Douăzeci de fermieri din județele Alba, Cluj, Mureș și Sibiu au pus pe harta agricolă a României din octombrie anul trecut Cooperativa Agricolă Podișul Transilvaniei. Prima investiție pe care au aprobat-o membrii fondatori este achiziționarea unui fost complex de creștere și îngrășare a tineretului bovin din comuna Mihai Viteazu, județul Cluj. Am stat la o poveste despre primii pași ai cooperativei agricole cu președintele acesteia, Emil Turdean, un fermier căruia îi plac discuțiile directe și lucrurile spuse pe șleau.

Apariția Cooperativei Agricole Podișul Transilvaniei ne-a purtat pașii, la prima oră dintr-o zi de luni, în Bădeni, în zona nodului rutier de la Turda (județul Cluj), la o întâlnire cu președintele cooperativei, Emil Turdean care se pregătea deja să își schimbe îmbrăcămintea de birou cu salopeta de lucru pentru a-și ajuta colegii din teren.

Presați de timp, nu am avut timp de politețuri prea multe și am intrat direct în subiectul întâlnirii.

Primele semințe ale noii cooperative agricole au fost sădite în primăvara lui 2021, iar înființarea propriu-zisă a fost certificată în luna octombrie.

“Anul trecut, în luna martie ne-a venit ideea să înființăm o cooperativă agricolă, pentru că văzând și studiind afară, în Olanda, între 1996-2000, am văzut puterea cooperativelor. Nu a fost ușor, fermentul acestei cooperative am fost subsemnatul și am mai vorbit cu unul dintre colegi care mi-a spus că nu este o idee rea. Am început cu treizeci de colegi, lucrurile s-au sedimentat și am rămas 20 de fermieri. Mai avem de lucru la spiritul de echipă, mai avem de lucru la disciplină și la coeziune”, își amintește Emil Turdean, președintele Cooperativei Agricole Podișul Transilvaniei începuturile și parcursul până acum.

Nevoia de asociere a apărut firesc. “Eu cred că ne-am dat seama că singuri n-o să putem construi lucruri mărețe pentru că, la nivel de fermă, fiecare a ajuns la un punct maxim. Trebuie să ne gândim la proiecte care să aducă plus valoare produselor pe care le avem în ferme, trebuie să ne gândim inclusiv la modul de desfacere. Nu sunt împotriva comercianților, nu sunt împotriva traderilor, dar partea leului trebuie să o ia cel care produce“, consideră Emil Turdean.

Funcționarea cooperativei agricole le aduce fermierilor membri beneficii și de altă natură. Spre exemplu, Emil Turdean insistă asupra problemei utilajelor care pot fi utilizate în comun, ceea ce înseamnă o eficientizare a costurilor.

“Noi, fermierii din România, am investit foarte mult în echipamente, însă suntem foarte individualiști și majoritatea dintre noi moare ca să își plătească ratele de leasing pentru utilaje. Fiecare în ferma lui își face strategia cum vrea, dar inclusiv în ferme, eu cred că e foarte important să nu ne cumpărăm fiecare câte o autopropulsată, ci să ne ajutăm cu utilajele. De exemplu, în perioada de recoltat, combina mea stă când ar putea să îl ajute pe un alt fermier care are șase sute de hectare de porumb de recoltat“, explică acesta.

Cum aminteam, în cooperativa agricolă și-au dat mâinile douăzeci de fermieri – 3 din Cluj, 9 din Mureș, unul din Sibiu și 7 din Alba, iar cea mai mare suprafață agricolă aparține fermierilor din județul Mureș.

În viitor, nu este exclus ca numărul membrilor cooperativei agricole să crească, după cum punctează Emil Turdean, însă decizia va fi luată de adunarea cooperativei. Una dintre condițiile care va fi impusă viitorilor membri este de a contribui cu aceeași sumă investită de actualii membri pentru a fi acceptați în cooperativă.

Primele luni de funcționare s-au încheiat cu un bilanț pozitiv, ceea ce le dă fermierilor asociați speranțe pentru viitorul cooperativei agricole.

Achiziție de fermă în Mihai Viteazu

Una dintre primele acțiuni decise de Adunarea Generală a cooperativei, la sugestia președintelui Emil Turdean, a fost cumpărarea unei fost îngrășătorii baby beef de pe raza localității Mihai Viteazu, județul Cluj.

“Lucrurile încep să se schimbe pe plan mondial, eu zic că securitatea alimentară trebuie să fie inclusă în CSAT, cum sunt altele incluse, și cred că politicenii noștri ar trebui să se trezească pentru că fără alimente și produse în țară, în situația unui război, a unei pandemii, s-a văzut că lucrurile nu merg în direcția bună”, spune Emil Turdean explicând decizia de achiziționare a fermei clujene.

Un fost complex de creștere-îngrășare tineret bovin ridicat în 1975 după un model american și trecut prin modernizări succesive, ferma se întinde pe o suprafață de 8,6 ha, din cele 15 ha în total, și deține în acest moment 8 grajduri funcționale. Altele trei sunt disponibile dacă vor fi modernizare.

Ferma dispune de toate utilitățile – apă din puț propriu, energie electrică și gaz metan.

“Am cumpărat acea fermă, încercăm să o populăm și avem și alte planuri pe care le vom expune în perioada următoare“, subliniază președintele Cooperativei Agricole Podișul Transilvaniei.

Câteva zeci de capete de bovine le-am putut admira, de altfel, după o scurtă vizită în ferma din Mihai Viteazu.

Emil Turdean ne spune că activitatea cooperativei se va concentra pe cultura plantelor și pe producție. Pentru dezvoltarea cooperativei, membrii săi intenționează să acceseze fonduri europene și speră într-o gestionare corectă a finanțărilor pentru cooperative de către Ministerul Agriculturii. Cu toate că este secretos în privința planurilor viitoare, Emil Turdean ridică ușor vălul și mărturisește că: “Ce vrem să facem va avea un ecou puternic în Transilvania și în țară.”

Până atunci însă, toate lucrurile trebuie puse la punct până la ultimul și cel mai mic detaliu pentru ca proiectul să fie pregătit spre accesarea finanțării.

“Noi trebuie să ne facem treaba, să avem certificatul de urbanism rezolvat până putem depune proiectele, să avem toate actele, tot ce ține de implementarea unui proiect, să nu depindem de nimeni la momentul respectiv. Dacă, până la urmă, nu obținem finanțare pentru proiecte pe fonduri europene, cred că o să-l facem din surse proprii și credite bancare“, punctează Emil Turdean.

Recomandări pentru responsabilii din agricultură

Nu puteam ocoli ca subiect în discuție așteptările fermierilor de la responsabilii oficiali ai agriculturii românești.

Pentru dregătorii de la Agricultură, mesajul lui Emil Turdean este de a discuta cu fermierii mari, cât și cu cei cu ferme mai reduse ca dimensiuni, pentru că: “Lanțul cinematic trebuie să funcționeze perfect, nu avem nevoie de o societate numai de profesori universitari, avem nevoie să funcționăm în ansamblu“.

Emil Turdean a insistat și asupra controversei de a scoate terenuri arabile, productive, din circuitul agricol pentru înființarea de parcuri solare. O soluție pe care o vede pentru a stopa acest fenomen este de a monta panouri fotovoltaice de-a lungul canalelor de irigație.

“Politicile agricole scot terenuri agricole din circuitul agricol pentru panouri fotovoltaice, nu își dau seama că un canal de irigație are 19 kilometri lungime, pe șase metri lățime, înseamnă 11 hectare de panouri fotovoltaice x 1 megawatt pe hectar reprezintă 11 megawatti, am avea toată energia necesară pe câțiva ani“, subliniază acesta.

De asemenea, în ceea ce privește zootehnia, președintele cooperativei agricole vede și aici o soluție pentru revitalizarea industriei de creștere a porcilor afectată de epidemiile succesive: subvenționarea puternică, în condițiile în care sunt oameni dornici și calificați în creșterea acestor animale.

Un alt subiect pe care îl atacăm sunt resursele umane în domeniul agricol. Pentru a păstra oamenii în agricultură, Emil Turdean consideră că cea mai bună soluție ar fi reducerea la jumătate a fiscalității asupra salariilor, considerând că propunerea guvernanților de a impune un salariu brut minim de 3.000 de lei este o greșeală.

“Cine stă pe suma aceasta în fermă? Știți ce se va întâmpla? Mulți le vor da muncitorilor 3.000 de lei pe cartea de muncă și încă o mie-două mii de lei din buzunar. Dacă reduceai cu 23% contribuțiile, măreai plaja de contributivitate la stat. Acestea sunt măsuri de om sărac”, explică interlocutorul nostru.

Ca sugestie generală, Emil Turdean ne spune că putem reduce cheltuielile pentru alimente, dar și pentru energie, eliminând risipa.

“Să reducă fiecare cu douăzeci la sută aruncatul alimentelor la coșul de gunoi și nu se mai resimte în coșul zilnic creșterea prețului la alimente. E blasfemie să arunci mâncarea, iar noi aruncăm 40% din alimente la gunoi. Trebuie să ne adaptăm. Putem, de asemenea, să utilizăm mai puțină energie și tot așa”, arată președintele Cooperativei Agricole Podișul Transilvaniei.

Am plecat de la Bădeni convinși că vom reveni, curioși să vedem cum planurile cooperativei agricole prind viață.

(Publicat în ediția print TB 109, mai/iunie 2022)