Ruta fermelor de brânzeturi, rețetele tradiționale, călătoriile pe măgăruș, noul baraj de la Sâncraiu sau tiroliana din Răchițele sunt atracțiile de turism creativ pe care le scoate la iveală Grupul de Acțiune Locală Napoca Porolissum.
Unul dintre cele mai spectaculoase dintre proiectele ale GAL-NP, finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, urmărește încurajarea consumului de brânză tradițională și nonindustrială în Balcani. În proiect s-au alăturat asocieri similare din România, Grecia, Bulgaria și Republica Moldova.
Traseul “Say Cheese” din Cluj (300 km), include vizitarea mai multor producători, cu pornire și întoarcere în comuna Gilău. Prin intermediul unei aplicații informatice sau unui album cu coduri QR, cei interesați descoperă brânzeturi ce pot fi achiziționate la fața locului direct de la producătorii locali, cunosc oameni primitori și gospodari din Munții Apuseni, trăiesc experiențe culinare autentic românești și descoperă trasee și locații spectaculoase.
“Am avut o delegație din Austria care a rămas uimită când a văzut ciurda de vaci care venea de la păscut, după care fiecare animal mergea singur acasă. Austriecii mi-au spus că așa ceva nu mai există în Europa. Atunci i-am dat seama că, dacă nu mai avem asta, noi ne pierdem identitatea.
Eu sunt avocată de meserie, am activat în cadrul Comisiei Europene, la Bruxelles, dar am decis să vin acasă pentru a coordona un GAL. Nu vreau ca producătorii noștri să devină industriali, ci să rămână manufacturieri, dar “curați”. Avem în zonă 12 autorizați cu certificat de producător, dar nu ca să vândă în supermarketuri.
Trebuie să ne păstrăm frumusețea locală, dar să o îmbunătățim ca securitate alimentară, trasabilitate. Într-o fermă nu e ca la hotel de patru stele, să mergi la recepție. Acolo trebuie să suni înainte pentru a fi sigur că dai de cineva. În zona noastră se pot face cazări în fiecare localitate pe “Traseul brânzei”.
Am dus un grup de francezi la pastorul reformat de la Alunișu, Szilard Berde, care face brânză maturată într-o grotă, au zis că nu au mâncat așa ceva la ei acasă. Un alt producător s-a întors acasă din Spania, face brânză la Săcuieu. La Măguri e cel mai frumos: am pus pe picioare o cooperativă cu femeile din sat. Pe un alt proiect realizăm o mică linie de împachetare a produselor. Acolo fac o brânză topită care nu se compară cu ce se găsește în supermarketuri; se strică după cinci zile în frigider, că nu are aditivi”, ne spune Alina Baba, managerul GAL-NP.
Caiace pe Beliș, de anul viitor
Pentru că nu poate concura cu “latifundiarii agricoli” din sudul țării sau vastele livezi din Satu Mare sau Bihor, strategia zonei se concentrează pe turismul creativ și zootehnie. “Ne-am modificat prioritatea din turismul clasic: nu stai trei zile la soare, la Beliș, ci ai diferite activități.
Mergi la cineva care face ceramică; în alt loc înveți să coși, să îți faci propria ie; altundeva mergi la o fermă pedagogică, unde înveți să cultivi roșii organice. Anul viitor, la Beliș vrem să finanțăm caiace în loc de acele bărci mizerabile și ilegale cu motorină. Garantez că vor veni mai mulți turiști. Turism creativ înseamnă să identific locuri precum atelierul de cozonac secuiesc de la Sâncraiu”, spune managerul GAL-NP.
Perla turistică a Țarii Călatei este Sâncraiu, comună altădată invadată de turiști străini care a suferit însă mult în pandemie. Între Huedin și Sâncraiu a fost amenajată o pistă de biciclete de 12 km, pe fosta linie de mocăniță (preluată de la Ministerul Transporturilor după demersuri de trei ani) ce va fi prelungită până la Călățele.
“Sunt foarte mulți oameni care merg la muncă la Huedin și nu mai folosesc mașina; bicicleta a rezolvat mult din traficul auto”, ne spun inițiatorii proiectului. La final, pista de pe teritoriul Clujului va avea 50 km. Autoritățile din Sâncraiu ridică un patinoar acoperit autosustenabil, proiect de 100.000 de euro, care își va asigura energia și apa, iar căminul cultural multifuncțional va dispune de cinema multiplex, alături de o sală de sport.
Măgărușul, GPS natural
Viitorul baraj de la ieșirea spre Călățele va colecta apele care acum curg de pe munți și mătură totul în cale, dar va fi și loc de agrement și pescuit. Turismul din Sâncraiu a revenit la cifrele de dinaintea Covid, iar sătenii care dețin locuri de cazare și-au centralizat oferta în cadrul unei structuri coordonate de Istvan Vincze.
Cea mai mare investiție turistică va fi realizată însă prin intermediul lanțului Hilton, într-un hotel Hampton de 70 de camere la Beliș, funcțional din 2025. În stațiune va apărea un cinema 3D sau 4D, pe bani europeni. Un traseu cu măgăruș este pe cale să fie resuscitat în comuna Mărgău.
Ruta pornea de la Rîșca, turiștii primeau o busolă și o hartă, măgărușul ducea bagajele și știa drumul. Turiștii făceau trei zile, mergeau pe jos, se cazau, dormeau, a doua zi plecau în altă zonă. O altă atracție este traseul de tiroliană de aproape 1 km de la Răchițele, al doilea ca lungime din România, operat de Salvamont.
Meșteșugarii sunt și ei încurajați. Mia Roșu, din Măguri Răcătău, se axa pe cămăși de in, a trecut la ciorapi de pâslă sau fețe de masă stilizate. GAL-NP a finanțat-o să participe la târguri din Ruse (Bulgaria) și București, anul viitor va participa la Expo Agraria. O altă creatoare locală s-a mutat la casa părintească din Mănăstireni, a accesat un proiect european de 50.000 de euro.
Și-a dezvoltat un magazin online, dar și o seră unde organizează workshop-uri pentru copii cu sindromul Down. Este profilată pe haine tradiționale, ii, cămăși pentru bărbați, lucrează totul manual, la războiul de țesut și vinde produsele de la 500 de lei în sus. Doi întreprinzători din Izvorul Crișului s-au profilat pe jucării din lemn, iar un meșteșugar confecționează coșuri din răchită pentru cadouri.
Cartofii de Rășca, la mâna angrosiștilor
În satul Măguri, GAL-NP a pus bazele cooperativei care are un proiect de mini-linie de procesare ca să poată ieși pe piață cu brânza topită, iar George Iancu, din Mărgău, deține o fermă de 40 de bovine Angus, unde GAL-NP a mijlocit o finanțare sectorului de maturare a cărnii de vită. Zona este renumită prin cartofii de Rîșca și Dângău, însă aceștia sunt cultivați de fermieri în vârstă, care își vând legumele angrosiștilor la prețuri de nimic, în lipsa spațiilor de depozitare.
Li s-a propus să se asocieze pentru un proiect european, însă nu s-au pus de acord cu cofinanțarea proprie de 50%. Strategia GAL-NP este ca producătorii să vândă la piața din Beliș, mai ales că este o zonă turistică, dar și să existe un control asupra pesticidelor și fertilizanților din produse, să fie învățați să producă în mod corect.
La Căpușu, întreprinzătoarea Alina Nedeluș întâmpină greutăți în cultivarea roșiilor ecologice care nu sunt cumpărate în cantități mari de clujeni, fiind tentată să treacă pe cultura clasică. Ea a pornit un proiect prin care va putea produce roșii constant, inclusiv în sezonul rece, cu ajutorul unui sistem de încălzire din sol, în detrimentul celei pe gaz metan.
Țara Călatei a fost inclusă într-un proiect transnațional de turism gastronomic în zonele rurale, materializat în cartea “Rețete pe îndelete”. “Toate au fost testate în bucătăriile locului, la momentul culegerii acestora și poartă gustul și savoarea zonei din care provin, amprenta gospodinelor care știu să gătească o masă pe cinste”, lămurește inițiatoarea proiectului, Adina Pășcoiu.
“Este o carte cu rețete de pe vremea bunicilor; am luat legătura cu socăcițele locale, femeile care stabileau meniul la botez, nuntă, înmormântare, în zona rurală. Vârstnicii din zona rurală reprezintă o resursă pe care noi nu o folosim, pentru că sunt izolați în propria familie, se ocupă doar de grădina lor de legume. Urmează un CD cu explicațiile rețelelor, pe limba lor”, ne destăinuie reprezentanții GAL-NP.
13 comune și un oraș
GAL-NP este un parteneriat public-privat și funcționează ca o organizație nonguvernamentală, având ca obiectiv dezvoltarea mediului rural. Asociația își gândește strategia de dezvoltare locală pe baza nevoilor comunității și derulează proiecte cu finanțare majoritar europeană majoritar prin programul LEADER. Teritoriul său cuprinde comunele Aghireșu, Beliș, Călățele, Căpușu Mare, Gilău, Izvoru Crișului, Măguri-Răcătău, Mănăstireni, Mărgău, Mărișel, Rîșca, Săcuieu, Sâncraiu, orașul Huedin. Ele sunt situate vestul județului, preponderent în Apuseni (Munții Gilău, Vlădeasa, Muntele Mare).
“Rețetele pe îndelete”
- Zamă de corobețe (cu mere, prune și pere uscate)
- Ciorbă de agrișe
- Tormaci pârgăliți (tăiței fideluță)
- Picioci (cartofi copți cu friptură de găină de casă și salată de merișoare)
- Păstrăv proaspăt în groștior (smântâna de deasupra laptelui nefiert)
- Balmoș (caș dulce de oaie fiert în lapte, cu mălai)
- Cartofi rântăliți, cu slănină afumată
- Mâncare de roșcobane (gălbiori cu mărar, smântână, pătrunjel)
- Scrobi dospiți (clătite din aluat mai gros)
- Gheme cu zahăr pudră
- Gogoși cu dovlecel
