Cluj-Napoca a devenit orașul cu cel mai mare număr de astfel de proiecte inteligente din România, Alba Iulia căzând pe locul patru.
Integratorul de soluții inteligente la cheie Vegacomp Consulting a publicat “Radiografia proiectelor Smart City din România”. Raportul anual aduce pe listă 1.001 de inițiative în stadiul de proiect, în implementare sau finalizate.
Acestea sunt grupate în 144 de orașe, comparativ cu 860 de proiecte din 124 de localități, urmă cu un an, conform Energynomics. Documentul prezintă 470 de proiecte Smart City finalizate în România. Cumulat, primăriile de sector și Primăria București ocupă detașat primul loc la nivel național, cu 115 proiecte.
Tratând defalcat primăriile capitalei, Cluj-Napoca devine orașul din țară cu cel mai mare număr de proiecte (63) și urcă pe prima poziție în top 10 Smart City, urmat de Iași – 56 de proiecte, București (la nivel de primărie generală) – 54.
Alba, în cădere liberă
Alba Iulia, care în ultimii ani a dominat primele poziții, coboară pe locul 4, cu 49 de proiecte. Urmează Sibiu, Sectorul 4 București – 35 proiecte. Oradea și Timișoara împart locul șase – 26 proiecte, urmate de Arad, Slănic Moldova – câte 25. Urmează Bistrița – 20, Hârșova – 19, Brașov și Botoșani – 18.
“În raportul din 2022 observăm că stadiul actual al conceptului Smart City în România a depășit faza proiectelor pilot. Fără oameni în primării, delegați special pentru proiecte Smart City și cu City Manageri sufocați de treburi administrative, degeaba avem tot felul de fonduri disponibile.
De aceea subliniem nevoia alocării de resurse pentru gestionarea de proiecte (project management) si pentru zona de IT&C. Orașele din România încă nu avansează la proiecte consistente de tip Smart City din cauza lipsei de personal cu competențe în administrația publică locală și centrală”, precizează Cornel Bărbuț, CEO al Vegacomp Consulting.
Bihorul stă bine la orașele mici și medii
La nivelul orașelor medii, clasamentul este condus de Alba Iulia (49), Sibiu (35), Oradea (26), în timp ce podiumul orașelor mici este ocupat de Hârșova (19), Avrig (14) și Aleșd (10). Proiectele Smart City identificate își păstrează clasificarea, în șase verticale.
Acestea sunt Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living și Smart Governance, în concordanță cu raportările UE. Cele mai multe proiecte sunt pe Smart Mobility (322 de proiecte, axate pe modernizarea transportului și a managementul de trafic). Pe ultima poziție este Smart People – 35 de inițiative.
„Imagine a eforturilor la nivel internațional, legate de tehnologizarea și modernizarea orașelor, observăm că verticalele definite ca piloni Smart City sunt provocate cu alte proiecte care să deseneze “spații” în orașele noastre, în funcție de oameni, de profesiile și pasiunile lor.
Se simte nevoia de noi spații în comunitățile noastre: spații pentru dialog, date, inițiative civice, artă, spiritualitate, sporturi diverse, recreere. Concepte ca Art City sau Spiritual City își fac simțită prezența alături de Mega Cities”, adaugă Bărbuț. Vegacomp se bazează pe o experiență în telecomunicații (rețele de fibră optică) și își concentrează proiectele pe dezvoltări de soluții combinate de telecomunicații și energie.
