Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Cum se locuiește în România. Sibiul și Clujul au redus turația în 2021

Județele Cluj și Sibiu au alocat procente mai mici din bugetele lor, anul trecut, la capitolul locuințe, servicii și dezvoltare publică (LSDP), conform acestui studiu.
Locuințe sociale construite în municipiul Cluj-Napoca

Consiliul Economic și Social (CES) a lansat un studiu despre locuirea în România, în urma unei analize derulate pe durata a nouă luni, prin consultarea experților tehnici și organizațiilor reprezentative în domeniu.

Județele Cluj și Sibiu au alocat procente mai mici din bugetele lor, anul trecut, la capitolul locuințe, servicii și dezvoltare publică (LSDP), conform acestui studiu. La nivel național se constată o creștere constantă a veniturilor și a cheltuielilor cu LSDP, de la 44 de miliarde de lei în 2011 (din care 4,5 miliarde pentru LSDP), la 79 de miliarde în 2021 (7,3 miliarde pentru LSDP).

Județele fruntașe ca venituri și alocări la acest capitol, în 2021, au fost, după municipiul București, cu venituri de 11,4 miliarde și alocări de 765 de milioane pentru LSDP, județul Cluj (cu venituri de 3 miliarde și alocări de 217 pentru LSDP), Timiș (venituri de 2,9 miliarde și alocări de 280 de milioane) și Iași (venituri de 2,8 miliarde și alocări de 217 milioane).

Județele cu cele mai reduse bugete alocate pentru LSDP sunt Giurgiu (907 milioane lei, dintre care 169 milioane LSDP), Ialomița (962 de milioane, dintre care 111 milioane LSDP) și Sălaj (993 de milioane, dintre care 93 milioane LSDP).

Sub raportul ponderilor veniturilor alocate LSDP din cele totale, se constată o mare variație de la un județ la altul, dar și de la un an la altul. În 2011 o pondere importantă din veniturile totale erau destinate LSDP în Constanța (21,68%), Caraș-Severin (18,31%), Olt (15,22%) și Cluj (14,67%).

În 2021 județele care au acordat ponderi semnificative pentru aceste domenii au fost Suceava (15,15%), Constanța (14,72%), Giurgiu (14,06%), Olt (12,52%). În 2021 ponderile cele mai reduse ale veniturilor destinate LSDP s-au înregistrat București (6,71%), Brăila (6,75%), Cluj (7,05%) și Sibiu (7,05%).

Interesul dezvoltatorilor, echilibrat cu protejarea naturii urbane

“Este pentru prima dată în ultimii nouă ani când CES se autosesizează cu privire la un fenomen socio-economic actual și realizează o analiză complexă a acestuia. Asigurăm instituțiile publice că suntem un partener de încredere în elaborarea participativă a politicilor publice de calitate în România”, a spus Bogdan Simion, președintele CES.

Patronatele, sindicatele și structurile asociative ale societății civile reprezentate în CES solicită executivului, legislativului și autorităților publice locale să se aplece asupra acestei problematici interdisciplinare complexe.

Ele au cerut ca autoritățile să adopte modificări legislative și de reglementare în arii cheie: colectarea și calitatea datelor privind locuirea, accesul la locuire de calitate pentru grupuri vulnerabile, eficiența energetică în clădiri, planificarea teritorială și urbană care să echilibreze interesul economic al dezvoltatorilor cu cel de protejare a naturii urbane și de asigurare a calității locuirii la nivelul ansamblului orașului.

Locuire eficientă energetic și accesibilă la costuri

“A venit momentul ca, în condițiile crizei energetice și economice actuale, locuirea eficientă energetic și accesibilă din punctul de vedere al costurilor să devină o prioritate zero pentru autoritățile publice. În elaborarea studiului am lucrat alături de experți selectați transparent, am organizat audieri publice și am primit contribuții scrise din partea actorilor interesați.

Astfel am putut scoate la iveală o largă varietate de lacune legislative, dar și aplicări defectuoase ale legislației existente, în domenii variate, de la monitorizarea locuințelor marginalizate, până la felul în care sunt realizate auditurile energetice”, a spus Corina Murafa, membru în plenul CES și președintele Comisiei de specialitate care a realizat studiul.

Fond imobiliar de calitate slabă și suprapopulat

În ceea ce privește calitatea locuirii, deși datele statistice disponibile public sunt fragmentate și de slabă calitate, mai cu seamă în ceea ce privește comunitățile marginalizate, România înregistrează recorduri îngrijorătoare. 45% din tinerii români trăiesc în lipsă severă de locuințe, pe când la nivel european procentul este de patru ori mai mic.

1 din 5 gospodării cheltuie mai mult de 60% din venit pe chirie, dublul mediei europene. Studiul recomandă adoptarea a 10 indicatori cheie de maximă relevanță la nivel național cu privire la locuirea de calitate și setarea de ținte de politică publică pentru îmbunătățirea lor. Fondul imobiliar existent este de calitate slabă, suprapopulat și administrat inadecvat.

Asistența guvernamentală acordată grupurilor sărace este inadecvată, iar locuințele sociale sunt alocate netransparent, mai cu seamă celor cu venituri ridicate. România a ratificat o serie de tratate internaționale care vizează aspecte legate de locuirea decentă pentru grupurile vulnerabile și de dreptul la locuire, analizate în acest studiu, însă în practică nu își îndeplinește obligațiile derivate din acestea.

Renovările de clădiri: puține și proaste

Studiul recomandă modificarea legii locuinței pentru a introduce obligații și sancțiuni la nivelul autorităților județene și locale în domeniul locuirii sociale, interzicerea vânzării de locuințe publice până când deficitul de locuințe sociale nu scade considerabil, stoparea vânzării oricăror locuințe construite pentru tineri și acordarea unui drept de preemțiune autorităților locale la cumpărarea de unități locative sau imobile cu destinația de locuire, în special socială.

Deși 91% din fondul de clădiri existent este alcătuit din clădiri rezidențiale, numai 8% din clădirile rezidențiale unifamiliale au fost renovate în mediul urban și 3% în cel rural, procentul fiind de numai 14% chiar și în cazul clădirilor colective. În practică, calitatea renovărilor este verificată în doar 10% din puținele clădiri unde astfel de lucrări au loc. Băncile de date pentru renovări, certificate energetice și audituri energetice nu sunt operaționale, publice și transparente.

Sprijin financiar pentru conformarea cu standardele nZEB

CES recomandă acordarea de sprijin financiar proprietarilor de clădiri pentru conformarea cu standardele nZEB (imobile cu consum de energie aproape zero, n. red.), în special pentru sursele regenerabile de energie obligatorii pentru clădirile noi și corelarea tuturor subvențiilor europene sau naționale în domeniul clădirilor cu standardele de renovare majoră sau chiar aprofundată.

Actualul cadru legislativ dedicat  urbanismului întreține tensiunea marcantă între interesul general vizavi de o locuire de calitate, inclusiv criterii de sustenabilitate a mediului construit, și interesele comerciale ale dezvoltatorilor imobiliari.

CES recomandă debirocratizarea procesului de autorizare pentru construcții de locuit de mici dimensiuni, concomitent cu creșterea rigorii pentru dezvoltarea de ansambluri rezidențiale, obligativitatea ca autoritățile publice locale să inițieze planuri urbanistice zonale (PUZ) pentru perimetrele care nu au fost clar reglementate prin PUG și să permită inițierea elaborării unui PUZ de către actori privați doar dacă sunt îndeplinite o serie de condiții stricte, precum și menținerea tuturor indicatorilor de calitate a locuirii din regulamentul general de urbanism, nu doar includerea selectivă a acestora în documentațiile de urbanism.

Locuințe sociale pe fonduri norvegiene la Cluj

Timp de peste patru luni, sub ghidajul membrilor Comisiei și în conformitate cu termenii de referință aprobați de plenul CES, cei patru experți au analizat documente legislative, baze de date statistice, publicații de specialitate și au derulat interviuri cu alți specialiști și factori de decizie în domeniu, transmițând Comisiei analize de specialitate.

Mihai Dragoș, membru al Comisiei, a furnizat acesteia recomandări în scris în urma vizitei de studiu efectuate în perioada 3-7 mai în Norvegia, în calitate de reprezentant al Consiliului Tineretului din România în CES, la vizita Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, în contextul proiectului „Intervenții integrate replicabile pentru locuire incluzivă și combaterea marginalizării în ZMC”, realizat cu sprijinul financiar al Granturilor SEE și/sau Norvegiene 2014-2021.

Total
1
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Press Glass Production investește 50 de milioane de euro în Eurobusiness Parc IV Oradea

Articolul următor

Sărbătoare la Federația Patronilor Bihor

Citește și:
Bogdan Ciungradi este noul director financiar (CFO) al grupului AROBS, cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursa de Valori București (BVB).
Citeste mai mult

AROBS și-a adus director de la Noriel

Multinaționala de software cu sediu la Cluj a decis să își consolideze departamentul financiar în condițiile numeroaselor sale…
Zi de Zi știri economice:
Total
1
Share