Parteneriatul între județene învecinate sau instituții mărește șansele de accesare a fondurilor europene, consideră Istvan Barna Jakab, vicepreședintele Consiliului Județean Covasna. El a prezentat proiectele cele mai interesante ale județului.
“În Covasna nu cheltuim banii, ci îi folosim. E primul lucru pe care trebuie să îl învățăm, în așa fel încât în județ să fie echilibru, pace, iar toată lumea să se simtă bine. Conducerea actuală a CJ este din 2008, eu sunt un tânăr vicepreședinte, de la 28 de ani. Este o muncă de echipă tot ceea ce facem. În 2010-2011, când Spitalul de Urgență a fost sub administrarea CJ, am spus că sănătatea oamenilor din județ este cea mai importantă.
Trebuie să ne gândim la idei mari și la proiecte mari. Dacă ne gândim doar la cheltuirea banilor, vizăm numai un an financiar sau un an bugetar, de obicei e și mai scurt, pentru că bugetul național se aprobă doar în aprilie, iar cel județean în mai, ceea ce înseamnă că din an au mai rămas doar șapte luni. Atunci am început un program amplu de renovare a spitalului. Un cetățean a venit la noi și ne-a întrebat când se termină, să scăpăm odată de șantier.
Răspunsul nostru a fost că niciodată; noi știam că vom face și un Spital de Pneumologie, să mărim și Unitatea de Primire a Urgențelor, să renovăm și Secția de boli interne, deci că vom lucra în mod constant. Acum avem trei șantiere deschise. La partea de infrastructură am vrut să menținem un echilibru în județ, deci în perioada 2007-2013 am început cu două tronsoane de drumuri, am făcut o modernizare completă a drumului din zona Tg. Secuiesc – Covasna și a drumului din zona Sf. Gheorghe.
Apoi a venit programul de finanțare 2014-2020, în care în zona Baraoltului am făcut renovare sau modernizare de drumuri de 50 km. În perioada 2021-2027 vom face partea superioară. Prin PNDL am reușit să facem și un tronson de drum unde înainte nu a existat asfalt niciodată, pentru ca oamenii să nu mai umble în noroi. Noi tot timpul de inspirăm din programele astea mari și facem și noi unele, ca Planul Județean de Dezvoltare Locală.
Asta înseamnă că dăm bani pentru primării ca să își renoveze casa de cultură, biblioteca, școala, sume mai mici. Dacă nu am da banii ăștia, se strică acoperișul, picură înăuntru, se duce parchetul și ne vom trezi că acea casă de cultură se va degrada iremediabil și nu o va mai folosi nimeni. Am zis că alocăm 25.000 de lei, adică 50%, iar restul de 50% să îl dea primăria, iar cu 50.000 de lei. Facem reparații mici, dar salvăm o clădire.
Am preluat încă un model faimos, Grupul de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia), am făcut și noi un V4 la noi, alături de Covasna, Harghita, Mureș aducând și Brașovul pentru inițiative comune. În zona Baraoltului a trebuit să recurgem la colaborare pentru a putea accesa fonduri europene, deoarece am conectat două drumuri de interes național. Pentru Brașov nu era cel mai important să renoveze tronsonul, dar am discutat, am fost împreună, am muncit în echipă și am reușit să convingem.
Astfel am reconectat de lume o zonă izolată de munte. Am fost primul județ din România care a dat bani pentru un alt județ, Brașov, ca să facă aeroportul. În 2019 am dat 10 milioane de lei, iar Guvernul s-a simțit cumva dator și a venit cu 13 milioane. Datorită nouă aeroportul a primit în total 23 de milioane de lei. Ideea a fost că, având acest V4, și pentru noi era important aeroportul. Se spune că, într-o distanță de o oră, toată economia din jur crește dacă aeroportul este funcțional”.
Marile investiții publice ale Transilvaniei, prezentate la Sibiu
În ciclul Conferințele Transilvania Business (CTB) are loc, în 17 noiembrie, la Hotelul Hilton Sibiu, evenimentul „Harta investițiilor publice de succes – Dezvoltare locală în context global”. Acesta a fost precedat, în 16 noiembrie, de conferința „Industria energiei. Energia industriei. Energia investițiilor”, unde au fost prezentate cele mai importante proiecte, investiții și finanțări din domeniul energetic.
La evenimentul de azi sunt evidențiate cele mai importante investiții finalizate ori în curs de finalizare din 5 județe, 5 reședințe de județ, 5 municipii, 5 orașe și 5 comune din regiune. “Sunt dovezi incontestabile că banul public poate și este eficient utilizat de marii jucători privați din economia românească. Pe această hartă, a României dezvoltate, președinți de consilii județene și primari de unități administrativ-teritoriale, proprietari și manageri de companii au deja cu ce se prezenta”, consideră organizatorii conferinței.
Evenimentul are trei paneluri: viziune – strategie – proiecte ale administrației publice; îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor, dezvoltarea comunităților prin susținerea investițiilor în edificii, regenerarea spațiului urban/rural și turism; infrastructura mare, conectivitate interurbană și județeană, transport ecologic, mobilitate urbană, facilități industriale și atragerea companiilor.
Printre vorbitori se numără Simona Bucura-Oprescu – Camera Deputaților; Roxana Mînzatu – Secretariatul General al Guvernului; Laszlo Borbely – Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă; Vlad Vasiu – președintele Consiliului Județean Sibiu; Claudiu-Vasile Ghiță – Agenția de Dezvoltare Regională Centru; Daniel Boca – Asociația Română de Tehnologii fără Săpătură; Cristian Hagmann – Geodata Services.
Dintre primari sunt prezenți Dorin Nistor – Sebeș; Gheorghe Roman – Mediaș; Gheorghe Damian – Ciugud; Laszlo Zsolt Fulop – Sovata; Istvan Simon – Sânpaul; Nicolae Lazăr – Hoghilag; consilierii primarilor din Oradea – Călin Corpaș, Sighetu Marmației – Liviu Tămaș; Dragoș David – Asociația Metropolitană pentru Dezvoltarea Durabilă a Transportului Public Brașov. Din partea consiliilor județene susțin alocuțiuni Alin Iuga – Cluj; Istvan Barna Jakab – Covasna; Florin Moldovan – Bistrița-Năsăud; Călin Suciu – Mureș.
