Bancnota originală de 10 bani a putut fi vizionată la Cluj-Napoca în cadrul zilelor porților deschise.
Sucursala Regională Cluj a Băncii Naționale a României (SRC-BNR) și-a deschis sediul pentru publicul larg, timp de două zile, într-o acțiune organizată la nivel național, cu ocazia împlinirii a 143 de la înființarea băncii centrale.
Cei interesați au avut acces în sala Ion Lapedatu, cu intrare din Piața Unirii, și la informații referitoare la istoria, arhitectura și identitatea BNR. Publicul a putut să admire vitraliile și tablourile din mozaic realizate de artistul Miksa Roth.
Expoziția temporară “BNR și Marea Unire” a surprins o parte din acțiunile instituției din perioada Primului Război Mondial. În cadrul acesteia au fost prezentate, la SRC-BNR, monede și bancnote emise în aceea perioadă, printre care și bancnota de 10 bani, considerată drept cea mai mică din lume.
O bancnotă cât un timbru
Aceasta are dimensiunile de 27,5 x 38 mm, culoarea verde pe hârtie albă, iar pe ea se pot observa anul de emisie, cuvintele “Romania” deasupra și “Ministerul Finanțelor” dedesubt. Bancnota face parte dintr-o emisiune de urgență din timpul Primului Război Mondial a Ministerului Finanțelor din România și avea cea mai mică valoare monetară din ţară.
Pe avers este imprimat chipul lui Ferdinand I (care a domnit în anii 1914-1927), în medalion rotund, flancat de cifrul regal. Pe revers se află, stema României stema României, deviza regală „Nihil Sine Deo” și și textul penalității, pe opt rânduri. În afara chenarului e înscris “Serviciul Geografic al Armatei”.
Bancnota din 1917 are cea mai mică valoare dintre toate cele emise vreodată în țară și a înlocuit moneda de 10 bani, care circula pe teritoriul țării din 1867. Bancnota de 10 bani a fost concepută de către desenatorul Horațiu Sava Dimitriu. Ea a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cea mai mică din lume. Bancnota a fost adusă la Cluj de la sediul central al BNR, de la București.
Polul lui Carol, cea mai valoroasă monedă
Printre piesele numismatice valoroase expuse la SRC-BNR s-au numărat și monede de aur cu Regele Carol I, emisiunea din 1870, cu un tiraj de 5.000 de exemplare. O monedă mai specială, care însă nu a fost prezentă la Cluj, este Polul lui Carol, de 20 de lei, emisă în 1868, în numai 200 de exemplare, a cărei valoare a ajuns la 100.000 de euro. Aceasta era prima emisiune monetară a statului român modern.
În vitrinele de la SRC-BNR au putut fi admirate și bancnote de după Revoluția din 1989, pe polimer, precum cele de 1.000 de lei cu Mihai Eminescu, de 5.000, cu Avram Iancu, de 10.000, cu Nicolae Iorga, de 50.000, cu George Enescu sau de 100.000, cu Nicolae Bălcescu. În perioada anilor 2000-2003, circulau și bancnote de 500.000 de lei, cu Aurel Vlaicu, sau chiar de 1.000.000, cu Ion Luca Caragiale.
“Vrem să organizăm aici mai multe evenimente, expoziții, de fiecare dată încercăm să le concepem altfel, să aducem noutăți, pentru a fi cât mai interesante pentru public. Intenționăm să derulăm o nouă ediție a “porților deschise” de Zilele Clujului. Ne axăm și pe educația financiară a elevilor și studenților, pe conferințe cu mediul de afaceri”, ne-a explicat Angelica Cîmpan, referent de specialitate la SRC-BNR.
Dictatul de la Viena a mutat-o la Turda
Agenția din Cluj a BNR și-a început activitatea în 1920, în clădirea de pe str. Memorandumului nr. 28 intrată în proprietatea instituției în urma lichidării Băncii Austro-Ungare. Între timp, imobilul a devenit sediul central al Universității Tehnice care a cumpărat-o de la Banca Dacia Felix.
În 1921, agenția Cluj devenea cea mai importantă structură teritorială a BNR, cu efecte de scont de 152 de milioane de lei, șase ani mai târziu fiind ridicată la gradul de sucursală. În 1940, prin cedarea Nordului Transilvaniei, prin Dictatul de la Viena, sucursala și-a mutat activitatea la Turda.
Revenirea la Cluj-Napoca s-a petrecut în 1945, când administrația românească a fost restabilită în Nordul Transilvaniei. În 1950 a devenit sucursală regională, din 1962 funcționează în actuala clădire din Piața Unirii 7, iar după 1990 activitatea sa a fost adaptată noilor exigențe ale economiei de piață.
Clădirea a fost construită în perioada 1913-1914 ca sediu pentru Banca de Credit și Economii din Cluj. Autorul proiectului, arhitectul Ede Dvorak, a imaginat o construcție cu fațada principală în stil clasicizant, cu accente decorative preluate din repertoriul curentului Secession.
Bijuteria din centrul Clujului
Aceasta este remarcabilă prin simetrie și o atentă proporționalitate, în concordanță cu stilul clădirilor de pe latura sudică a Pieței Unirii. Interiorul se distinge prin spectaculozitatea spațiilor publice. În acest cadru arhitectural se evidențiază sala ghișeelor, actuala sală Ion Lapedatu, cu vitraliile și plafonul vitrat executate în tehnica Tiffany de către Miksa Roth.
Cele două mozaicuri montate pe pereții sălii ghișeelor, realizate de același artist, reprezintă scene alegorice din viața financiară. În perioada 2004-2008, clădirea a fost obiectul unor ample lucrări de restaurare.
Destinat a pune în valoare spectaculozitatea decorațiunii originare, proiectul de restaurare a fost premiat, în 2009, în cadrul Festivalului Arhitext “Tropisme”. La un moment dat, a apărut și varianta de a muta sucursala într-un sediu în afara orașului, dar s-a renunțat la aceasta prin argumentul că BNR Cluj trebuie să aibă locul în centru.
BNR este banca centrală a României, instituție publică cu personalitate juridică. Principalele sale atribuții sunt elaborarea și aplicarea politicii monetare de curs de schimb; autorizarea, reglementarea și supravegherea instituțiilor de credit; emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată; regimul valutar și supravegherea acestuia; administrarea rezervelor internaționale ale țării.
Obiectivul fundamental al instituției condusă de guvernatorul Mugur Isărescu îl reprezintă asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului. Rezervele sale se ridicau, în martie, la 52 de miliarde de euro.
