Uniunea Europeană va avea 100 de regiuni ale inovării care se vor bate cu cele mai importante de pe glob, iar una dintre primele de pe continent se profilează aici: Transylvania European Regional Innovation Valley (TERIV).
“Cu toții am auzit de Silicon Valley care nu este doar un loc fizic, în SUA, la San Francisco, pe o distanță de 50 km, ci o stare de spirit, un ecosistem. Reprezintă capacitatea oamenilor de a se aduna și de a crea plusvaloare, avantaje competitive ale unui oraș al inovării.
Cel mai propice loc pentru un asemenea proiect în România e Clujul, care a demonstrat că inovarea poate deveni un motor al economiei. Mulți se îndoiau acum câțiva ani buni, când am pus în centrul strategiei orașului, împreună cu profesorul Călin Hințea, de la Facultatea de Științe Politice, universitățile din Cluj.
Ne-au criticat că ne bazăm pe universități ca sursă principală, când avem aici Combinatul de Utilaj Greu, dar ne-am dat seama că viitorul Clujului nu mai este industria grea, ci economia cunoașterii care se bazează pe educație, cultură, inovare pentru că de acolo vin sursele de slujbe bine plătite și, după cum se vede, singura resursă inepuizabilă a planetei”, a explicat edilul clujean Emil Boc.
Inteligența artificială ca sperietoare
El i-a invitat la sediul municipalității, pentru a prezenta conceptul TRIV, pe reprezentanții consorțiului clusterelor din Transilvania de Nord, Smart Transylvania. “Voi aveți capacitatea de inovare, dar mai ales cea de a lucra împreună. Obiectivul autorității locale este de a avea slujbe bine plătite la Cluj, acces la prosperitate. Vor fi 100 de astfel de Văi Regionale finanțate de UE în urma depunerii de proiecte.
Voi puteți da răspunsuri la soluții precum independența energetică, viața fără poluare, autonomia energetică europeană, provocările inteligenței artificiale (AI). Vedem deja apelul lansat de Elon Musk (Tesla) și Mark Zuckerberg (Facebook) de a face o pauză de șase luni pentru a pune AI sub control pentru că ar exista chiar un risc planetar.
AI va fi utilă dacă vom avea mai mult timp liber, vom evita muncile grele prin robotizare, vom elimina activitățile repetitive, vom beneficia de asemenea intervenții în medicină pentru a ne face viața mai bună. Să nu uităm că, la început, tehnologia nucleară era legată de energie, apoi s-a transformat în bombe pentru distrugerea de vieți. De aceea trebuie să ne asigurăm că nici AI nu va merge în această direcție”.
100 de Silicon Valley în Europa
“O altă întrebare este cum putem opri exodul creierelor, care se produce în paralel cu îmbătrânirea populației. E o problemă dramatică a Europei ce paralizează dezvoltarea economică și calitatea vieții în multe părți pe continent. La Cluj, nu am pierdut în aria metropolitană mulți oameni în ultimii ani, însă România are un minus de 4 milioane.
Acesta a devenit un risc sistemic la adresa UE, nu o problemă particulară de țară. De aceea am redactat un raport adresat Comitetului European al Regiunilor (CoR) în care am arătat că fenomenul Brain Drain pune în pericol pe termen lung însuși proiectul european prin pierderea competitivității. Gândiți-vă ce ar însemna ca o resursă umană de 4 milioane de români să vină înapoi, pentru că vă confruntați cu această mare problemă la firme!
Iar Europa și-a întors fața spre acest subiect. Dacă vei avea 100 de Regiuni ale Inovării, de Silicon Valley, vei avea în fiecare colț al Europei o calitate a vieții acasă. Obiectivul nostru este să aducem tot ce este mai bun din Europa la Cluj, iar prin aceste rețele pe care le creăm vin oameni care aduc bani și o mai bună calitate a vieții la Cluj”, a spus Boc.
Tehnologia – la sat, natura – la oraș
“Ne întrebăm cum putem deveni un magnet pentru a menține românii acasă și a-i aduce înapoi pe cei de dincolo, cum putem valorifica spațiul rural, pentru că acela este viitorul – ceea ce europenii numesc Rural/Urban Hubs, Smart Villages. Europa vrea să ducă tehnologia în mediul rural, iar natura în mediul urban. Această uniune va fi noua normalitate a viitorului.
Ce va însemna anul 2035 în UE când nu se va mai vinde niciun automobil cu combustie internă, cum instalăm stațiile de încărcare pentru mașinile electrice pentru a nu te bloca pe drum de la Cluj la București, cum asigurăm materia primă pentru echipamentele necesare automobilelor electrice, cum rezolvăm problemele locurilor de muncă care se pierd pe lanțul de producție în urma trecerii la mașinile electrice, în general cum ne protejăm, ca oraș, de acest șoc al viitorului?
Un alt obiectiv important în UE este ca nimeni să nu fie lăsat în urmă. De asemenea, să depășim decalajul legat de digitalizare și de inovare, unde știm că România este pe ultimele locuri în UE, dar nici Europa nu stă bine în general la nivel mondial. Pentru toate aceste motive se constituie proiectul TERIV care reunește tot sistemul nostru de inovare.
La ultimul eveniment la care am participat la Bruxelles, în discursul său, comisarul european pentru inovare, Mariya Gabriel, a accentuat că la Cluj va fi primul loc din Europa unde se va lansa acest concept, ceea ce este extrem de onorant pentru mine, până la urmă toată acesta este munca voastră”, le-a transmis Boc celor prezenți.
Atuurile Clujului ca Vale a Inovării
- Produsul intern brut (PIB) nominal al județului a crescut, în 2014-2020, cu 87% (Iași +78%, București-Ilfov +68%,Bihor +63% )
- Valoarea adăugată brută la Cluj a urcat cu 210% în IT, servicii financiare+160%, servicii externalizate +109%, HoReCa +79%
- PIB pe locuitor, peste orașele secundare din UE: Kosice, Salonic, Debrecen, Split, Varna, dar sub Barcelona, Brno, Porto, Cracovia
- Locuri de muncă: București: 967.960 (+17%), Cluj-Napoca 181.883 (+22%), Timișoara 122.219 (stagnare), Constanța 119.534, Iași 119.023
- Creștere job-uri la Cluj-Napoca +22%, București+17, Timișoara – stagnare
- Salariu mediu net la Cluj: 1.018 euro/lună (cele mai mari: servicii IT (2.000 euro), servicii financiare, asigurări, transporturi aeriene, produse electronice, energie
- Număr firme: București 112.555, Cluj-Napoca 22.868, Timișoara 14.273, Brașov 13.335, Iași 13.303
- 7 hub-uri inovative în Cluj-Napoca, în domeniile IT, mobilă, agroalimentară, industrii creative, energie, noi materiale
- Venituri proprii PCN: 1,06 miliarde lei – 2022, 0,9 miliarde – 2021 (+16%); impozit pe venit: 794 milioane lei – 2022, 658 milioane lei – 2020 (+20%)
Sursa: PCN
Verdictul final: în acest an
“Suntem în competiție și cu celelalte Văi Europene. Din 19 aprilie ne vom așeza la masă pentru a realiza un plan de acțiune pentru proiect. Trebuie să definim zona de începere a experimentului și să ne propunem crearea unei comunități regionale digitale care să înceapă să funcționeze într-un stil care să fie susținut, să avem întâlniri digitale periodice.
În 17 mai se deschide apelul european pentru aceste Văi Europene, între 18 mai și 30 iunie au loc workshop-uri și întâlniri locale și europene pentru definirea conceptului, invitarea reprezentanților CE cu ocazia Forumului Româno-Japonez, în 20 iunie se derulează un workshop internațional de prezentare și consultarea unui draft de acțiune.
În 23 iunie se va desfășura Varna RIV Summit, în Bulgaria, cu oportunitate de interconectare a Văilor Europene din alte regiuni (DeepTech Port, Varna, Castilla & Leon, Munchen, Salonic, Aveiro, Atena, Helsinki). În 5 iunie are loc o sesiune de lucru colaborativă pentru a anunța sustenabilitatea proiectului, crearea structurilor de guvernanță. În octombrie-decembrie se derulează evaluarea europeană a nivelului de maturitate a procesului generat, țelul final fiind obținerea statutului european.
Vor fi toate tipurile de finanțare pentru aceste Văi Europene, de la Orizont Europa, la fondurile de coeziune, vor exista linii de finanțare dedicate tuturor actorilor de la această masă: universități, alianțe universitare, clustere, companii, startup-uri, organizații de tineret formale și nonformale. Vrem să obținem o validare a statutului până la finele anului, iar din 2024 să avem o hartă cu resurse, actori, strategie pe următorii cinci ani”, a detaliat Oana Buzatu, Innovation Strategy Officer în cadrul Primăriei Cluj-Napoca (PCN).
Actorii principali, invitați în Sala de Sticlă
“Am participat la lansarea TERIV alături de colegii din consorțiul clusterelor din Transilvania de Nord, Smart Transylvania și de alți actori importanți din ecosistem. Este o nouă oportunitate pentru noi toți, iar viitorul ne va arăta dacă vom reuși să o fructificăm. Clusterul Transilvania IT Cluj își va aduce în această inițiativa contribuția pe ariile sale de competență”, a spus Bianca Muntean, manager CITC.
Proiectul Transilvania – Vale Europeană a Inovării e primul de acest fel din România cu finanțare UE. Înființarea TERIV are ca scop să stimuleze conexiunile, să declanșeze inovația și să încurajeze crearea de locuri de muncă în UE. Inițiativa este un răspuns la apelurile CoR de a reduce decalajul de inovare și de a spori coordonarea între diferitele instrumente ale UE ce sprijină ecosistemele de inovare din regiuni.
TERIV are menirea de a uni oameni, teritorii și comunități în căutarea unui viitor mai inovator și mai coerent. Demersul CE are trei scopuri principale: întărirea ecosistemelor de inovare europene prin conectarea tuturor regiunilor din UE, rezolvarea provocărilor lumii contemporane și întărirea politicii de coeziune.
Proiectul Rural/Urban Hub de la Cluj
Proiectul Smart Village, propus de Prysmian Group, se desfășoară la Petreștii de Jos, unde în colaborare cu PCN, în susținerea strategiei Rural/Urban Hub, se instalează o rețea de fibră optică ce va lega la internet localitățile Plaiuri și Livada. Instituțiile publice (primării, școli) și 400 de gospodării vor avea acces la internet de mare viteză și la servicii digitale. Prin aceste rețele se vor putea conecta zonele rurale defavorizate. Avantajele sunt: televiziune digitală, servicii digitale ale autorităților locale, accesarea de fonduri UE, dezvoltarea firmelor a serviciilor și a hub-urilor de tehnologie departe de aglomerație, soluții pentru agricultură, promovarea turismului local. Servicii e-health sprijină vârstnicii cu consultații medicale și supraveghere în timp real, iar soluții e-learning oferă studenților din mediul rural aceleași oportunități ca la oraș. Principiul Rural/Urban Hub este de a crea mecanisme etice, sustenabile și adaptate nevoilor specifice ale locuitorilor din zona urbană și a celor din zonele rurale, aflate în vecinătatea metropolelor, în cadrul unor activități, proiecte și investiții de infrastructură care să le creeze baza necesară conviețuirii de calitate.
