Tudor Fărăgău a adunat în jurul ideii sale ca românii să mănânce mai sănătos nu numai o mulțime de întreprinzători din Transilvania, Banat și Moldova, dar și cercetători. Rezultatul: un turn de microplante amplasat în bucătărie care să furnizeze o “bombă” de vitamine, minerale și antioxidanți.
“Microplanta este faza incipientă de dezvoltare a oricărei plante, reprezintă momentul când ea, ca gramaj, e cea mai nutritivă. În această fază își ia nutrienții direct din sămânță, nu are nevoie de altceva. Alimentația de tip bio cu microplante are problema că, fiind mai scumpe, oamenii nu vor investi 300-500 euro ca să cumpere un asemenea sistem cât timp nu știu că funcționează, că le place gustul sau că au timp să le gătească. Atunci mi-a venit ideea unui sistem care să fie oferit la un preț accesibil publicului larg, din România sau Europa.
L-am construit din plastic, MDF, lemn reciclat ce reduce costurile. În mod normal, partea electronică, de senzori este cea mai scumpă. În cazul nostru zona de sfaturi de creștere, optimizare este asigurată printr-o aplicație cu inteligență artificială de tip Machine Learning conectată cu o platformă meteo. În funcție de luminozitate, temperatura de afară, calculează cea mai bună perioadă de recoltare, iar sistemul este gândit pentru lumina naturală, nu artificială.
Sistemul l-am gândit vertical: studiile pe care le-am făcut ne spuneau că, în România, cei mai mulți oameni locuiesc la bloc. Majoritatea care l-au achiziționat l-au pus în bucătării, destul de mici în țara noastră. La români bucătăria e cel mai important spațiu: acolo primești musafirii, faci evenimente. Sistemul vertical ocupă mai puțin spațiu pe orizontală, arată bine estetic.
L-am gândit ca autosustenabil: să fie udat o singură dată; omul de la oraș nu are timp să facă asta de 2-3 ori. Apoi să fie modular, mai mic sau mai mare, în funcție de familie. Și mai ales să asigure un consum dublu de rădăcinoase în România, unde suntem pe ultimul loc în Europa, cu 15 kg / an. Noi consumăm legume cu valoare nutritivă scăzută, din Turcia sau afara spațiului european, unde partea de siguranță alimentară, nutriție nu sunt atât de importante”, ne spune Fărăgău.
Cânepă există, nu și fabrici de procesare
Sistemul funcționează cu semințe bio din Italia și Germania, iar astfel antreprenorul a reușit să reducă prețul de piață cu 60-80%. “A mânca bio echivalează în mentalul colectiv cu a fi scump; eu vreau să anihilez această concepție. Cu un pachet de semințe de 200 g, la 18 lei, omul poate să producă 28 de recolte de microplante cu acest sistem, mai ieftin de patru ori dacă le-ar cumpăra de-a gata din supermarket.
Chiar dacă sistemul este din plastic, e făcut ca să reducă poluarea. Plasticul ar putea fi înlocuit cu bioplastic, însă acesta este biodegradabil la căldură, lumină. Aici avem o contradicție, sistemul nostru fiind făcut să fie durabil. Folosim cânepă românească procesată în Olanda, cu impact negativ de carbon: 1 tonă recoltată de pe câmp înmagazinează 5 tone de CO2, consumă puțină apă față de bumbac, se recoltează de două ori pe an.
Cânepa este un produs natural, antibacterian, antimucegai, reține apa, reglează PH-ul. Dacă am folosi un ghiveci cu pământ, ar trebui să-l udăm de mai multe ori pe zi; cânepa e udată o singură dată, când se pun semințele la încolțit. Există cânepă românească, nu și fabrici de procesare, analizăm să facem așa ceva.
Sustenabilitatea vine din faptul că avem toți furnizorii cât mai aproape de Cluj. Designul e realizat de o firmă din Timișoara care face design industrial pentru companii din domeniile auto, din Silicon Valley. Cele 12 prototipuri au fost concepute în Sălaj, în sistem 3D. Lucrăm cu specialiști în mediu cu care vizăm reducerea amprentei de carbon.
Matrițele au fost făcute în Odorheiu Secuiesc, de către o firmă care execută așa ceva pentru Bentley și Rolls-Royce, partea de injecție, în Brașov, capacele de polipropilenă, în Neamț. I-am găsim de-abia pe pagina 6-7 pe Google, primii erau polonezi, germani, noi le-am dat primele comenzi.
Cercetarea a durat șapte luni, matrițele patru luni, investiția de timp, bani, aproape un an. A venit finanțarea europeană de 100.000 euro printr-un fondul Innotech, destinat startup-urilor inovatoare pentru studenți, eu fiind la doctorat în management. Noi am mai pus încă 50.000 euro”.
Hrana secolului XXI
Paula Moraru, cercetător la Universitatea de Științe Agricole (USAMV) Cluj, este specializată în studierea microplantelor în sistem hidroponic, fiind cooptată pentru a testa creșterea semințelor.
”Am făcut multe teste de tipuri de substrat – să vedem care specii cresc mai bine, de gust și aspect, ca să obținem rezultate bune cu semințe organice. Au rezultat un turn cu 4-6 tăvițe și o aplicație care ne spune densitatea de semănat, momentul recoltării. Fiecare tăviță trebuie umplută cu apă, vine apoi un grilaj ce susține substratul natural, de cânepă presată.
Peste substratul umezit se pune sămânța în cantitatea recomandată de aplicație, apoi capacul asigură perioada de blackout, în care sămânța trebuie să stea la întuneric, ca să germineze (2-3 zile). După ridicarea capacului, planta e galbenă și se înverzește în 7-14 zile, până la recoltare. S-au comportat bine culturile de broccoli, fân grecesc, fasole mung, mazăre, ridiche, linte, grâu, rapiță.
Trebuie să expunem plantele la lumină, dar nu direct în razele soarelui, pentru că se pot arde, preferabil în fața ferestrei, apoi să fim atenți la felul în care crește, ghidați de aplicație. Microplantele sunt plante care se consumă în stadiu de cotidelon, de răsad. Germenii încă nu au fost puși la lumină, de aici diferența de culoare.
Acestea reprezintă hrana funcțională a sec. XXI, mai ales că ne aflăm într-o criză alimentară, populația globului crește, iar marile centre urbane au o provocare în a obține hrană sănătoasă, proaspătă. Avem un studiu care relevă că sunt recomandate nu doar pentru gustul mult mai intens picant, aromat, ci mai ales pentru conținutul în vitamine, minerale, antioxidanți, carotenoizi, biofenoli.
O hrană ideală, tot timpul proaspătă și ușor de obținut. În plus, poate fi o activitate plăcută în familie, în care putem implica și copiii în cultivare. Să vadă cum se seamănă, cum se cresc plăntuțele, apoi să și le poată pune într-o salată, un sendviș. Poate chiar îi convingem să mănânce mai multe legume și salate”.
Atacă piața germană
În alte țări astfel de sisteme sunt automatizate, cu produse prea scumpe ca să creeze un val de oameni care să treacă la producție de microplante, spune întreprinzătorul clujean. “Microplantele au de 40 de ori mai mulți nutrienți decât plantele mature din magazine. 10 g de microplante de ridichi echivalează cu 200 g de ridichi din comerț. Dacă zilnic consumi zilnic 30 g de microplante e ca și cum ai consuma 500 g de nutrienți dintr-o legumă.
O persoană, la o masă, ar fi greu să consume o tăviță întreagă, deși cantitatea pare mică. Avem cerere dinspre cei preocupați de alimentația bio, comunitățile de vegani, oameni care suferă de diferite afecțiuni. Am început cu clienții individuali, vom merge și către restaurantele cu preparate premium.
Le-am putea asigura gratuit sistemul, iar ele să cumpere doar „consumabilele”. Din microplante se pot face supe, creme, deserturi, feluri principale. Din germeni poți să faci burger vegan, salată, supă cremă. Din microplante se pot face paste, smoothie-uri antidetox. Au un gust mult mai intens, sunt mult mai sățioase”, observă Fărăgău.
Inițial voia să folosească materie primă românească. “Am căutat timp de șase luni la toate institutele care se ocupă cu studierea semințelor în România, la diferiți furnizori. Agrosel Cluj nu avea varietățile necesare, iar semințele nu sunt certificate bio, ci doar eco. Alte institute produceau bio, dar cantitățile pe care le voiau noi într-o lună le produceau într-un an. Este un produs pe care ne-am gândit să îl și exportăm.
Am luat legătura cu distribuitori din afara României, în câteva luni îl vom livra în Germania, Austria. Acolo oamenii sunt cei mai preocupați de zona de alimentație bio. Italienii sunt foarte mândri de gastronomia lor, nu doar să aibă microplante ca o garnitură peste salate sau paste. Publicăm periodic rețete pe platformă, pe social media. Facem degustări la evenimente prezentăm sistemul și gătim anumite rețete. Avem o capacitate lunară de producție de 12.000 de unități pe care o putem dubla în trei luni”.
Cum s-a născut Babylon Garden
“Am încercat să găsim o similitudine între oameni sănătoși, frumusețe și natură, așa încât imaginația ne-a condus la una dintre minunile lumii antice, Grădinile Suspendate din Babilon, create tocmai din iubire pentru om și natură”, relatează creatorii sistemului. În proiect au mai fost implicați cercetători din domeniile IT și horticol: Oliviu Matei, Alexandru Moga, Florin Trăilă, Adela Gorgan, Ioan Popa, Leonard Bodnar, Jozsef Tokos, iar ca parteneri privați, Holisun (Maramureș) – aplicația, Lineo (Timiș), Prototype Line 3D (Sălaj), Pasion Mob (Cluj) – prototipurile și varianta finală, Prospero Technik (Harghita) – matrițele, Pasion Plus, USAMV – rețetare, testări, SADC și RCG – consultanță.
