturilor nu se împiedică în birocrație”, spune deputatul Viorel Băltărețu. În 2009, Bechtel a dat în trafic o parte din A3 fără acces între capetele situate la 40 km. Prin noua conexiune, Cluj-Napoca și Turda vor primi acces mai bun la autostrăzi.

Drumurile interjudețene, la faza variantelor de traseu

Proiectul de reabilitare pentru Drumul Nordului (lotul 1), se apropia de terminare. CJ Maramureș a demarat recepția pentru finalizarea lucrărilor. “Ne-am asigurat că lucrările au fost realizate conform cerințelor din caietul de sarcini”, spune Ionel Bogdan. Reabilitatea este executată de ARL Cluj, din grupul Strabag. Au existat în trecut mai multe disensiuni cu fostul antreprenor, Implenia (Elveția – Germania). Locuitorii din zona Codru – Chioar au reclamat ritmul scăzut al lucrărilor. Drumul Nordului urmează traseul: lot 1, limită de județ Sălaj dinspre Cehu Silvaniei – limită de județ Satu Mare înspre Borlești; lot 2, Șomcuta Mare – Surdești. În paralel, au fost propuse mai multe proiecte care ar trebui să asigure legătura, prin Maramureș, cu Ungaria și cu Moldova.

Drumul de mare viteză Baia Mare – Suceava a primit o nouă variantă pentru lotul 3, Bistrița – Vatra Dornei. “Pe loturile 1 (Baia Mare – Dej) și 2 (Dej – Bistrița) s-a demarat procedura de achiziție privind studiul de fezabilitate. Pentru lotul 3, în etapa de proiectare, pentru care s-a prezentat o variantă alternativă a traseului și a soluțiilor tehnice, sunt prevăzute 8 km de tuneluri, 7 km de viaducte”, a spus Emil Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud. El a amintit și de centurile ocolitoare ce se profilează în județ: Bistrița și Beclean.

Viitorul drum expres Cluj-Napoca – Dej urmează să se conecteze cu cel dintre Satu Mare și Suceava

CJ Cluj și Bistrița-Năsăud, municipiul Bistrița și CNAIR au semnat un acord pentru realizarea Drumului Expres (DX) Cluj – Dej – Bistrița, din fonduri UE. „DX va rezolva problemele stringente legate de traficul aglomerat de pe drumul european, inclusiv ambuteiajele și traficul de mare tonaj din zona Dejului”, susține Marius Mînzat, vicepreședinte CJ Cluj. Acordul oferă posibilitatea rezolvării constrângerilor de ordin juridic și administrativ ce pot apărea și a emiterii cu celeritate a avizelor și certificatelor de urbanism. Tronsonul este format din sectoarele DX Dej – Bistrița, parte a aliniamentului „Autostrăzii Nordului” Vama Oar – Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei – Suceava; DX Cluj-Napoca – Dej. În prima etapă este realizată proiectarea, constând în studiul de fezabilitate, iar în doua, drumul expres. Autoritățile speră să prindă o finanțare rapidă, pe Programul Operațional Transport 2021-2027.

Neliniști pentru Centura Sighișoarei

După mai bine de 10 ani de când a fost lansat primul proiect de construcție a unei ocolitoare a municipiului Sighișoara, executantul lucrărilor a fost stabilit în urma procedurii de achiziție publică.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov a desemnat ca ofertant câștigător al contractului pentru realizarea Variantei de Ocolire Sighișoara „Asocierea SC Clean Prest Activ SRL-SC T Dancor Romconstruct Srl – ILCI Insaar Sanayi VE Ticaret A.Ș. – SC Proiect-Construct Regiunea Transilvania SRL”. Asocierea a depus o ofertă în valoare de 257.772.291,56 lei, fără TVA, în condițiile în care valoarea estimată de către beneficiar trecea de 320 de milioane de lei.

Durata de execuție a contractului este de 38 luni (14 luni pentru proiectare și 24 luni pentru execuție). Perioada de garanție oferită de antreprenor este de 60 de luni. Pentru această lucrare DRDP Brașov a primit în total 8 oferte. După publicarea rezultatului în SICAP urmează o perioadă de 10 zile în care se pot depune contestații.

Varianta de ocolire Sighișoara este localizată în județul Mureș și are o lungime de 13,057 km și va avea câte o bandă pe sens. Traseul ocolitoarei se desprinde din DN13 la km 108+600 (kilometraj pe DN 13) în partea de est a municipiului, în apropierea localității Albești, după care se îndreaptă către nord-est revenind în DN 13 la km 123+120 (kilometraj pe DN 13) în apropierea localității Hetiur.

Structurile mai importante de pe traseu sunt următoarele: la km 0+423 (în zona Albești) este prevăzut un pasaj de 74,12 m pentru traversarea căii ferate și a drumului național DN13, la km 1+870 traversarea râului Târnava Mare și a pârâului Satului se va face printr-un pod de 134,20 m, la km 12+760 (în zona Hetiur) înainte de intersecția cu DN13, Varianta de ocolitoare Sighișoara traversează o vale adâncă fără curs de apa, pentru traversarea acesteia fiind prevăzut un viaduct cu 6 deschideri, lung de 150 m.

Neliniștea în jurul acestui contract este generată de faptul că liderul asocierii este o firmă specializată în servicii de curățenie și mai puțin de construcții de drumuri.

Centurile Timișoarei în chinurile facerii

Timișoara se chinuie de ani de zile să aibă măcar o primă parte de centură de ocolire a orașului. Un singur tronson din aceasta, Centura Nord, e și funcțională, Centura Sud se ”naște” de doi ani de zile și e în pericol de a rămâne fără contract de execuție din cauza întârzierilor, iar Centura Vest, pe care Ministerul Transporturilor a încercat să o transfere pentru execuție la autoritățile locale a devenit motiv de dispută și circ politic între conducerile Timișoarei și Timișului, care nu au reușit să se pună de acord pentru un parteneriat în vederea preluării proiectului.

Ani de zile, Timișoara a fost traversată de tot traficul ce venea dinspre partea de sud a României și mergea spre Ungaria sau Serbia. Timișorenii au cerut permanent realizarea unei centuri de ocolire, iar ”cadoul” a fost deschiderea, după multe peripeții și o întârziere de patru ani și un șantier care a durat șase ani, a Centurii Nord, care asigură legătura între Calea Aradului și Calea Lugojului. În 2008 Centura Nord devenea, în sfârșit realitate. Sunt 12 kilometri de drum la o bandă și drum de urgență.

De atunci, anii au trecut, iar timișorenii tot nu au avut o centură. În luna martie a anului 2020, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere dădea ordinul de începere a lucrărilor la Centura Sud, între Calea Lugojului și Calea Șagului. Lucrarea a fost licitată pentru 57 de milioane de euro, iar câștigători au fost cei de la Tirrena Scavi. Italienii s-au apucat de lucru, dar au fost ”loviți” de pandemia de coronavirus. La doi ani de la pornirea lucrărilor, șantierul nu a depășit nici jumătate din totalul de realizat.

”Nu pot spune că pe Centura Sud nu sunt lucrări efectuate, dar nu îndeajuns ca să se termine proiectul. Vor primi trei notificări, urmează o reziliere și procedura de licitație nouă. Nu-mi doresc să fac rezilieri, este ultimul lucru. Dar nici nu pot să asist pasiv cum se pierd bani europeni ai României, pentru că unele companii nu pot face ce și-au asumat. Nu pot să asist cum s-au uitat cei dinaintea mea, doar s-au uitat la ce se întâmplă, cu fapte zero. Deciziile vor fi luate în perioada următoare. Sunt sceptic că se va respecta termenul pe Centura Sud”, a declarat Grindeanu.

În prezent, pe șantier activitatea este extrem de redusă, se mai fac umpluturi la unele pasaje, deși se dorește ca lucrările să fie încheiate până la finalul anului 2023.

Ultimul traseu lipsă din centura Timișoarei este varianta de ocolire Vest. Ministrul Grindeanu a dorit transferarea proiectului pentru Centura Vest unui parteneriat format din Consiliul Județean Timiș, condus de liberalul Alin Nica, și Primăria Timișoara, condusă de USR-istul Dominic Fritz. Însă, cele două administrații au ajuns să se certe pe preluarea proiectului, care ar asigura un important capital politic, așa că proiectul a rămas la CNAIR, cu perspectiva de demarare a lucrărilor … nedefinită.

Ligia VORO, Robert BLOANCĂ & Călin POENARU

(Publicat în ediția print TB 109, mai/iunie 2022)

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior
Autoritățile din Zona Metropolitană Zalău (ZMZ) s-au întâlnit pentru a dezbate detaliile celei de-a doua centuri ocolitoare a municipiului, pe relația Crișeni – Hereclean.

Zalăul își caută finanțare pentru a doua centură

Articolul următor
Cele 19.233 acțiuni rămase nesubscrise au fost oferite în cadrul unui plasament privat intermediat de BTCP și programat să aibă loc în perioada 29 iunie – 6 iulie.

Succes al grupului BT: acțiunile Simtel nesubscrise au dispărut rapid la bursă

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share