Mai multe organizații nonguvernamentale din Cluj cer modificarea proiectului pe amplasamentul fostei fabricii de produse abrazive.
Organizațiile au analizat documentația supusă consultării publice pentru planul urbanistic zonal (PUZ) de restructurare urbană a platformei industriale Carbochim. Ele au identificat aspecte pe care le consideră critice în raport cu documentațiile și strategiile de rang superior care definesc direcțiile majore de dezvoltare ale zonei.
Asociațiile implicate sunt MiniMass (Someș Delivery), Societate Organizată Sustenabil (SOS Someșul nostru), Clubul de Cicloturism Napoca, Clujul Sustenabil și DoCoMoMo România.
Semnatarii adresei solicită administrației publice locale dispunerea adaptării și completării documentației PUZ. Ei vor asigurarea unei fâșii verzi, amenajate pe sol natural, în lungul malului drept al râului Someș, cu o lățime minimă de 30 m de la limita de proprietate.
Aceasta ar trebui să includă elemente de mobilitate pietonală și velo racordate rețelei stradale existente și viitoare din amonte și din avalul zonei, să valorifice și să extindă vegetația valoroasă existentă pe acest tronson de mal. O altă sugestie este integrarea prevederilor din Planul Urbanistic General și Master Planul pentru Someș în propunerea pentru restructurarea platformei Carbochim.
Alte propuneri vizează elaborarea de către o comisie independentă de specialiști în patrimoniu industrial a unui studiu riguros asupra fondului construit existent pe amplasament, în vederea identificării elementelor de patrimoniu industrial și a posibilităților de valorificare a acestora și integrarea concluziilor în propunerile de restructurare urbană a zonei, prin conservarea, reabilitarea și refuncționalizarea clădirilor de patrimoniu industrial.
Asociațiile semnatare au invitat primăria și investitorii la o serie de dezbateri publice pentru ca localnicii să câștige mai mult spațiu public, “astfel încât logica de regenerare urbană din zona industrială să nu fie supusă strict unei logici de profit al unor entități private”.
Petiția trimisă Primăriei Cluj-Napoca
“Sațiul rezervat prin documentație realizării unui coridor pietonal și velo în lungul malului drept al Someșului, prin dimensiunile sale restrânse, o fâșie cu lățimea de 10 m, nu reflectă decât într-o formă minimală importanța și rolul acestui element major al rețelei de spații publice și spații verzi din Cluj-Napoca. Cu atât mai puțin pe un tronson aflat în relație directă cu investiția propusă (o importantă atracție publică), cu viitorul coridor de mobilitate est-vest, cu parcul Armătura și cu Piața 1 Mai, cel mai important subcentru urban din zonă.
Propunerea nu respectă reglementările din PUG și restricțiile și recomandările urbanistice din Master Planul pentru Someș (cunoscut și ca Planului Integrat de Dezvoltare Urbană Someșul Mic).
Analiza reglementărilor privind spațiile verzi, mobilitatea și locuirea
Planul propune o suprafață verde de 12 ori mai mică decât cea reglementată prin PUG. Astfel, pentru principala zonă a PUZ, regulamentul aferent planului prevede o suprafață verde pe sol natural în proporție de 2,5% din suprafață, în condițiile în care prin PUG este reglementată o suprafață verde de minim 30%:
„UTR Rim Carbochim – Zonă industrială restructurată. Se vor asigura spații libere, plantate, pe solul natural în proporție de minim 2,5% din suprafața totală a UTR, spații care vor avea acces public nelimitat. Se vor asigura spații libere, plantate, inclusiv vegetație înaltă, peste subsol, în proporție de minim 5% din suprafața totală a UTR, spații care vor avea acces public nelimitat”.
„Regulament local de urbanism Cluj-Napoca, aferent PUG. Pe ansamblul unei parcele, spaţiile verzi organizate pe solul natural vor ocupa minim 30% din suprafaţa totală şi vor cuprinde exclusiv vegetaţie (joasă, medie şi înaltă)”.
O parte consistentă a suprafeței UTR Ve Carbochim – Zonă verde – culoar de protecția apelor rezultat prin restructurarea funcțiunilor industriale este inclusă în zona construibilă, conform planșei de reglementări. De asemenea, procentul de ocupare a terenului (POT) propus pentru acest UTR este de 5 ori mai mare decît cel stabilit prin PUG pentru UTR Ve (5% față de 1%).
În urma concursul Rethinking Someș, echipa câștigătoare Studio Practica a elaborat un PIDU Someșul Mic, document care în Faza 3 – Analiza integrată a produselor fazei și elaborarea conținutului PIDU, capitolul „Dezvoltarea imobiliară privată”, stabilește următoarele restricții care ar trebui integrate și în documentația privitoare la restructurarea platformei Carbochim și care nu sunt respectate.
PUZ aduce limita zonei construibile suprateran la doar 10 metri de limita de proprietate de la Someș în condițiile în care în PIDU Someșul Mic se specifică: „5.2. În fâșia verde de 20m față de partea superioară a taluzului râului sunt interzise următoarele activități: clădiri de orice fel, parcări auto, străzi, rețele supraterane, grădini private, terase private”.
Rezolvarea accesului la parking se face dinspre Somes, ceea ce diminuează considerabil posibilitatea de utilizare a malurilor Someșului cu bicicleta și pe jos. Traficul auto generat va fi unul ridicat pentru că se propune o parcare cu 4.500 de locuri, de două ori mai mare decât a mall-ului din cartierul Gheorgheni.
O mai mare parte a frontului la Someș e separată de râu prin circulații auto, contrar prevederilor Master Planului pentru Someș: „5.3. Este interzisă amplasarea parcărilor spre spațiul verde sau la frontul de apă (între clădiri și spațiul public), pentru a încuraja activități pietonale în relație cu aceste spații publice”. Podul recent inaugurat la Someș, plus podul propus de investitori la mai puțin de o sută de metri de podul existent, către o parcare de dimensiuni majore cu intrare dinspre râu, îndepărtează clujenii de o mobilitate mai sănătoasă, pietonală și ciclistă, pe malul râului.
PUZ realizat de dezvoltatori imobiliari permite construirea în front continuu la Someș în ciuda restricțiilor din PIDU Someșul Mic: „5.6. Se interzice placarea coridorului râului cu clădiri.
Frontul propus va fi fragmentat pentru a se permite coridoare verzi sau publice, cu acces spre râu, obținându-se un spațiu liber, neobstrucționat de construcții, de minim 40% din frontul stradal aferent”. și „5.16. Pentru a asigura varietate și o dinamică a fronturilor, acestea nu vor depăși lungimea de 70 m”.
Înălțimea maximă a clădirilor conform PUZ este de 95 m, ceea ce înseamnă că zgârie-norii propuși pot fi mai înalți cu 20 m decât clădirea Maurer din Piața Abator.
Această tendință de a crește regimul de înălțime la Someș contravine prevederilor PIDU Someșul Mic: „5.8. Pentru păstrarea unei scări și proporții armonioase, care încurajează traficul pietonal și activitățile de loisir, dar și pentru evitarea umbririi excesive a spațiilor publice de-a lungul râului, se vor amplasa clădiri cu înălțimi mai mici spre frontul apei” și „5.14 Pentru a asigura o scară corespunzătoare de-a lungul frontului de apă, numărul de niveluri nu va fi mai mare de 5 sau conform studiilor de însorire, realizare cu scopul de a asigura lumina directă solară a spațiilor publice”.
Zona rezidențială, prevăzută prin PUZ, reprezintă aproximativ 30% din aria desfășurată totală, dar nu conține prevederi privind locuirea socială și accesibilă care ar trebui să ajungă, propunem noi ca deziderat, la 10% din locuințele realizate. Este o propunere pentru un oraș incluziv pentru toate construcțiile rezidențiale ce urmează a se realiza în zona industrială a Clujului în curs de restructurare.
Nu se asigură o conexiune pietonală directă și atractivă între culoarul verde al Someșului și Piața 1 Mai, cel mai important sub-centru urban din zonă. PIDU Someșul Mic stabilește că: „5.11. Se va asigura accesul pietonal spre apă, cu un pas de aproximativ 250m. Când acesta se va fi pe proprietăți private, el nu va fi îngrădit de garduri, pază sau alte elemente obstructive”.
Cea mai mare parte a spațiului verde pe sol natural la Someș este în afara limitei de proprietate (linia roșie din planul de reglementări), pe o proprietate publică aparținând primăriei, pe str, Nădășel.
Conform planului de mobilare urbanistică din PUZ, spațiul adiacent clădirilor spre Someș este în cea mai mare parte o terasă peste parcarea subterană: „5.19. Din totalul spațiilor verzi de pe teren, două treimi îl va reprezenta spațiul verde cu posibilitatea plantării copacilor de talie înaltă”.
Lucrările „de decolmatare si cosmetizare în albia Râului Someșul Mic pentru mărirea secțiunii de curgere”, după cum se afirmă în PUZ, conduc nu doar la raderea vegetației, ci și la foarte probabila tăiere a 100 de copaci care au crescut în albia râului, după cum se poate vedea din Google Earth. Orice lucrări de decolmatare în albie trebuie realizate fără tăierea vegetației existente și prin punerea în valoare a habitatelor de zăvoaie, cerință a studiului din mediu din Master Planul la Someș.
Analiza patrimoniului industrial
Considerăm că documentația nu răspunde în mod satisfăcător nevoii de analizare, identificare, prezervare, reabilitare și integrare a valorosului patrimoniului industrial existent pe amplasament, așa cum este aceasta formulată în prevederile Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG Cluj-Napoca.
Reglementările aferente operațiunilor de restructurare a zonelor cu caracter industrial (UTR RiM) stabilesc printre condiționările primare: „Clădirile cu valoare de patrimoniu industrial vor fi în mod obligatoriu păstrate şi, în cazul restructurării, integrate în noua structură urbană”. Reglementarea menționată constituie o condiție suplimentară față de obligația de a prezerva clădirile cu valoare de monument istoric sau cu valoare ambientală, obligație stabilită prin legea 422/2001 (Legea monumentelor istorice), respectiv prin Articolul 7 – Zone construite protejate al Regulamentului local de urbanism.
Platforma include în prezent o colecție remarcabilă de clădiri cu valoare de patrimoniu industrial, reprezentând elemente de apartenență culturală colectivă la oraș și martore ale istoriei comunității clujene din ultimii 75 de ani.
O bună parte a acestor construcții pot și trebuie integrate în viitorul complex urban, prin reabilitare și refuncționalizare, ele fiind, prin dimensiuni și configurație arhitecturală, perfect compatibile cu funcțiunile propuse prin PUZ: comerț, servicii, activități culturale și sociale, agrement.
Dorim luarea în considerare a bunelor practici internaționale și în mod special a celor din interiorul UE legate de abordarea planificativă integrată a patrimoniului industrial, care demonstrează viabilitatea acestuia în a satisface atât condițiile de rentabilitate economică cât și nevoia unei evoluții urbane sustenabile pe termen mediu și lung, orientate spre alte nevoi decât profitul: identitate istorică și culturală a comunității, grija pentru valorile arhitecturale și tehnice specifice locului, o gestionare rațională a resurselor existente.
O serie de studii și proiecte recente, elaborate în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism Cluj-Napoca, evidențiază potențialul dat de patrimoniul industrial Carbochim și de malurile Someșului și oferă soluții și idei pentru valorificarea acestuia în beneficiul zonei și a orașului.
Importanța centrală a celor două componente în contextul politicilor de dezvoltare urbană coridoarele verzi-albastre și integrarea patrimoniului construit este subliniată în cadrul strategiilor, documentelor programatice și a proiectelor UE privind evoluția sustenabilă a orașelor pentru orizontul 2030.
Aceste principii stau la baza SIDU Cluj-Napoca 2021-2030: Noua Cartă de la Leipzig – Puterea transformativă a orașelor pentru binele comun adoptată la întrunirea ministerială informală privind aspecte urbane; Noul Bauhaus European. Frumos, durabil, pentru toți; Agenda teritorială 2030 pentru dezvoltare sustenabilă. Un viitor pentru toate teritoriile.
Pe platforma Carbochim, din Piața 1 Mai, va apărea un complex cu mall și apartamente, de 500 de milioane de euro. Dezvoltatorul proiectului de reconversie urbană a platformei, grupul Iulius, a lansat un portal de dezbatere a investiției. Noul proiect presupune 115.000 mp de spații de shopping, birouri pe 23.000 mp, blocuri de locuințe.
Alte amenajări sunt două clădiri de patrimoniu convertite în centre culturale, grădină urbană proprie de 4 ha, 6.000 de locuri de parcare subterană, 3.500 de spații pentru biciclete, stații de încărcare a mașinilor electrice. Investiția va fi realizată în parteneriat cu Atterbury Europe. Proiectul este în etapa de analiză, consultare și autorizare.
