Timp de aproape o săptămână, o delegație a Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European s-a aflat la Cluj, Sibiu și Alba.
Europarlamentari străini și români din Comisia AGRI au vizitat mai multe ferme, au avut întâlniri cu reprezentanții autorităților locale și naționale, grupurile de acțiune locală, cu fermierii și producătorii de lactate și vin.
Din delegație au făcut parte președintele Comisiei AGRI, Norbert Lins (Germania), eurodeputații Herbert Dorfmann (Italia), Tom Vandenkendelaere (Olanda), Juozas Olekas, Bronis Rope (Lituania), Jeremy Decerle (Franţa), Sarah Wiener (Austria), Daniel Buda, Dacian Cioloş (România).
“Într-un context în care sectorul agricol se confruntă cu numeroase provocări iar fermierii noștri au nevoie de sprijin constant, urgent și unul considerabil, delegația AGRI va discuta împreună cu fermierii și reprezentanți din sector, ultimele evoluții din agricultură, situația cerealelor și bunăstarea animalelor.
Aceste întâlniri oferă o platformă de comunicare directă între fermieri și decidenții politici, permițând schimbul de opinii și exprimarea preocupărilor.
Importanța acestui dialog devine cu atât mai evidentă în contextul actual, când agricultura se confruntă cu provocări multiple și când sprijinul și înțelegerea fermierilor sunt cruciale pentru a asigura dezvoltarea și prosperitatea acestui sector vital al economiei românești și nu numai.
Sunt încrezător că, concluziile acestei vizite vor constitui repere în dezvoltarea politicilor din sectorul agricol și ne vor ajuta să venim înaintea fermierilor cu măsuri punctuale, de susținere”, au transmis organizatorii caravanei. Europarlamentarul Daniel Buda a relatat întreaga desfășurare a vizitei.
Steluța
Alături de membrii delegației din Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală am vizitat Ferma Steluța din județul Cluj, ce reprezintă un adevărat punct de reper în branșa horticultorilor, condusă de o echipă tânără, cu o viziune îndreptată mereu spre viitor.
Ferma are 100 ha de măr, păr, prun, cireș, dar și peste 8.000 mp de seră. Valoarea proiectelor de care a beneficiat ferma este de 3,3 milioane de euro din care 1,1 milioane subvenție europeană.
Toate utilajele și dotările sunt de ultimă oră. După cum spune și unul din sloganele lor, la Steluța se respectă tradiția, dar se cultivă și viitorul. Cei de la fermă au o activitate impresionantă, iar o dată cu achiziția liniei de producție, capacitatea să exporte produsele.
Problemele cu care se confruntă nu sunt însă puține. După cum ne-a declarat Dan Mitre, cel ce conduce ferma de familie, produsele convenționale au probleme cu importurile din afara UE.
Supermarketurile te obligă să pui produsul în ambalaje neatractive. Țările din afară folosesc pesticide periculoase, dar produsele din acele țări intră în piața din UE. Pentru un supermarket, la fiecare livrare, să facă teste, care se fac doar în câteva laboratoare din UE e costisitor. Deci mai bine nu le includ.
Cei de la Ferma Steluța sunt un exemplu de urmat, un exemplu despre cum să nu te dai bătut sa investești cu cap, să profiți de banii europeni și de noile tehnologii sau de ce nu și despre cum să înveți să te faci prieten cu natura.
NarCheese
A doua oprire alături de membrii delegației AGRI în România a fost la atelierul de brânză NarCheese, o afacere de familie din Cluj, născută din dorința unui tânăr de a valorifica laptele produs în fermă prin sortimente de brânzeturi fine, cum numai pe mesele francezilor și elvețienilor găsești.
Povestea NarCheese este un vis care a devenit realitate în 2019, când Narcis Pintea a început să pună în practică cunoștințele dobândite la Școala Agricolă din Elveția, fiind primul român înscris în cadrul școlii. Cu ambiție și voință, a investit într-un atelier de brânzeturi în satul natal Cornești, județul Cluj.
Produce brânzeturi artizanal, după model elvețian, trăindu-și zi de zi visul, cu pasiune și mulțumire că munca lui, încă de mic, nu a fost în zadar. Laptele care folosește pentru produsele tradiționale provine de la Ferma Frații Pintea care are 30 de bivolițe, 20 de vaci bălțata eomânească, 100 capre alpin francez / carpatin și 500 de oi.
NarCheese produce trei feluri de brânză maturate: caș tradițional simplu maturat minim 1 lună, brânză Raclette și brânză Tomme. NarCheese este cu adevărat o afacere în care cuvântul artizanal nu e doar o vorbă în vânt.
Brânzeturile făcute doar după rețete tradiționale, fără a grăbi procesul natural, sunt dovada. A fost o plăcere pentru noi să aflăm despre povestea atelierului, a fermei care a crescut prin truda și perseverența unui tânăr pasionat, o inspirație pentru alți producători la început de drum.
Bonas
Firma de produse lactate a luat naștere al începutul anilor 90’, prin dorința și ambiția fratilor Emil și Vasile Naş, alături de cumnatul lor, Petru Brad. Încet, dar sigur a luat avânt, colectând lapte proaspăt provenit de la vacile crescute cu tradiție pe plaiurile ardelene.
Scopul principal, încă de la început a fost acela de a utiliza lapte proaspăt, selectat cu grijă, ca unică materie primă pentru produse. La început, ca atelier de prelucrare, procesau 200-400 l de lapte pe zi, acum prelucrează 15-20.000 l.
Aceștia preiau lapte de la fermieri de pe o rază de maxim 50 km pentru prelucrare. Cu această cantitate de lapte prelucrată în fabrica din Dezmir se asigură peste 40 de tipuri de produse finite, create după rețete unice, dezvoltând astfel conceptul de producție locală.
Bonas se regăsește în marile magazine, însă 75% din vânzări se face în magazinele proprii, aflându-se acum în curs de certificare pentru produsele bio. Pornind de la o afacere de familie, după 30 de ani de dezvoltare pe piața locală, compania a decis să treacă la etapa următoare de dezvoltare prin listarea ca societate pe acțiuni, la Bursa de Valori București.
Compania are 100 de angajați și o cifră de afaceri de 25 de milioane de lei, cu o rețea proprie de 20 de magazine în Cluj și două în București. De la sfârșitul anului 2022, compania derulează un proiect de finanțare nerambursabilă în valoare de 1,8 milioane de euro.
Prin intermediul acestuia urmăresc retehnologizarea unelor linii de producție, să implementeze un soft de management integrat al producției, un laborator modern de analize a calității laptelui și a produselor finite, înnoirea flotei de distribuție proprie.
Compania a depus împreună cu Universitatea de Științe Agricole Cluj un proiect de finanțare având ca temă “Școala suală”, prin care doresc facilitarea accesului elevilor și studenților la practica de specialitate în industria alimentară.
Prin intermediul acestui proiect cei de la Bonas speră să aibă acces la absolvenți mai bine pregătiți, cu aptitudini practice dezvoltate din care să recruteze viitori angajați încă de la finalizarea studiilor.
Viziunea companiei Bonas este aceea de a menține tradițiile, cu toate că de-a lungul timpului, s-a confruntat cu provocări, cu presiunea mare de pe piața laptelui de multe ori și-a continuat în mod responsabil munca.
Primăria Cluj-Napoca
Problema cerealelor ucrainene în atenția misiunii Comisiei AGRI, care se desfășoară în aceste zile în România. Alături de membrii delegației AGRI, de primarul Emil Boc, de autoritățile locale și naționale, de fermieri și reprezentați ai sectorului, am discutat provocările actuale ale sectorului agricol din România.
Fermierii din România au nevoie de ajutor pentru a concura cu proliferarea cerealelor ieftine din Ucraina. Pe lângă coridoarele de solidaritate, suspendarea taxelor vamale și renunțarea la cerința certificatelor sanitare și veterinare au făcut ca produsul să pătrundă mai ușor pe piețele din România.
Pentru fermierii de cereale din țară, acest lucru creează o situație tulburătoare. Este extrem de important ca toți fermierii din UE să aibă parte de același nivel de subvenționare.
În mod paradoxal, subvențiile cele mai mici se află în statele aflate în proximitatea graniței cu Ucraina. Membrii Parlamentului European, inclusiv în dialogul cu Comisia Europeană încearcă să găsească soluțiile cele mai bine pentru statele aflate în proximitatea Ucrainei.
Ferma Onișor
Am vizitat această fermă, care reprezintă un exemplu după felul în care se muncește și dedicare. Ovidiu Onişor a pus pe picioare ferma Ada Prod Com din Viişoara (județul Cluj), în urmă cu mai bine de 30 de ani, alături de tatăl său.
A ajuns să lucreze în prezent 1.300 ha de teren arabil şi să aibă o fermă cu 280 de vaci, iar cu 25 l lapte/ animal reușește să fie un jucător important în sectorul agricol. Ferma de vaci a fost înființată în 1997.
Societatea a fost începută în 1992, o dată cu începerea producției vegetale, făcând cinci ani mai târziu pasul spre zootehnie. Am avut o discuție cu fermieri și reprezentanți de cooperative, bazată pe probleme din sectorul zootehnic și cel al lactatelor.
Problema cea mai pregnantă adusă în discuție a fost cea a accesului la raft. Deși există capacitatea de producție a produsului finit, acestea nu au loc la raft. Este cu adevărat nevoie de o transparentizare a modului în care ajunge produsul la raft. Cei de la ferma Onișor au înțeles că investițiile în tehnologiile performante fac diferența, că zootehnia și cultura mare sunt complementare și pot duce la o afacere de succes.
Jidvei
Înființarea unei podgorii este o lucrare care necesită meticulozitate și se întinde pe mai mulți ani. Podgoriile companiei Jidvei (cu vârste cuprinse între 4 și 20 de ani), impresionează prin mărimea lor și modul în care sunt amenajate și îngrijite.
Am fost impresionați de modul în care plantațiile sunt îngrijite și de atenția acordată managementului calității producției. Vinurile Jidvei au o istorie viticolă și de vinificație ce datează de la Herodot, în 600 î.HR.
Cu 6.100 de acri de vie, la o altitudine cuprinsă între 200 și 500 m, compania combină tehnicile tradiționale cu metodele moderne de vinificație pentru a evidenția valoarea specifică fiecărui soi de struguri, având o “familie” de peste 200 de soiuri. Sunt patru unități de vinificație cu o capacitate de 25 milioane l.
În fiecare an, obiectivul principal în ceea ce privește managementul calității este obținerea unor producții de struguri de calitate, realizate prin aplicarea unei tehnologii performante, cu sprijinul unei echipe profesioniste, competente. Munca depusă este recunoscută prin peste 100 de medalii de aur și argint la competiții internaționale.
Ferma Popa
Am vizitat ferma de oi a lui Dumitru Popa, în care am întâlnit un fermier cu studii în agricultură, care s-a întors acasă pentru a face performanță în sector și pentru a continua afacerea familiei. S-a discutat despre schimbul generațional în agricultură, si despre găsirea măsurilor de susținere a tinerilor.
Tinerii agricultori au nevoie de predictibilitate Problema subvențiilor a fost de asemenea pe agenda acestei vizite, astfel încât să nu mai existe diferențe considerabile între statele membre, iar sumele acordate fermierilor români din bugetul UE să fie cât mai apropiate de cele din statele Europei de Vest.
Ferma Stoica
Exportul de animale vii este nenegociabil. Am continuat discuțiile alături de George Chiriță – director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rural AFIR și primarul comunei Loamneș, Maria Greavu, despre transportul animalelor vii în țările terțe. La ferma lui Adrian Stoica, membrii Parlamentului European au avut ocazia să înțeleagă încă o dată importanța transportului de animale vii spre țările terțe.
Fermierii români respectă standardele de bunăstare în timpul transportului. Discuțiile din Parlamentului European privind oprirea exportului nu au legătură cu realitatea și creează incertitudine. Parlamentul European trebuie să fie parte a soluției
Este esențial să continuăm transportul animalelor vii, acest lucru neputând fi pus la îndoială sub nici o formă. Condițiile de bunăstare fără îndoială trebuie să fie respectate, corelativ cu punerea la dispoziția fermierilor a resurselor financiare necesare în vedea asigurării acestora.
De ani de zile dezbatem exportul de animale vii către țările terțe, iar în repetate rânduri, am pus accentul pe faptul că acest export este crucial pentru sectorul creșterii animalelor în România și în alte state.
Am discutat alături fermierii și autoritățile naționale și regionale despre normele de bunăstare a animalelor atât în ferme cât și pe perioada transportului în țările terțe precum și despre stimulentele necesare pentru a garanta sustenabilitatea economică a fermierilor.
O parte importantă a discuției au reprezentat-o animalele sălbatice car decimează turmele, nevoia de a stimula productivitatea și importanța unei subvenții directe pe productivitate, creșterea cuantumurilor finanțării alocate pentru pășunile în sistem ecologic.
În cadrul dezbaterii, în răspunsurile lor, deputații și-au asumat responsabilitatea de a susține sectorul agricol, fiind conștienți de importanța acestuia pentru securitatea alimentară.
Villa Abbatis
Grupurile de acțiune locală (GAL) reprezintă o componentă esențială a dezvoltării comunitare în România. Am încheiat seria vizitelor la Asociația Culturală Villa Abbatis. Alături de reprezentanți ai grupurilor de acțiune locală am dezbătut problemele cele mai pregnante cu care se confruntă și cum putem noi, în calitate de europarlamentari, să venim în sprijinul lor.
Grupurile de acțiune locală sunt cele mai apropiate de realitățile din teren și cunosc cu atât mai bine domeniile în care trebuie investiți mai mulți bani și cum se poate face asta cel mai eficient în așa fel încât să avem rezultatele dorite. GAL-urile în România au un rol esențial în dezvoltarea și modernizarea spațiului rural.
GAL-urile au o importanță deosebită din punct de vedere al investițiilor în domeniul social, care nu pot fi cuantificate numeric, însă beneficiile din urma investițiilor făcute sunt indispensabile, incomensurabile pentru orice societate care se respectă.
Nu poți cuantifica liniștea căminului pentru copiii abandonați sau căldura sufletească găsită de vârstnicii rămași singuri pe lumea aceasta. S-a subliniat necesitarea unui unui parteneriat solid între sectorul public și cel privat, pentru eficiența GAL-urilor. Am discutat despre rolul crucial pe care GAL-urile în informarea și educarea comunităților locale, pe lângă sprijinul acordat.
Totodată, s-au discutat propuneri în vederea unei finanțări transversale pentru proiectele implementate de GAL-uri, ce ar permite accesul la mai multe surse de finanțare, precum și înființarea unei comisii de mediere la nivelul DG AGRI a Comisiei Europene, cu rolul de rezolva eventualele conflicte procedurale care pot apărea pe parcursul implementării programelor LEADER în statele membre.
Grupurile de acțiune locală reprezintă o forță vitală în promovarea dezvoltării comunităților locale în România. Prin intermediul abordării integrate, participative și prin accesarea fondurilor europene, GAL-urile facilitează dezvoltarea durabilă, sprijină inițiativele locale și contribuie la creșterea calității vieții și tocmai din aceste motive, este de datoria noastră să le sprijinim.
