Un cartier timișorean care ar urma să fie ridicat la Timișoara pe un teren de 42 de hectare, care a aparținut fostului combinat chimic Solventrul, e deocamdată pus în stand-by. Proiectat și gândit încă de acum aproape zece ani, acest va mai avea de așteptat, Agenția pentru Protecția Mediului solicită prima dată decontaminarea solului și subsolului.
Investitorul, Valkiria Invest, cel care a cumpărat ruinele și terenul combinatului chimic, pare să fie unul serios și este dispus să lucreze la rezolvarea problemei. Mai mult, pe tema calității terenului, există deja trei studii de specialitate, cel mai vechi de patru ani, dar niciuul finalizat.
Așadar, deocamdată acolo nu se construiește nimic, anunță APM, prima dată se va cerceta care e situația, se va realiza un plan tehnic, care va anunța cum se va face decontaminarea, care sunt etapele și ce durată va avea fiecare.
Având în vedere că acolo este proiectat și un nou pod peste Bega, pentru acest proiect fiind inclus și teren donat de către proprietarul dezvoltării imobiliare, și viitorul acestuia depinde de realizarea decontminării. Noul pod urma să facă legătura prin inelul 4 de circulație, între nordul și sudul Timișoarei, în continuarea Pasajului Solventul, care se realizează pe sub liniile de cale ferată dintre Calea Bogdăneștilor și strada Gării. De la pasaj urma să se continue pe noul pod spre Zona Dâmboviței.
Dar, prefectul de Timiș, Mihai Ritivoiu, alături Alina Călușeru, șefa Agenției pentru Protecția Mediului, anunță că acolo se realizează trei studii, care sunt toate în derulare, iar cel mai vechi are deja patru ani.
Pentru ca proiectul să meargă înainte, e nevoie de un PUZ, care, la rândul său, necesită și o aprobare de mediu. Acolo sunt probleme, o comisie de specialiști va cerceta și va emite un proiect tehnic, care va spune ce e de făcut pentru a se putea decontamina terenul.
”Vreau să aduc în prim plan dezvoltarea urbanistică care se va ridica pe locul fostului combinat Solventul, sunt acolo 43 de hectare. Mai multe reclamații au fost depuse de agenți economici și cetățeni, există un investitor care are acolo un proiect imobiliar. În acea zonă, solul este contaminat. Pentru aceasta sunt necesar de a fi îndeplinite proceduri la APM, are loc o investigare a sitului contaminat, după care se poate da un aviz de mediu pentru PUZ. Au avut loc etapele birocratice, în 8 februarie comitetul special al autorității publice s-a întrunit, a fost prezentată prima versiune a PUZ. Pe mine, personal, mă interesează viața și securitatea cetățenilor care vor locui acolo, trebuie să avem respect pentru investitor, dar cu respectarea legii. Desigur, trebuie spus că de situație sunt afectate și proiectele de infrastructură ale municipalității”, a declarat Mihai Ritivoiu.
El vorbește de noua conexiune rutieră din zonă, care presupune și ridicarea unui nou pod, realizat pe un teren ce va fi donat de acest investitor către oraș. Și acesta trebuie să treacă prin decontaminare.
Alina Călușeru, șefa Agenției pentru Protecția Mediului, a detaliat puțin problema. Sunt, de fapt, trei studii care se realizează acolo, cel mai vechi e din 2019, dar niciunul nu a ajuns la final. Investitorul chiar el cere rezolvarea problemei, e cooperant și doritor să rezolve situația. Dar, specialiștii vor trebui să spună ce e necesar acolo. Se va face o analiză a solului și subsolului, se vor stabili măsurile necesare și modul de aplicare. Se va face un studiu tehnic, care va propune patru soluții pentru decontaminare.
”Pe platforma Solventul există în derulare, la APM, trei proceduri diferite. Prima procedură e din septembrie 2019, e o investigare a amplasamentului ca și sit contaminat. Din octombrie 2020 e un al doilea studiu, care presupune o restabilire a obligațiilor de mediu, la încetarea activității. În 2008 au fost stabilite obligațiile de mediu doar la cota zero. În martie 2021 are loc o solicitare de aviz de mediu pentru regenerare urbană. Niciuna din proceduri nu e finalizată. Va fi o comisie de specialiști, se stabilesc obligații de îndeplinit, în funcție de utilizarea ulterioară. Decontaminarea va cuprinde solul și subsolul, acolo au fost descoperite depășiri la diferii indicatori. Important este de știut că acolo nu s-a aprobat un plan urbanistic, așa cum cred unii”, spune Călușeru.
Procedura continuă, se va ajunge în situația în care se va cere la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară ca în cartea funciară a terenului să se noteze situația de sit contaminat, cu obligația de a se realiza contaminarea înainte de a se construi.
”S-a luat decizia de a se efectua evaluarea de mediu. Sunt depășiri la substanțe chimice, praguri de alertă și intervenție. Legea spune că APM informează autoritatea locală, care ulterior cere la OCPI, care notează în CF acest lucru. APM nu e cea care permite ridicarea pe un sit poluat!”, a mai subliniat Călușeru.
Procesul de decontaminare poate fi unul complex, se poate vorbi de ani de zile, trebuie realizat un proiect tehnic, prin care se vor stabili termenele în care se realizează operațiunea.
”Acum e prematur să spunem cum se face decontaminarea. În Timiș mai există sit-uri contaminate, este fabrica de la Margina, mai este un depozit de produse petroliere la Deta, dar APM Timiș nu a avut deocamdată nicio procedură de decontaminare finalizată”, a mai subliniat Călușeru.
Prefectul Ritivoiu spune că proiectul de regenerare de la Solventul este unul absolut lăudabil, că laudă inițiativa privată a investitorului, și a remarcat și seriozitatea acestuia.
”El este primul interesat de subiect, este direct interesat. Dar tot procesul trebuie făcut cu respectarea legislației”, a mai spus prefectul de Timiș.
Raportului de investigare detaliată și evaluare a riscului realizat la nivel de APM, după ce s-au analizat probe de sol, în anii 2019, 2021 și 2022 au arătat că în anumite puncte de pe teren sunt depășiri ale pragurilor de alertă și de intervenție în vigoare pentru folosința sensibilă a terenului și pentru folosința mai puțin sensibilă a terenului, pentru mai multe substanțe: sulfați, arsen, cupru, plumb, nichel, vanadiu, total hidrocarburi din petrol (THP), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), naftalină, piren, fenantren, crisen, fluoranten, benzo(b)fluoranten, benzo(k)fluoranten, benzo(a)piren, benzo(a)antracen, benzo(ghi)perilen, și indeno(1,2,3-cd)piren. Analize s-au făcut și pentru apele subterane și apele de suprafață, probele fiind prelevate în anii 2019 și 2022 care au evidențiat depășiri ale pragurilor și valorilor limită în vigoare pentru ape subterane, pentru următoarele substante: sulfat total, fenoli totali, fosfat, arsen, benzen, naftalină, etilbenzen, metil-tert-butil-eter (MTBE) și total hidrocarburi din petrol (THP).
