Un centru care va accelera transformarea digitală a instituțiilor din administrație și sănătate, dar și al companiilor de producție se profilează în Transilvania.
Centrul de Inovare Digitală pentru Societate (DIH4S) a fost lansat în cadrul evenimentului Cluj Innovation Days (CID). În următorii trei ani, va livra în Regiunea Nord-Vest servicii digitale de 4 milioane de euro.
“Anul acesta, la CID ne uităm spre viitor, spre anii care urmează. Ne adresăm mai mult comunității clujene, vizăm un impact regional. Clusterul nostru se apropie de 100 de membri, cu foarte multe companii, universități din toată țara. Ne axăm pe inteligența artificială (AI) generativă, confluența dintre sănătate și tehnologie, inovații digitale pentru mediul academic.
Am început CID cu un workshop de dezvoltare de produs, la Banca Transilvania Campus, apoi am avut un preambul la Forumul de Inovare România – Japonia, din 19-20 iunie, aflând multe lucruri interesante despre cultura de business a companiilor și organizațiilor japoneze, iar în ultima zi avem un program dedicat inovației”, a rezumat Andrei Kelemen, director executiv al Clusterului Cluj IT (CCIT).
“Clujul este un oraș vibrant în care inovația se întâmplă, unde se face sinergia între mediile de afaceri și universitar, administrație, cercetare. Mergem în direcția conceptului de Tech Nation prin care vrem să proiectăm viitorul României, să schimbăm fața țării cu ajutorul tehnologiei. Vrem să aducem tehnologia pentru a crește productivitatea, într-o lume în continuăm schimbare.
Prin DIH4S, pe care îl inaugurăm acum, ne propunem să contribuim la transformarea digitală a administrației, a instituțiilor de sănătate, să încheiem parteneriate public – privat, să implicăm mediul de cercetare, organizațiile nonguvernamentale pentru a crea un mediu al inovării”, a explicat Stelian Brad, coordonatorul DIH4S.
Cluj-Napoca, mai dezvoltat decât Debrecen
“Sectorul de inovare a devenit în ultimii ani motorul economic principal al Clujului. Am reușit astfel să depășim orașe europene precum Kosice, Split, Debrecen, suntem deja aproape de Cracovia, Brno și Porto. Ca administrație locală ne propunem integrarea bazelor de date locale și regionale care să fie puse la dispoziție pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor.
Prin DIH4S întreprinderile mici și mijlocii vor beneficia de un sprijin substanțial, iar competențele digitale ale angajaților vor putea fi stimulate, deoarece știm cu toții că la acest capitol încă suntem pe ultimul loc în Europa. Practic, voi sunteți cei care puneți Clujul pe harta europeană a digitalizării. Este importantă și provocarea verde, prin care cetățeanul să aibă mai puțină poluare în oraș, un stil de viață sănătos, transport nepoluant, economie circulară.
Clujul va deveni un centru de testare și aplicare a inovației. Universitatea Tehnică (UTCN) va ridica un centru de excelență în AI care va face diferența în favoarea Clujului, compania Bosch a creat aici o soluție inovativă pentru securitatea tramvaielor.
Viitorul Clujului este să aibă activități diversificate, resursa de talent există – 100.000 de studenți, deoarece altfel, dacă o anumită industrie nu mai este la modă, acel oraș riscă să nu mai treacă la următorul nivel de dezvoltare. Nu facem neapărat catedrale pe nisip, ci ne pliem pe resursa pe care o avem, mergem pe robotică, E-health”, a spus primarul Emil Boc.
România este codașă la strategii
“Universitatea noastră este parteneră în șase consorții europene prin care putem aduce know-how, dar și să ne ducem în afară proiectele. Am contribuit la configurarea unei strategii pentru învățământul superior în UE, din păcate cea pentru AI în România încă nu e definitivată, deși alte țări se află deja la stadiul trei.
În cadrul DIH4S vom pune la dispoziție 14 laboratoare de IT, robotică, securitate cibernetică, robotică industrială, realitate virtuală, realitate augmentată. Prin centrul de transfer tehnologic lucrăm deja cu multe companii, însă prin DIH4S vom putea analiza gradul lor de maturitate digitală ca să îl putem crește ulterior, cu ajutorul partenerilor din hub. Vom putea crea produse noi și accesa fonduri europene consistente, chiar să formăm startup-uri”, a menționat Daniela Popescu, prorector al UTCN.
Oradea – Cluj: cooperare bună, drum prost
“Am venit aici cu cinci firme din ecosistemul regional, avem o cooperare universitară cu Clujul. Vom deveni un punct de contact teritorial al DIH4S. Vrem să includem în călătoria, transformarea digitală 120 de IMM-uri și 30 de instituții locale din județul Bihor. Deja am sesizat un interes foarte mare din partea companiilor din Bihor pentru acest program.
Misiunea noastră merge către antreprenoriat, inovare prin transfer de bune practici de la opt universități europene cu care suntem în consorțiu. Am contribuit la edificarea Parcului Științific și Tehnologic Bihor, cu sprijinul CCIT, care e aproape gata și urmează să fie dat în folosință, am realizat un centru de transfer tehnologic în universitate. Legăturile dintre Cluj-Napoca și Oradea sunt foarte bune, singura problemă încă nerezolvată este drumul”, a constatat Anca Dodescu, prorector al Universității din Oradea.
Hub-urile digitale, noii influenceri
“În România există o mare discrepanță între cei care au competențe digitale și marea masă a populației care nu le deține. Când oamenii nu vor mai sta la cozi la instituțiile publice ca să își plătească taxele, vor apela tot mai mult la mediul online. În pandemie s-a redus mult interacțiunea cu angajații instituțiilor, mutându-se în mediul digital.
În cadrul acestui proiect, organizația noastră va furniza servicii de creștere a nivelului de maturitate digitală a clienților. Prin DIH4S vom livra un set de servicii digitale, vom oferi acces la infrastructura de testare și servicii de consultanță pentru accesul la finanțare”, a anunțat Vasile Bar, președintele Camerei de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud (CCIBN).
“Ne dorim să avem digitalizarea tuturor instituțiilor publice, dar și interoperabilitatea bazelor de date ale instituțiilor naționale în termen de doi ani, proiect finanțat prin POCIDIF. Ghișeul.ro reprezintă o bună bază de pornire pentru servicii publice digitale, să poată fi astfel obținut cazierul judiciar.
Vrem să instruim în digitalizare 30.000 de funcționari publici, dar și 2.000 de IMM-uri, cu 100.000 de angajați. Cele șapte DIH-uri din România acceptate de UE pot să devină adevărați influenceri în acest domeniu pentru că ele cunosc cel mai bine nevoile din piață”, a spus Alina Pârâială, șef programe și proiecte al Autorității pentru Digitalizarea României.
Mastodonții industriali au nevoie de automatizare
“În județul nostru avem multe companii mari care sunt lideri naționali în sectoarele industriale în care activează: Rombat – producție de baterii auto, RAAL – radiatoare, TeraPlast – țevi și granule din mase plastice TeraSteel – panouri prefabricate, Leoni – automotive, care are aproape 6.000 de angajați. Pe lângă acestea, un sector industrial important îl reprezintă IMM-urile foarte active.
Digitalizarea se impune tot mai mult pentru că aceste firme au nevoie de automatizare, robotizare pentru a suplini deficitul de forță de muncă pe termen lung; viitorul nu este importul de personal. Nici sectorul public nu ar trebui să rămână în urma celui privat, altfel vom tot constata că softurile de la Casa Județeană de Pensii se blochează permanent”, consideră Daniel Bălan, coordonator al Departamentului de relații cu mediul de afaceri al CCIBN.
Reprezentanți ai instituțiilor și companiilor de profil din țară și din Europa dezbat viitorul industriei IT în România, la CID, eveniment organizat de CCIT. Tech Nation, concept creionat de CCIT, poate oferi liniile directoare ale dezvoltării României în jurul unor valori și principii susținute de mediul academic. CID își propune să evidențieze creșterea și provocările industriei IT și să arate soluțiile pe care CCIT le are pentru accelerarea transformării digitale a României.
DIH4S este un proiect propus de consorțiul condus de CCIT și format din UTCN, CCIBN, Universitatea din Oradea. Acesta care urmează să furnizeze servicii de transformare digitală, cursuri de dezvoltare de competențe digitale avansate și consultanță pentru atragerea de finanțări pentru digitalizare din surse publice și private. Proiectul “Accelerator digital” este finanțat din Fondul Social European.
Roboți printre oameni
Cu această ocazie, companiile membre ale CCIT au prezentat soluții și studii de caz pentru digitalizarea afacerilor: inovație și eficientă prin digitalizarea managementului performanței; automatizări ale liniilor de producție, soluții pentru managementul resurselor; infrastructură IT, module de planificare și analiză a operațiunilor și navigarea situației în cazul unei breșe de securitate la nivelul companiei. Prezentările au fost realizate de companiile 20Robots Technologies, Alfa Software, ETA2U, Accenture, EfectRO, Optima Group, Arqes, CT Defense. Expoziția din holul Hotelului Grand Italia a grupat atât soluții de digitalizare, cât și roboți de companie sau medicali.
