Drumul expres de conexiune în lungime de 20 km, cu două benzi pe sens, se profilează pe teritoriul județului Sălaj.
Consilierii județeni din Sălaj au aprobat, în ședință extraordinară, parteneriatul cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru concretizarea legăturii dintre localitățile Jibou și Românași.
“După începerea mandatului, am făcut o cerere către CNAIR, așa cum au mai făcut alte județe și unități administrativ teritoriale pentru a realiza o legătură între Autostrada Transilvania (A3) și viitoarea “Autostradă a Nordului”.
Am primit o adresă prin care am fost anunțat că s-a bugetat această investiție, iar acum suntem în faza în care trebuie să luăm această hotărâre pentru a putea avea acordul de parteneriat cu CNAIR.
Este un drum de legătură între autostrada de la Românași și autostrada care se va construi la Jibou. Vom vedea când se va construi la Jibou, important este că autostrada care va veni prin Sălaj de la Cluj spre Nușfalău va fi gata cel târziu anul viitor, inclusiv acel nod de descărcare de la Românași.
Atunci ar trebui să avem pregătit deja proiectul pentru a intra și noi în lucru cu acest drum de legătură și a nu transfera traficul care se va descărca de pe autostradă – și o va lua către Valea Someșului și alte localități, spre Maramureș – pe drumul județean, care are o portanță reglementată ca atare.
De aceea, acest acord de parteneriat sperăm să îl semnăm cât mai repede și să putem trece la lucru pentru că timpul tace și trece”, a spus președintele Consiliului Județean, Dinu-Iancu Sălăjanu. Proiectul a trecut în unanimitate de consilierii județeni.
“Avem nevoie de conectivitate cu Occidentul”
“Legătura dintre cele două localități reprezintă conectivitatea orașului Jibou la nodul de autostradă de la Românași. Sectorul va avea profil de drum expres (DX4 – Jibou – Românași), două benzi pe sens și o lungime de 20,5 km.
Nodul de la Românași face parte din tronsonul Poarta Sălajului – Nușfalău (km 26) al A3. Sălajul are nevoie de infrastructură și de conectivitate cu Nord-Vestul României și mai departe cu Occidentul. Conectivitatea înseamnă dezvoltare economică, mediu mai curat și dezvoltarea turismului în județul nostru”, susține consilierul județean Nicolae Olar.
El spune că atât prin conectarea localităților din Sălaj la A3, cât și pentru Drumul Expres Jibou – Baia Mare se asigură astfel, pe viitor, conectivitatea rutieră în Nord-Vestul României A3 – Jibou – Baia Mare – Satu Mare – Oar.
Proiectul Autostrăzii Transilvania (Braşov – Borş), parte din A3, a început în 2004, în baza unui contract încheiat cu compania americană Bechtel, ce trebuia executat până în 2012. A3 a fost împărțită inițial de autoritățile române în două proiecte, București – Brașov și Brașov – Cluj-Napoca – Borș, lungimea sa fiind de 584 km.
“Autostrada Nordului” este propusă ca drum expres care pornește de la punctul de pe granița cu Ungaria, Oar, Satu Mare. Traseul spre est trece prin apropierea localităților Satu Mare, Baia Mare, Dej, Bistrița, Vatra Dornei, după care este preconizată o joncțiune cu A7, continuându-și traseul până la Suceava.
Expres vs autostradă
Drumul rapid / expres este un drum public cu viteze admise între 50 și 120 km/h, cu benzi de circulație mai înguste, fără bandă de urgență și spațiu de demarcare, cu separator de beton. Viteza maximă pe drumul expres poate scădea, la deal sau munte până la 80 km/h.
Pe autostrăzi se poate circula, în România, cu maximum 130 km/h, acestea fiind înzestrate cu parapet metalic (inclusiv pe margine) și benzi de accelerare / decelerare. Construirea unui DX este cu 30% mai ieftină decât a unei autostrăzi, însă acesta poate să fie transformat ulterior în autostradă, în funcție de trafic.
A3 nu era în plan si între Brașov și Târgu Mureș?
Bună ziua! Tronsonul Brașov – Târgu Mureș a fost scos ulterior din planurile autostrăzii, fiind înlocuit de Autostrada 10 Sebeș – Turda. Vă mulțumim pentru interesul acordat publicației noastre.
Dar centura Zalăului nu se mai termină ? Se apucă de altceva și nu termină nimic.
Bună ziua! Existau semnale, încă din start, că antreprenorul din China nu va avea capacitatea / ritmul de a finaliza lucrarea în timp util (până la urmă se bazează tot pe constructori / utilaje din zonă, ca și alte companii internaționale câștigătoare de proiecte în România). Aici nici nu a existat o competiție propriu-zisă, fiindcă nu s-a mai prezentat nimeni altcineva la licitație (ne putem întreba despre atractivitatea sumei propuse de stat pentru lucrare în raport cu complexitatea acesteia). Este adevărat că pe traseu au apărut clasicele alunecări de teren de pe dealurile Transilvaniei, dar aceasta pune un nou semn de întrebare asupra studiilor care se fac înainte de demararea efectivă a construcției (autostrăzi, centuri, drumuri care se prăbușesc în Cluj, Sibiu, Alba, Maramureș la scurt timp după edificare). Vă mulțumim pentru interesul acordat publicației noastre și vă urăm sărbători fericite.