Imobilul cu cea mai mare suprafață desfășurată din România de după Revoluție va fi construit în patru ani, susțin coordonatorii proiectului; însă din 2008 încoace încă nu s-a săpat nicio lopată de pământ.
“Spitalul Regional de Urgență (SRU) Cluj va fi funcțional din 2027, însă pentru ca acest lucru să se întâmple tot personalul de specialitate de aici va trebui să ne sprijine. Este un proiect foarte ambițios, vorbim despre a doua clădire din România ca suprafață desfășurată, după Casa Poporului, care se va întinde pe 17,6 ha. Durata edificării SRU este de patru ani.
Vom avea 25.000 de basculante care vor transporta pământul excavat, deci vorbim de sute de mașini care îl duc zilnic la spațiul de depozitare. Avem personal dedicat acestui proiect la nivelul Direcției de Sănătate Publică, vom avea un dialog mai serios cu Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj pentru adaptarea curriculei la nevoile SRU”, a spus Cristina Gafton, director în Ministerul Sănătății.
Ea a menționat că edificarea SRU Cluj este prevăzută atât în strategia națională de sănătate din perioada 2014-2020, cât și în Planul de Dezvoltare Regională Nord-Vest. Pentru investițiile necesare celor trei viitoare SRU din România (Iași, Cluj și Craiova) se apelează la credite de la Banca Europeană pentru Investiții (BEI). Costurile SRU Cluj sunt estimate acum la 688 milioane de euro, față de 578 milioane inițial.
Cresc tarifele ca să acopere din cheltuieli
“Actualul Spital Clinic Județean de Urgență cuprinde 33 de imobile distincte, unele aflate la 5 km de clădirea centrală. Așadar avem de-a face cu fragmentarea infrastructurii și a personalului, absența echipamentelor și tehnologiilor noi, performante. Prin apariția SRU Cluj vom avea servicii la cele mai înalte standarde europene, servicii integrate, reducem mortalitatea, creștem gradul de satisfacție a pacienților.
Clădirea principală va avea opt niveluri. Vor fi trei turnuri de spitalizare, dintre care cel de urgență va putea funcționa independent în caz de pandemie, cutremur, război, cu 234 paturi. Organizarea va fi pe centre clinice, o premieră în România. SRU va cuprinde 22 săli de operație, 11 clinici în ambulatoriu.
Managementul spitalului va avea toate serviciile in-house, însă va decide dacă vrea să externalizeze dintre ele. Cheltuielile operaționale estimate se ridică la 81 de milioane de euro. Aici vor lucra 3.100 de angajați, deci va fi nevoie de personal. Bugetul se ridică la 91 de milioane de euro, deci este nevoie de actualizarea tarifelor, de un nou model de finanțare”, a spus Gafton.
Proiect pasat unei noi agenții
Coordonatorii proiectului au precizat că SRU Cluj se va învecina cu unitatea militară, Muzeul Apei, Drumul Național 1. Parcarea va însuma 1.400 de locuri subterane și supraterane, inclusiv pentru autobuze, mașini electrice, biciclete. Acesta va dispune de 12 generatoare diesel în caz de pană de curent, de centrale termice, de stații de transformare electrice și una de gaze naturale, stații de epurare, heliport pentru aparatele de zbor Eurocopter ale SMURD.
Accesul principal din DN1, care va fi lărgit către intrarea în municipiul Cluj-Napoca, iar banda 1 va fi rezervată ambulanțelor și autobuzelor, iar cele secundare, din străzile Răzoare și Crizantemelor, plus una dinspre str. Bucium prevăzută în proiectul Centurii Metropolitane Cluj. Obiectivul a fost pasat între timp Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), structură nou înființată.
“Agenția se va ocupa de anumite proiecte de infrastructură spitalicească, în principal cele din Iași, Cluj, Craiova. Avem 50 de oameni, o echipă puternică. Ieri a fost încărcată prima documentație pe SEAP, pentru servicii de supraveghere a lucrărilor. Noi preluăm contractele în curs de derulare de la Ministerul Sănătății. Vom începe partea din șantier, deci va fi nevoie de mare ajutor din partea administrațiilor locale”, a spus președintele ANDIS, Adrian Popa.
Metrou pe sub spital
Arhitectul Daniel Paul, de la 3TI Progetti, a prezentat principalele funcțiuni pe care le va avea spitalul. “Proiectul are o complexitate ridicată pentru că este destinat unei întregi regiuni. Vor fi în total 849 paturi, dintre care 743 de spitalizare continuă, 106 de îngrijire intensivă. Capacitatea totală se dublează în cazuri extreme. Unul dintre turnuri poate fi adaptat rapid în caz de criză și în spital să se amenajeze un pretriaj, iar terapia intensivă să fie extinsă. Viitoarea stație de metrou Sănătatea e programată chiar în curtea spitalului.
Pentru construcție se vor utiliza materiale naturale, în amestec cu betonul. În zonele de cazare vor fi module care să asigure și partea de umbrire. Încălzirea-răcire se va face cu pompă de căldură (sistem geotermal), care ajută centrala principală, cea pe gaz. Energia electrică va fi produsă cu panouri fotovoltaice (2.437 kW putere instalată), iluminatul, cu led. Prepararea apă calde se va face cu ajutorul panourilor solare, va exista și un sistem de recuperare a căldurii reziduale. Am prevăzut asigurarea iluminării naturale pe o suprafață cât mai mare”.
Vor management ca la privați
“Una dintre recomandările noastre era întărirea echipei de proiect, văd că lucrurile încep ca lucrurile să funcționeze din acest punct de vedere. Pacientul va fi pus în centrul sistemului prin organizarea SRU: vor fi saloane doar cu două paturi și toalete integrate. Spitalul va fi organizat pe centre multidisciplinare, care trebuie să se transforme în centre de profit, pe principiul guvernării corporative.
Este un spital prin care să se să se reducă în mod consistent durata medie de spitalizare. Acum paturile de la terapie intensivă pacienții ar trebui transferați în unități de asistență pe termen lung sau de îngrijire paliativă. De unde va fi aducă resursa umană este o cheie a reușitei SRU. Pentru aceasta se va apela la activități de training medical și de formare a competențelor, propunem chiar un master la UMF pentru personalul de bioinginerie, în mare deficit”, a menționat Vlad Mixich, expert medical în cadru BEI.
Modelul arhitectural, prezentat tridimensional
Ministerul Sănătății a prezentat, la sediul UMF Iuliu Hațieganu, modelul 3D arhitectural al viitorului SRU Cluj. Clădirea principală va avea 8 niveluri: subsol, parter, 5 etaje și etaj parțial compus din spații tehnice și heliport. Subsolul, parterul și etajul 1 sunt dezvoltate pe întreaga amprentă a clădirii, iar de la etajul 2 până la etajul 5, este prevăzută delimitarea celor 3 turnuri de spitalizare.
Suprafața construită va fi de 176.638 mp. SRU avea 1.400 locuri de parcare (943 exterioare și 457 subterane), iar în proiectare s-a pus accent pe utilizarea energiei din surse regenerabile pentru funcționarea spitalului. Structura clinică este următoarea: centrul pentru cap și gât (164 paturi), centrul toracic (142 paturi), centrul abdominal (157 paturi), centrul pentru articulaţii, centrul pentru coloana vertebrală și traumă (120 paturi), centrul de medicină internă (180 paturi), centrul pentru mamă și copil (86 paturi).
Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor medicale pentru pacienții care necesită intervenții de urgență, îngrijiri secundare și terțiare sau tehnologie și expertiză la nivel înalt, în Regiunea Nord-Vest.
Proiectul va contribui la îmbunătăţirea accesului populaţiei, în special pentru grupurile de pacienţi vulnerabili, la servicii spitalicești de înaltă calitate; creșterea standardelor clinice, eficienţei, calităţii, siguranţei și durabilității serviciilor spitalicești din judeţul Cluj; îmbunătăţirea calității vieţii și a bunăstării în regiune; îngrijiri medicale în centre performante; reducerea numărului de decese evitabile în regiune.
Proiectul este cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Regional (POR). Construirea celor trei spitale este inclusă în Strategia Naţională de Sănătate a României, cofinanţată prin POR 2014-2020, faza I, și Programul Operațional Sănătate 2021-2027, faza II. Valoarea proiectului se ridică la 2,5 miliarde de lei, dintre care cofinanțare UE de 223 de milioane. Perioada de implementare stabilită este mai 2018 – martie 2027.
Clujul – îl facem în șapte ani, Bucureștiul – în patru
În 2021, estimarea Consiliului Județean (CJ) era că proiectul va fi realizat în șapte ani. Inițial, SRU Cluj urma să fie operațional în 2026, conform memorandumului aprobat de Guvernul României. În 2017, CJ a predat acest teren către Ministerul Sănătății pentru a se putea solicita și obține de către România, prin intermediul guvernului, finanțarea europeană necesară. Proiectul este vehiculat însă din 2008, atunci când forul județean îl voia în comuna Apahida, pe un teren de 15 ha, locație ulterior abandonată.
