Investițiile în energie până în 2030 s-ar putea cifra la 80 de miliarde de euro, a arătat la Sibiu, la conferința Industria energiei. Energia industriei. Energia investițiilor Niculae Havrileț, mentorul conferinței. Investițiile, au completat speakerii invitați în paneluri, se vor îndrepta spre dezvoltarea de noi capacități de producție și proiecte care să pună în operă măsuri de eficiență energetică. Conferința organizată de revista Transilvania Business, în colaborare cu Ghidul Primăriilor, a fost susținută de parteneri prestigioși: CIS Group, Prysmian Group, SNGN ROMGAZ SA, CALA, Instgaz, Geodata Services, Valserv, Crama Vinastia.
În 16 noiembrie, revista Transilvania Business a organizat la Hilton Sibiu, în premieră, conferința Industria energiei. Energia industriei. Energia investițiilor, mentorată și mentorată de Niculae Havrileț, un specialist în industria gazelor naturale și energiei electrice, care a activat ca președinte ANRE, secretar de stat în Ministerul Energiei, consilier al ministrului Energiei, director general interimar al DEER.
Pe parcursul zilei, cei 17 speakeri au prezentat proiecte de investiții care urmăresc dezvoltarea de noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile, au discutat despre tranziția energetică prin decarbonizare și adaptare la schimbările climatice, au atins tematica sensibilă a consumatorului vulnerabil sau a implementării măsurilor de eficiență energetică, au identificat riscurile care amenință piața energiei și soluții pentru contracararea acestora și s-au aplecat asupra unei tematici complexe – tranziția de la gaze naturale la hidrogen curat.
Profesioniști din sectorul energetic – printre alții, reprezentanți ai Distribuție Energie Electrică Romania, Transelectrica, SNGN Romgaz și ai Grupului E.ON – au participat activ la dezbaterile conferinței.
Niculae Havrileț: “Cea mai mare transformare din anii ’70 încoace”
În primul panel dedicat temei Evoluția pieței de gaze naturale și energie electrică în România și Uniunea Europeană. Proiecte, investiții, finanțări au participat, ca speakeri, George Lazăr, secretar de stat în Ministerul Energiei, Terente Ciui – secretar de stat în Ministerul Economiei, Mircea Man – vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Ionuț Cristian Ciubotaru – Future Energy Task Force Leader, Federația Patronală Petrol și Gaze, Silvia Vlăsceanu, director3107 executiv al Asociației Producătorilor de Energie Electrică – HENRO, Drd. Elena-Teodora Miron, reprezentant al Fundației FECID și Constantin Nistor, CCO Prysmian Cabluri și Sisteme SA.
Niculae Havrileț a avut cuvântul de deschidere a conferinței și a subliniat că sectorul energetic traversează cea mai mare transformare din anii ’70 încoace.
„Lucrul cel mai important pe care ar trebui să îl discutăm aici este simplificarea procedurilor de acces de rețea și, în special, simplificarea procedurilor de autorizare a noilor capacități de producere a energiei electrice (legislația primară și secundară)”, mai ales în contextul unui apetit investițional ridicat, stimulat de pârghii financiare precum fondurile UE, mecanismele din 10c, ajutoarele de stat pe care statele membre le pot acorda, care vizează, în special retehnologizarea structurilor industriale din România cu condiția ca beneficiarul să cofinanțeze cu cel puțin 25% din surse proprii, Repower EU – 3 miliarde euro sau Fondul de Modernizare – 1,3 miliarde de euro până în 2027, fond aflat la al doilea an de aplicare. În primul an, spre exemplu, sume din Fondul de Modernizare au fost alocate proiectului de redresare, retehnologizare a Complexului Energetic Oltenia – tranziția de la cărbune la gaze naturale, formând două centrale de 800, respectiv 400 MW, și dezvoltarea unei capacități de producție de 700 de MW din surse regenerabile fotovoltaice în colaborare cu OMV Petrom, participarea celor două companii fiind în cote egale.
De asemenea, sunt disponibile fonduri pe inovație, pe POIM, gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, fonduri administrate de Ministerul Energiei pentru UAT-uri etc.
Practic, România primește în acești 10 ani, 2020-2030, 30 miliarde de euro, la care se adaugă o cofinanțare privată de 50 de miliarde de euro, deci, după cum a subliniat Niculae Havrileț, “ar fi 80 de miliarde de euro pe care țara noastră are marea șansă de a le absorbi în domeniul energiei, adică 8 miliarde pe an”.
Mentorul conferinței a arătat că, însumate, sunt în proiect investiții în centrale electrice pe gaze naturale de circa 5.000 de MW – la Brazi – OMV Petrom, Iernut – SNGN Romgaz, Mintia – Mass Global Energy Rom și la Complexul Energetic Oltenia, iar Transelectrica are solicitări, chiar și acorduri tehnice de racordare de 30.000 MW pentru proiecte de producere de energie electrică din surse verzi – parcuri fotovoltaice și eoliene.
La aceste proiecte se adaugă investiția prognozată la Cernavodă, pentru care s-a obținut un credit internațional de 3 miliarde de euro, și prin construcția reactoarelor 3 și 4 s-ar dubla capacitatea de la 1.400 MW la 2.800 MW.
Adunate, potențialul de producție de energie electrică ar fi de 11.000 MW, ceea ce ne-ar permite să fim exportator net de energie.
De asemenea, începerea exploatării gazelor naturale și în perimetrul Neptun Deep de către partenerii OMV Petrom și SNGN Romgaz ar aduce un surplus de producție de gaze naturale, în condițiile în care astăzi 90% din cererea internă este acoperită.
George Lazăr: „Avem măsuri de 1 miliard de euro pentru eficiență energetică”
George Lazăr, secretar de stat în Ministerul Energiei, a oferit, în cadrul conferinței, detalii despre prețurile la energie operate astăzi, încadrate în HG și cum urmează să fie de la 1 ianuarie 2023.
Potrivit oficialului, prin amendamentele din Parlament sunt păstrate tarifele mici pentru consumatorii casnici, existând un plafon pentru un consum de peste 255 kW. „Vor fi menținute și cele pentru IMM-uri – maxim 1,3 lei pentru kW”.
În ceea ce privește provocările pe partea de investiții, tranziția spre energie verde, Lazăr a precizat că a fost lansat un call de 465 milioane euro, prin care se va majora capacitatea instalată cu aproximativ 950 MW din surse eoliană și solară.
„În februarie 2023 se vor deschide call-uri pentru UAT-uri pentru a susține 100% instalarea de capacități de energie fotovoltaică, pentru reducerea costurilor. În această perioadă avem măsuri de 1 miliard de euro pentru eficiență energetică. Ca mesaj, pot spune că Guvernul susține generarea eforturilor la nivel național și sprijină investitorii care contribuie la această abordare strategică. Cred că energia nucleară reprezintă un obiectiv de 9 miliarde euro până în 2030. Investițiile vor genera un total de 20.000 locuri de muncă și reduceri anuale a amprentei de carbon de până la 20 milioane tone”, a mai adăugat secretarul de stat în cadrul Ministerului Energiei.
Terente Ciui: “Nu putem lăsa prețurile la energie să devină nesustenabile
Terente Ciui, secretar de stat în Ministerul Economiei, a declarat că instituția va fi alături de agenții economici în eforturile lor de a-și menține activitatea în condițiile creșterilor masive de prețuri la energie. “Din iulie 2021 prețurile la energia electrică, gaze naturale au început să crească după criza Covid, apoi după declanșarea războiului din Ucraina s-au majorat și de 2-3 ori, fapt fără precedent; toate au provocat perturbări sociale masive la nivel național. Anticipăm că prețurile la încălzire vor urca în preajma sezonului rece, iar contractele cu consumatorii vor fi afectate. Au crescut prețurile și la țiței și cărbune. În consecință, la nivelul UE s-au stabilit măsuri de urgență pentru a nu se perturba sezonul de iarnă, în condițiile în care aceste prețuri riscau să devină nesustenabile, de asemenea să nu fie prejudicii de durată pentru consumatorii și energie. Prețurile la energie nu trebuie să ducă la un blocaj economic la nivel național, iar cetățeanul trebuie să fie protejat. Ministerul Economiei va veni cu sprijin financiar pe mai multe căi pentru agenții economici, prin scheme de minimis, granturi pentru industria prelucrătoare, pentru concretizarea unor proiecte de eficiență energetică”, a subliniat secretarul de stat.
Silvia Vlăsceanu: „Ar trebui avute în vedere contracte pe termen lung”
Silvia Vlăsceanu, Director Executiv, Asociația Producătorilor de Energie Electrică – HENRO, a participat, cu o intervenție video, la conferința „Industria energiei. Energia industriei. Energie investițiilor”
Asociația HENRO a fost înființată în 2021, membrii fondatori fiind Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz. Complexul Energetic Oltenia a devenit membru HENRO în decembrie 2021. Electrocentrale București (Elcen) a devenit membru HENRO în septembrie 2022. Potrivit Silviei Vlăsceanu, producătorii din asociație acoperă peste 63% din energia electrică livrată în Sistemul Electroenergetic Național.
„Schimbările legislative le vedem destul de prost, pentru că nu sunt în măsură să acorde stabilitate și predictibilitate sectorului energetic. Și modificarea de vineri e surprinzătoare pentru producători”, a spus Vlăsceanu. Amintim că în 11 noiembrie, Guvernul a aprobat Ordonanţa pe Energie, prin care va menţine preţul de 1 leu pentru IMM-uri şi un preţ pentru marii consumatori de 1,3 lei. În plus, consumatorii casnici care consumă peste 255 de kW vor plăti acelaşi preţ de 1,3 lei, cu specificaţia că primii 255 de kW vor costa 0,80 lei.
„Nuclearul rămâne cea mai sigură și curată energie pe care s-o avem în vedere pe viitor”, a mai adăugat directorul executiv HENRO.
Potrivit ei, în centrul atenției în contextul pieței de energie, trebuie pus consumatorul.
„Pentru susținerea pieței de energie electrică ar trebui avute în vedere contracte pe termen lung, de 2-3 ani, încheiate direct între operatori, clienți mari și furnizori care au un portofoliu semnificativ de clienți casnici”, a răspuns Silvia Vlăsceanu la întrebarea dacă s-ar fi putut gândi un alt sistem de susținere a consumatorilor decât plafonarea și compensarea.
În finalul intervenției, Silvia Vlăsceanu a mai subliniat că gazele naturale trebuie să rămână resursă de tranziție.
Ionuț Ciubotaru: “România – valea hidrogenului albastru”
Ionuț Ciubotaru, Future Energy Task Force Leader – Federația Patronală Petrol și Gaze, a reprezentat la conferință cea mai veche federație din industrie, ai cărei membri – Romgaz, OMV Petrom, Aromco și Black Sea Oil&Gas – concentrează 25.000 de angajați.
Făcând un istoric al evoluției pieței de energie, Ionuț Ciubotaru a pus lucrurile în context, precizând că: “Acum suntem în mijlocul unei tranziții energetice care are la bază decarbonizarea și efectul emisiilor gazelor cu efect de seră asupra mediului înconjurător și a viitorului planetei noastre”.
Totodată, în cursul prezentării, acesta a subliniat că România are o poziție strategică excelentă în a produce hidrogen din gaze naturale. “Eficiența hidrogenului ca baterie este redusă, însă acesta este un fluid care ajută la tranziția energetică. Hidrogenul va face parte, probabil, din mixul viitorului. Pentru a transforma hidrogenul în fluid energetic avem nevoie de schimbarea proceselor de producție în mai multe industrii, în special cea metalurgică. Producție, distribuție, transport, consum este lanțul care trebuie pus la punct. Țara noastră se poate axa pe hidrogenul albastru sau turcoaz, provenite din gaze naturale. România are o poziție foarte bună dacă se va materializa exploatarea de gaze naturale din Marea Neagră. În plus, are o diversitate industrială foarte bună față de țările din jurul nostru: metalurgie, chimică, textilă. Dacă aceste industrii își vor adapta procesele tehnologice, România va deveni valea hidrogenului albastru din Europa”, a susținut oficialul FPPG.
Însă pentru asta este nevoie de proiecte care să aibă un grad de maturitate decât cel de idee, consideră Ionuț Ciubotaru.
Reprezentantul FPPG a vorbit și despre exploatarea perimetrului Neptun Deep ca răspuns la o întrebare adresată în panel.
“Ne dorim foarte mult să începem exploatarea gazului din Marea Neagră. După cum știți există estimări făcute de Deloitte care spun că această exploatare poate genera investiții de peste 16 miliarde de euro pentru România, pe orizontală, și sunt estimate de către consultanți crearea a peste 30.000 de locuri de muncă. Acest proiect, în afară că va conduce România înspre poziția de lider în Uniunea Europeană în exploatarea gazului natural, are și aceste valențe de a atrage investiții uriașe, de a crea locuri de muncă. De aceea, noi, OMV Petrom, lucrăm în momentul de față cu partenerul nostru Romgaz și încercăm să ne ducem cât mai aproape de decizia de investiție”, a arătat Ionuț Ciubotaru.
Mircea Man: “Am retras licențele pentru 5.625 MW”
În continuarea ideii antevorbitorului său, vicepreședintele ANRE Mircea Man a susținut că hidrogenul este o provocare, trebuie să se regăsească în legea gazelor naturale și a hidrogenului și că autoritatea susține dezvoltarea unor proiecte pilot anunțate de Transgaz și distribuțiile de gaze naturale.
Revenind la tema de dezbatere, vicepreședintele ANRE a prezentat o informație scurtă despre situația actuală a puterii instalate în România: „Dacă în 2018 am avut în jurul a 24.000 MW, în decursul anilor până în 2022 am retras licențele pentru 5.625 MW din diferite motive: neîndeplinirea condițiilor de mediu, insuficiența fondurilor pentru modernizare etc. Din păcate, sunt în curs de analiză încă 600 MW care nu îndeplinesc condițiile și ar putea să le fie retrasă licența”.
Totodată, vicepreședintele ANRE a adăugat că în ultimul an instituția a avut solicitări de 813 MW datorită prețurilor în piață.
„Sigur noi am încurajat investițiile, cum încurajăm și stocarea. Nu știu dacă nu vom ajunge să reglementăm acolo unde sunt fonduri europene sau din bugetul statului să punem un procent și pentru stocare – e doar o ipoteză. De asemenea, fiind planul de dezvoltare aprobat și pentru Transgaz, și pentru Transelectrica, ne-am asigurat că investițiile sunt făcute pentru procentele pe care și le-au asumat. Totodată, pot să vă asigur că cele două societăți sunt pregătite pentru provocările care ne așteaptă în această iarnă, nemaiîntâlnite în contextul războiului din jurul nostru. Cred că ambele au prezentat un plan care ne face optimiști pentru perioada următoare în ceea ce privește investițiile”, a mai spus Mircea Man în cadrul intervenției sale.
Acesta a mai menționat că în dezbatere a fost pus un proiect pentru consumul tehnologic, care prevede că distribuitorul poate să-și facă parc fotovoltaic pentru consum tehnologic, și nu pentru vânzare.
Oficialul ANRE a dat asigurări că prin ordin se va simplifica procedura de obținere a licențelor, astfel încât durata de obținere să scadă, și că autoritatea este în dialog cu Transelectrica și distribuitorii pentru obținerea ATR-urilor și cu reprezentanții administrației publice, cu președinții CJ în special, pentru ca toate avizele necesare înființării noilor capacități de producție să nu fie oprite, ci să fie sprijinite.
Constantin Nistor, Prysmian: “Rețelele viitorului vor fi subterane, nu aeriene”
Constantin Nistor, CCO – Prysmian Cabluri și Sisteme SA, a reprezentat la conferință producătorul global de soluții de conectare, care are la nivel mondial 29.000 de salariați, 108 fabrici, 28 de centre R&D și o prezență în 50 de țări. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de 11 miliarde de euro. În România, Prysmian Group este prezentă cu două unități de producție – Fabrica de Cabluri de Energie de la Slatina și Fabrica de Cabluri de Telecomunicații de la Milcov.
„Pentru ca energia electrică să ajungă la consumator este necesar un produs care intră în componența rețelelor de transport și a celor de distribuție: cablul electric”, și-a început expozeul Constantin Nistor.
Acesta a analizat tendințele actuale în producția de energie influențate de nevoia de decarbonizare – renunțarea la sursele de energie poluante și orientarea către producția de Energie Verde, respectiv tendințele globale de dezvoltare impactate de creșterea populației, noile tendințe de consum – tranziția către automobilul electric – și de apariția unui nou concept – cel de prosumator.
“Pe 15 noiembrie 2022, la ora 09:59:58, s-a atins nominalul de 8 miliarde de locuitori la nivel global. A fost nevoie de peste 200.000 de ani de istorie umană pentru ca populația lumii să ajungă la 1 miliard și doar de 200 de ani pentru a ajunge la 7 miliarde[2] – iar acest lucru determină creșterea cererii de energie electrică”, a arătat speakerul. Creșterea cererii de energie electrică are impact asupra rețelelor de energie electrică, dezvoltarea capacităților de producție de energie regenerabilă este condiționată de trasnsportul energiei electrice pentru a ajunge la consumator, iar tranziția spre automobilul electric generează o cerere și un necesar de producție de peste 12 ori mai mari, potrivit unor studii, iar această energie trebuie transportată, ceea ce pune, de asemenea, presiune pe rețele. Iar exemplele pot continua.
La toate acestea, Prysmian Group are răspunsuri și oferă soluții de cabluri pentru electrificarea tuturor sectoarelor, industrii și infrastructuri. În domeniul transmisiei, compania oferă soluții subterane de sisteme de cablu HV/EHV (AC&DC) pentru rețelele de transport și distribuție primară, respectiv soluții de cablare la cheie HVAC, HVDC și MV (extrudate, impregnate în masă) pentru sistemele de transmisie a energiei submarine la adâncimi de până la 2.000 de metri. Pentru distribuția energiei, Prysmian dispune de o gamă largă de produse – sisteme de cabluri de medie tensiune pentru conectarea clădirilor la rețelele primare de distribuție, sisteme de cabluri de joasă tensiune pentru distribuția energiei electrice și cablarea clădirilor, respectiv oferă soluții de rețea inteligentă pentru reducerea întreruperilor și prevenirea riscurilor, întreținere inteligentă, managementul sarcinii și impactul asupra mediului.
Totodată, compania produce componente pentru rețea – Capete terminale de exterior, manșoane, conectori, terminale de interior și cutii de deconectare pentru cabluri de joasă tensiune până la foarte tensiune foarte înaltă, potrivite pentru aplicații industriale, infrastructură de construcții și pentru transportul și distribuția energiei electrice.
Unul dintre cele mai mari proiecte la care lucrează, de câteva miliarde de euro, e un sistem subteran conectat la parcurile eoliene din nordul Germaniei, care să transporte energia electrică în sudul acestei țări.
Soluții de finanțare
Panelul a fost închis de prezentarea Dr. Elena-Teodora Miron, reprezentant al Fundației FECID, care a readus în discuție oportunitățile de finanțare pentru domeniul energetic în România.
“Toate aceste transformări și dezvoltări vor avea nevoie pentru o aplicare și pentru o utilizare cât mai eficientă și de un personal care să fie capabil să lucreze cu ele, să poată să funcționeze operativ la niște performanțe profesionale și de calitate suficiente pentru a face față acestor tehnologii avansate”, a subliniat speakerul.
Aceasta a insistat asupra unor programe ale Uniunii Europene care susțin cercetarea și inovarea în domeniul energetic – InnovFund și Horizon.
InnovFund, spre exemplu, are un buget de 38 miliarde de euro din care se finanțează la scară largă inovări tehnologice pentru industriile care sunt consumatoare intensive de energie, proiecte inovatoare în tot ceea ce înseamnă crearea de energii regenerabile și stocarea de energie, produse care sunt eficiente energetice – baterii și lanțul de producție a bateriilor. Proiectele beneficiază de 60% finanțare nerambursabilă.
Diferitele tipuri de finanțări se pot țese în așa fel încât ele să susțină de la o idee la un pilot, după care se poate trece la investițiile din fonduri structural, a mai subliniat dr. Elena-Teodora Miron.
Ținte ambițioase de eficiență energetică
Panelul al doilea dedicate Tranziției energetice. Eficiență energetică și consum rațional a fost moderat de Corina Murafa, expert afiliat în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației, și i-a avut ca speakeri pe Ovidiu Cîmpean, secretar de stat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marius Șoflete – fondator, biroul de proiectare Inginerie Creativă și Vlad Ciobanu – fondator Zecaph.
Corina Murafa a pus lucrurile în context înainte de începerea prezentărilor și a dezbaterii.
Potrivit datelor furnizate de moderator, în 2018, România a avut același consum final de energie – 23,6 milioane tep (tone echivalent petrol) ca în 2000, „ceea ce înseamnă că în timp ce aveam creștere economică și PIB-ul creștea, consumul a fost relativ stabil”. S-au înregistrat scăderi semnificative ale consumului de energie în sectorul rezidențial, a mai arătat Corina Murafa, dar mai ales în sectorul industrial – cu 29% a scăzut cererea de energie în industrie. Consumul final de energie în 2018 a scăzut cu 4,4% față de 2005, consumul de energie per capita este cu 45% mai mic decât media europeană. Ceea ce, în teorie, ar fi bine dacă aceste cifre nu ar fi corelate cu dispariția unor industrii energointensive și nu cu retehnologizarea de capacități de producție. De asemenea, în ultimii 30 de ani, doar 18% din blocuri au fost reabilitate termic, 9% din casele din orașe și 3% dintre cele din orașe.
Ovidiu Cîmpean: “Avem o avalanșă de proiecte pe eficiența energetică”
Ovidiu Cîmpean, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), îi sfătuiește potențialii beneficiari să aibă, la momentul lansării apelurilor, proiecte mature pentru a putea contracta și absorbi rapid fondurile UE puse la dispoziție. “Programul lansat la nivel european, REPower EU, tinde să suplinească acest gol prognozat din lipsa gazului rusesc. Europa merge pe proiecte din surse regenerabile, dar și pe eficiența energetică. Avem mai multe tipuri de programe: Pactul Verde European, reabilitarea clădirilor publice și blocurilor care vor avea standarde specifice pentru construcțiile noi, mai ales cele din fonduri UE. Programele regionale sunt acum descentralizate, autoritățile de management fiind la nivelul regiunilor: sunt 11,5 miliarde de euro pentru cele opt regiuni ale României, o parte din bani pentru eficientizarea energetică a clădirilor publice. Cerințele sunt ca acestea să fie la standarde cel puțin nZEB (cu consum de energie aproape zero, n. red.), unele primesc punctaje suplimentare, mai ales clădirile pasive. Alte județe, între care Hunedoara și Mureș, vor avea la dispoziție o alocare totală de 2,5 miliarde de euro, dintre care 500 de milioane pentru măsuri de eficiență energetică, inclusiv investiții sustenabile din mediul privat. Un principiu impus, din acest exercițiu financiar european, este să nu dăuneze mediului, deci potențialii beneficiari să se asigure că este respectat. Pe programul Valul Renovării din PNRR au fost anunțate 500 de investiții noi în România. Este o avalanșă de ghiduri de apeluri pentru investiții energetice. Până în martie-aprilie 2023 ne-am propus să lansăm majoritatea apelurilor și ghidurilor pentru a le avea gata în proporție de 80% pentru perioada 2021-2027. Beneficiarii să nu aștepte, ci să aibă atunci proiecte mature pentru a intra rapid în contractare și absorbție”, a subliniat oficialul MIPE.
Mariuș Șoflete: “Acum avem cereri de proiecte pe 18 luni”
Lucrările conferinței ”Industria energiei. Energia Industriei. Energia Investițiilor” l-au adus în fața participanților, totodată, pe inginerul Marius Șoflete, specialist în domeniul caselor pasive.
Presați de prețurile devenite exorbitante, pentru plata energiei, de orice fel, cumpărată de cetățean din piață, românii au descoperit brusc ce înseamnă soluțiile moderne de protecție termică a caselor. S-a pornit de la ceea ce era un consum de 6.000 de metri cubi în anii 90, după care Uniunea Europeană ne-a impus să fim mai economi și s-a ajuns la un consum de 4.000 de metri cubi și polistirenul celebru de cinci centimetri pus cumva obligat, plus ferestre de termopan de slabă calitate, spune Marius Șoflete. Erau anii 2010 și încă era mai rentabil să ”arzi” gazul decât să pui un polistiren de calitate pe casă.
Ei bine vremurile s-au schimbat și acum proprietarii de case fac cozi cu solicitarea de proiecte de eficientizare energetică. Acum Uniunea Europeană vine cu noi standarde, dar prețurile energiei au luat-o înainte și românii vor case eficiente.
”Azi sunt noi standarde, Nearly Zero Energy Emissions Building. Toate construcțiile noi trebuie să respecte aceste reglementări. Tehnologia a avansat enorm, avem ferestre performante, costurile suplimentare nu sunt atât de mari. Pe lângă polistirenul care reduce deja costurile, aceasta mai reduce cu o mie de metri cubi de gaz consumul. (…) Polistirenul de calitate mai reduce 600 de metri cubi de gaz. Putem reduce de la 2.500 de metri cubi, la primele norme impuse, la 500. Înmulțiți cu 40.000 de locuințe câte se fac anual și cu 50 de ani durată de viață și vedeți ce economii se fac”, spune Marius Șoflete.
Când întrebi românul cum să reducă ceea ce înseamnă consum energetic, acesta se gândește imediat la instalarea de panouri fotovoltaice. Dar momentan costurile sunt destul de mari, plus că România are doar două perioade în care acest tip de furnizare a energiei e folosită la maxim. Aici intervin luminozitatea, perioada din an, zona de climă etc. Deci un sistem energetic bazat doar pe asemenea sistem fotovoltaic nu este neapărat soluția, dar, dacă introducem în ecuație și o pompă de căldură situația se schimbă total!
”Am exemplul unei case pasive la care am lucrat. Cu patru ore de energie furnizată într-o zi de o instalație fotovoltaică se putea asigura căldură pentru trei zile!”, ne mai spune Șoflete.
Ca un bun exemplu, o clădire de birouri nouă, realizată cu ”magia” tehnologică oferită de Șoflete, la Oradea, s-a ajuns la un consum energetic de sub 3,7 lei pe an!
Aceste concluzii se aplică la orice tip de clădiri, inclusiv blocuri de locuințe, școli, spitale. Diferența apare doar la acele standarde Nearly Zero Emissions, care cer ca o treime din energie să fie produsă local. La o casă e mai ușor, dar se acceptă și energia produsă pe o rază de câțiva kilometri în jur.
Concluzia prezentului este trasă chiar de Marius Șoflete: “Am ajuns acum în situația în care există presiune din partea clienților. Dacă acum trei patru ani o asemenea investiție era considerat un moft, acum au crescut exponențial cererile pentru realizarea proiectelor. Avem cereri și pentru proiecte peste 18 luni”.
Vlad Ciobanu: “Înainte să fim prosumatori, să ne supraizolăm casele”
Fondatorul companiei de consultanță în eficiență energetică Zecaph, Vlad Ciobanu militează pentru supraizolarea clădirilor pentru a reduce sursele suplimentare de încălzire. “Din ce în mai multe clădiri produc mai mult decât consumă, însă accentul trebuie pus, înainte de generare, pe economisirea de energie. Din păcate, în România se lucrează execrabil, la nivelul anilor ’90; noi am făcut teste la multe clădiri. Din lipsa regulilor în construcții, în țara noastră este o diferență imensă între izolarea caselor. În toate casele pasive în care am fost implicați am reușit să avem căldură în orice colț, nu numai în zona caloriferelor. La o izolare foarte bună, nevoia de încălzire devine tot mai mică, aproape că nu avem nevoie de pornirea unei surse suplimentare de căldură. Trebuie să menținem căldura înăuntru, să nu o risipim. În mai multe localități am creat clădiri la standarde de case pasive – benzinării la Zalău, Corbeanca, Autostrada 1. Înainte de panouri fotovoltaice, pompe de căldură, am apelat la supraizolare, ruperea punților termice”, a arătat acesta.
Riscuri și soluții
Panelul al treilea i-a provocat pe speakeri să identifice riscurile care amenință industria, chiar riscuri de securitate energetică. Au răspuns provocărilor Virgil Zahan, CEO Goldring, Corina Murafa, Expert Afiliat, Centrul pentru Studiul Democrației, Mihai Verșescu, secretar general, PATRES.
La începutul dezbaterii, Niculae Havrileț s-a declarat optimist în ceea ce privește sectorul energetic, argumentând pe datele actuale care arată că România acoperă din producția autohtonă 90% din cererea internă de gaze naturale, la fel și în ceea ce privește energia electrică produsă.
Membru Consiliul Economic și Social, expert al Centrului pentru Studiul Democrației și cu un CV bogat în proiecte de polici energetice, Corina Murafa a fost însă mai rezervată.
“Cifrele arată că nu mai putem vorbi despre un mit al încălzirii globale, despre un mit al schimbărilor climatice, ci vorbim despre o realitate. Estimările Comisiei Europene sunt că, dacă continuăm în ritmul actual, România va pierde 10% din PIB până în 2100, ceea ce poate părea oarecum abstract și îndepărtat, dar haideți să vedem ce se întâmplă în prezent: trei sferturi din suprafața județului Dolj, al cincilea cel mai mare județ din țară, este deșertificată sau în curs de deșertificare”, a punctat speakerul.
Corina Murafa a dat și alte exemple din țară legate de schimbările climatice, vorbind despre pierderile din cauza secetei pedologice și cele 4 miliarde de euro pierdute din cauza inundațiilor și a alunecărilor de teren.
În acest context, expertul consideră că: “Acest imperativ al decarbonizării nu mai este ceva ce se discută doar în holurile politice de la COP, ci este o realitate în România și pentru care trebuie să acționăm”, deși “nu suntem organizați”, ci, folosind o metaforă, “suntem un soi de marinari pe o corabie aflată pe mări tulburi în care cel mai grav lucru este să pierzi linia orizontului care este decarbonizarea și schimbările climatice”.
Corina Murafa s-a referit și la un studiu realizat în 2017 cu UBB, când conceptul de sărăcie energetică a fost adus pe agenda publică pentru prima oară. “Acum în ultimele programe de guvernare și strategii energetice figurează acest subiect de 30-40 de ori”, a precizat speakerul. “Dar, în același timp, parcă avem de a face cu un soi de schizofrenie, pentru că, dacă ne uităm pe singura modalitate de sprijin a consumatorilor vulnerabili, și anume ajutoarele de încălzire, altceva nu există”, a adăugat aceasta, subliniind că în 2017 – 25% dintre români erau în sărăcie energetică, iar trendul este de creștere, iar ajutoarele ținteau doar 4% din populația vulnerabilă, iar valoarea ajutoarelor este de 5,5 euro/lună/familie.
“Am recomandat în grupul de lucru privind schimbările climatice de la nivelul Administrației prezidențiale ca toate finanțările europene să prioritizeze în ghidurile aplicantului cetățenii cu venituri scăzute”, a oferit Corina Murafa o soluție.
O șansă foarte mare, dar și un risc foarte mare este tranziția justă în cele șase județe – responsabile de 65% din emisiile de gaze cu efect de seră, care au o alocare de 2,5 miliarde de euro, însă în lipsa unor proiecte serioase, fondurile pot fi pierdute.
Ca o concluzie, expertul a spus: “Nu luăm schimbările climatice în serios, nu reușim să aducem beneficii directe, tangibile și imediate celor mai săraci și nu suntem serioși față de angajamentele pe care ni le-am asumat”.
Mihai Verșescu: “Fără fotovoltaice pe terenurile agricole închidem de tot becul”
Secretarul general al PATRES Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile, Mihai Verșescu propune ridicarea restricțiilor de înființare de parcuri fotovoltaice pe terenurile agricole. “Nu putem construi aceste parcuri pe terenuri mai mari de 50 ha, să avem aceste capacități de producție pe terenuri de categoria 1-2, dar sunt anumite culoare pentru vânt care se pot suprapune cu acest tip de terenuri, iar atunci ce facem? Încă din martie am depus la Ministerul Agriculturii mai multe amendamente, unele luate în calcul – că se pot amplasa și pe pășuni capacități de producție. Altele însă ni s-au respins. Pentru eoliene, s-a acceptat ca pentru unități de stocare, transport de energie să se ia în considerare și categoriile 1 și 2 de teren agricol, nu numai categoriile 3-5. Totuși, România are nevoie de capacități mari de producție de energie, cu trei cifre, pentru a suplini închiderea celor mari clasice. Sunt binevenite micile proiecte agri-voltaice, panourile de pe ferme, însă ele au costuri foarte mari, în condițiile în care țara are nevoie de 30-35.000 MW pe fotovoltaic, însoțite de mii de MW în stocare, iar fără terenuri agricole, pășuni, aceste noi surse majore de energie verde nu pot fi puse în funcțiune”, a spus acesta.
Virgil Zahan: ”Legătura dintre inflație și prețurile la energie e direct corelată”
Așa cum era de așteptat, companiile din domeniul energiei au avut un an cu rezultate chiar bune. Energia s-a vândut la prețuri excelente, iar rezultatele prezentate de companiile din domeniu, listate la bursă, o confirmă, am aflat în cadrul conferinței ”Industria energiei. Energia Industriilor. Energia investițiilor”. Din păcate, aceste rezultate excelente, susținute de prețurile generoase ale energiei, au și un efect invers, cu efecte directe asupra populației largi, inflația…
Legătura dintre inflație și prețurile la energie e direct corelată, ne spune Virgil Zahan, CEO Goldring. Iar inflația va fi inamicul numărul unu din acest an, în ciuda eforturilor depuse de băncile centrale problema nu și-a găsit rezolvare prin majorarea dobânzilor de intervenție.
”Anul 2022 a fost furtuna perfectă. Inflația este inamicul numărul 1 din acest an, este la fel în SUA, în UE, în România. Băncile centrale, FED-ul, Banca Centrală Europeană, Banca Națională a României au intervenit și au majorat dobânda de referință, în speranța atragerii lichidității de pe piață. Dar nu pot ajunge astfel la baza acestui efect, la prețul energiei”, a spus Virgil Zahan, în cadrul conferinței ”Industria energiei. Energia Industriilor. Energia investițiilor”.
După ”petrecerea” prețurilor imense din energie, cu profituri pe măsură, vor avea efect de acum încolo, mai spune Zahan. ”Cheful” s-a încheiat și acum companiile din energie vor vinde la preț reglementat, ulterior vor aștepta statul, când va veni acesta cu diferența de preț. Iar aceasta va duce la blocarea unora dintre companiile din energie, mai spune Zahan.
Aurel Botezan: “Repornim combinatul la începutul lui 2023”
Ultimul panel s-a concentrat asupra temei Tranziție energetică. De la gaze naturale la hidrogen curat. Speakerii care au răspuns curiozității participanților legate de situația actuale în domeniul tranziției spre hidrogen verde, au prezentat noutăți despre astfel de proiecte și care sunt perspectivele și provocările au fost Aurel Botezan, Director Tranziție Verde și Eficiență Energetică AZOMUREȘ, Georgian Florentin Albu, Public Affairs Specialist, DELGAZ Grid, Ioan Iordache, președinte al Asociației pentru Energia Hidrogenului, și Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă.
Aurel Botezan, director tranziție verde și eficiență energetică Azomureș, speră la o redeschidere a activității, în condițiile stabilizării prețului la gaz metan. “Creșterea prețurilor la gaz de 8-10 ori, la energia electrică de 4-5 ori ne-a făcut să oprim producția. Am avut o primă încercare de repornire în primăvară, însă condițiile actuale încă nu ne permit să fim profitabili, acum asigurăm necesarul în agricultură prin import de îngrășăminte, amoniac. Din păcate, companiile mari nu au fost sprijinite financiar de către stat, dar sperăm să găsim înțelegere la prețul la gaz metan pentru a intra în normalitate cu activitatea noastră de la începutul anului viitor.
Am programat, într-un interval de 5-6 ani, investiții de 250 de milioane de euro. Ne vom focusa pe proiecte de investiții în vederea economisirii de energie, factor care impactează foarte mult profitabilitatea, avem un proiect important cu E.ON prin care convertim aburul în energie electrică. Ne-am propus reducerea emisiilor directe de gaze cu efect de seră. Captarea CO2 ne ajută să facem trecerea pe amoniac verde, avem și un proiect pe lichefierea CO2. O direcție nouă pentru noi o reprezintă hidrogenul verde. Pe de altă parte, deoarece suntem parte a Asociației Fertilizers Europe, suntem prinși într-un proiect pilot de producere a amoniacului verde”, a prezentat reprezentantul combinatului mureșean.
Hidrogenul, în mix cu gazul natural, e viitorul
E.ON, una dintre principalele companii furnizoare de gaze naturale din România, testează deja tehnologia viitorului în acest sector. Gazul va veni la consumatori în mix cu hidrogenul, anunță Georgian Albu, reprezentantul Delgaz Grid, parte a Grupului E.ON, în cadrul conferinței ”Industria energiei. Energia Industriilor. Energia investițiilor”.
Este un proiect îmbrățișat la nivel european, e promovat și va duce la scăderea dependenței de gaze naturale.
”Dacă privim ultima decadă, pentru Uniunea Europeană a fost elementul central în spatele politicilor publice. Dacă ne uităm cum percepe UE politica energetică, șase din zece linii directoare sunt legate direct de gazul natural. 24% reprezintă din totalul mix-ului energetic este gazul natural, este cel mai mult, iar 40% din acest gaz natural provine din Rusia. Sunt folosiți anual 155 de miliarde de metri cubi”, spune Georgian Albu.
Da, e adevărat, hidrogenul nu se produce ieftin, nu e ușor de obținut, dar și așa va fi mai ușor accesibil.
”Să ne gândim la acces, înainte de a ne gândi preț”, subliniază Albu.
Și într-adevăr, viitorul e ghidat de Uniunea Europeană spre această aplicare a acestui mix hidrogen – gaze naturale. Momentan se merge pe 20% hidrogen, 80% gaz natural, dar se dorește ajungerea la un mix cu 25% hidrogen. Vestea bună este că nu sunt probleme în utilizarea acestui mix în rețeaua de transport europeană. Rețelele din oțel pot suporta presiunea. Iar cea mai mare parte a rețelei e din oțel. Foarte multe companii au consumatori pentru acest mix.
Desigur, România nu va rămâne în afara acestei tendințe.
”Se vor face teste la câmpul de la Mediaș, ulterior vom traversa spre faza a doua, adică injecția graduală de hidrogen, până la 20 la sută, pentru a se certifica compatibilitatea cu rețeaua existentă. Jumătate din rețea e din oțel, jumătate din polietilenă. Următoarea etapă va presupune testarea pe distanțe mai lungi. Un alt avantaj este că hidrogenul are valențe de stocare sezonieră”, a mai declarat Georgian Albu.
Hidrogenul – vector de energie
Ioan Iordache, președintele Asociației pentru Energia Hidrogenului, a spus că în România, “trecerea hidrogenului de la chimie la energie e un hop destul de mare”, mai ales că trebuie fabricat.
Însă, “hidrogenul trebuie văzut la adevărata sa valoare, hidrogenul este vector de energie și integrator de sectoare industriale, economice și sociale”, a spus Iordache.
Acesta a mai completat că “hidrogenul nu e un pariu, hidrogenul a dat rezultate acolo unde s-a investit în hidrogen, acolo unde au fost programe și strategii de hidrogen”.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă a spus că există o previziune a consumului de gaze naturale, avem deja o reducere cu 9,4% în primele nouă luni ale anului, tendință care se va menține în următorii doi ani. El a atenționat în privința managementului energiei în țara noastră. “Există o previziune a consumului de gaze naturale, avem deja o reducere cu 9,4% în primele nouă luni ale anului, tendință care se va menține în următorii doi ani. Apoi va veni o creștere a consumului prin racordarea de noi gospodării. 4.000 MW de centrale pe cărbune vor fi reconvertite pe gaze naturale. Speranța noastră este zăcământul din Marea Neagră, dar tot nu ne vor ajunge sursele de gaze naturale. Din 1969, gazul este principala sursă primară de energie a României, însă avem deficiențe de management al sistemului. Noi vrem să ajungem la 50% energie regenerabilă în țară, indicator stabilit prin programele europene, însă nu o vom putea folosi integral, deci trebuie înmagazinată în ceva, preferabil în hidrogen. Ca să nu ajungem ca acele investiții în energia regenerabilă să nu fie eficiente, putem să amestecăm hidrogenul cu gazul natural și să îl folosim ca energie. Pe de altă parte, avem un potențial important de gaze neconvenționale, mai sigure de exploatat decât cele din Marea Neagră, mai ales din perspectiva războiului. Mai important este, totuși, cum ne vom încălzi, nu cum ne vom ilumina. În 2050 se vor termina gazele, lemnele sunt mai greu de folosit din perspectiva emisiei de carbon. Acum costurile de transport al energiei sunt enorme în România, mutăm resursele într-o parte în alta. Dacă vom produce hidrogen, trebuie să și îl transportăm, dar nu scump, pe cale rutieră”, a arătat Dumitru Chisăliță.
Ligia VORO, Robert BLOANCĂ, Călin POENARU & Ion SURDU
Articol publicat în ediția cu nr. 113 a revistei Transilvania Business (28 noiembrie – 28 decembrie 2022)
